Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 4048/2014. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4048/2014 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 24-09-2014 în dosarul nr. 12236/94/2013
Dosar nr._
JUDECATORIA B. –JUDETUL ILFOV
Sentința civilă nr.4048
Ședința publică din 24.09.2014
Instanța constituită din:
Președinte: R. V. A. Grefier: D. F.
Pe rol pronunțarea cauzei civile de față:
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 08.09.2014, fiind consemnate în încheierea din acea dată, parte integrantă din prezenta sentință, când instanța a amânat pronunțarea la data de 16.09.2014 și apoi la 24.09.2014, având nevoie de timp pentru a delibera, când in aceeași compunere a hotărât următoarele .
INSTANTA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 21.08.2012, sub numărul_/299/2012, creditoarea . a solicitat emiterea unei ordonante de plată împotriva debitoarei ., prin care aceasta să fie obligată la plata sumei de 49.505,71 lei, reprezentând contravaloare facturi, și a penalitărților de întârziere de 0,15 % pentru fiecare zi de întârziere de la data de scadență a facturilor până la achitarea efectivă a debitului.
Prin sentința civilă nr. 785/2013 din 21.01.2013, Judecătoriei Sectorului 1 București a admis cererea, în sensul că a obligat debitoarea conform solicitării creditoarei.
La data de 14.02.2013, debitoarea . a formulat cerere în anulare împotriva acestei sentințe, solicitând declinarea competenței de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei B. și anularea sentinței pronunțate.
Prin sentința civilă nr._/2013 din 16.05.2013, Judecătoriei Sectorului 1 București a admis cererea în anulare, a anulat sentința atacată, a admis excepția necompetenței teritoriale și a dispus declinarea competenței de soluționare în favoarea Judecătoriei B..
În motivarea acestei sentințe, s-a reținut, în esență, că sentința atacată a fost dată cu încălcarea art. 107 C.proc.civ., debitoarea fiind citată la o altă adresă decât cea a sediului său.
Prin sentința civilă nr. 7102/2013 din 02.12.2013, Judecătoriei B. a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a dispus declinarea competenței de soluționare în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București. Constatând ivit conflictul negativ de competență, această instanță a înaintat cauza Curții de Apel București, pentru a se pronunța ca regulator de competență.
În motivare, această instanță a reținut că cererea de ordonanță de plată a fost soluționată la data de 21.10.2013, debitoarea fiind citată pentru acest termen la sediul indicat în cerere, respectiv la adresa din Nucurești, ., .. Printr-o cerere depusă la dosar, debitoarea a solicitat să fie citată la adresa din județul Ilfov, . a avut cunoștință de termen.
Prin urmare, debitoarea avea obligația de a invoca excepția prin întâmpinare, aceasta fiind de ordine privată. Neinvocând-o, a operat prorogarea legală de competență în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București. Chiar dacă s-a admis cererea în anulare, soluția ce se impunea era ca cererea să fi fost soluționată pe fond tot de această instanță.
Conflictul de competență a fost înregistrat la Curtea de Apel București – Secția a VI-a Civilă, cu numărul_ .
Examinând hotărârile pronunțate în cauza de față, în raport de dispozițiile legale cuprinse în OUG 119/2007 și Codul de procedură civilă, Curtea constată că prin admiterea cererii în anulare nu s-a procedat la o nouă judecată pe fond a cererii de emitere a ordonanței de plată. Constatând încălcarea normelor de procedură privind citarea debitoarei, Judecătoria Sectorului 1 București s-a rezumat la anularea sentinței. Așadar, din punct de vedere al stadiului procedurii, judecata are ca obiect, pentru a doua oară, cererea inițială de emitere a ordonanței de plată.
Sentința prin care s-a admis cererea în anulare este irevocabilă și se bucură de putere de lucru judecat în cauză în ce privește aspectele de procedură reținute ca temei al anulării. Prin urmare, este inadmisibil la acest moment să se reia discuțiile referitoare la legalitatea citării debitoarei în primul ciclu procesual sau cu privire la sediul acesteia, nici în ce privește legalitatea sa cu referire la nepronunțarea asupra fondului cererii.
În condițiile în care s-a constatat că aceasta are sediul în județul Ilfov și trebuia citată la adresa acestuia, nu se poate considera, astfel cum a apreciat cea de-a doua instanță, că a operat o prorogare de competență prin neinvocarea excepției prin întâmpinare.
Reținând că sediul real al debitoarei este cel din ., astfel cum s-a reținut în sentința de anulare a ordonanței de plată, ținând seama de dispozițiile art. 5 alin. 1 din OUG 119/2007 raportat la art. 5 C.proc.civ., Curtea apreciază că instanța competentă teritorial să se pronunțe cu privire la cererea de emitere a ordonanței de plată este Judecătoria B..
În consecință, Curtea va stabili competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.
La data de 16.04.2014, cererea în anulare somație de plată a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei B. sub nr._ .
La primul termen de judecatăp, părtile au solicitat amînarea cauzei pentru solutionarea litigiului pe cale amiabilă .
Instanta, în temeiul art. 258, rap. la art. 255 NCPC, a încuviințat pentru ambele păprți proba cu înscrisuri, considerând-o utilă, pertinentă și concludentă cauzei
Părțile au depus la dosar înscxrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
In art.2 alin.1 din O.U.G. 119/2007 este reglementat domeniul de aplicare a acestui act normativ. Astfel se arată că O.U.G.119/2007 se aplica creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta din contracte incheiate intre profesionisti.
Potrivit art.1 pct.1 din O.U.G. 119/2007 contract încheiat între profesioniști reprezintă contractul încheiat fie între profesioniști, fie între aceștia și o autoritate contractantă, având ca obiect furnizarea unor bunuri sau prestarea de servicii contra unui preț constând într-o sumă de bani.
Conform art.8 alin.1 din Legea 71/2011, notiunea de profesionist prevăzută la art.3 din C.civ.include categoriile de comerciant, intreprinzător, operator economic, precum si orice alte persoane autorizate să desfăsoare activități economice sau profesionale, astfel cum aceste notiuni sunt prevazute de lege, la data intrarii in vigoare a C. civ.
Asadar, potrivit art.2 alin.1 din O.U.G. 119/2007, acest act normativ se aplică creantelor certe, lichide si exigibile.
Potrivit art. 379 alin. 3 Cod procedură civilă, creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul; alin. 4 al aceluiași articol dispune că o creanță este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă prin aceasta determinare ar fi nevoie de o deosebita socoteală.
În dovedirea pretențiilor sale creditoarea a atașat contractul de prestari servicii din data de 13.07.2009, cele doua acte aditionale la contract, precum si facturi fiscale emise in temeiul contractului de prestari servicii. Se constata ca o parte din facturile mentionate sunt semnate, iar o alta parte nu.
Instanta retine ca debitoarea contesta caracterul cert al creantei, prevalandu-se de prevederile art.5 din contract, potrivit caruia „plata se va efectua de catre beneficiar lunar, pentru serviciile prestate in luna anterioara, in baza facturilor fiscale emise de catre prestator aferente fiecarei situatii de luvrari intocmite cu respectarea tarifelor. Beneficiarul are obligatia ca in termen de 2 zile lucratoare de la primirea situatiilor de lucrari sa isi exprime punctul de vedere referitor la aceste situatii. Prestatorul va emite factura fiscala aferenta fiecarei situatii de lucrari numai dupa aprobarea de catre beneficiar a respectivei situatii.”
Totodata, debitoarea invoca si dispozitiile art.31 din contract, introdus prin actul aditional nr.3, potrivit caruia „prestatorul are obligatia sa intocmeasca rapoarte detaliate cu privire la lucrarile efectuate, dupa fiecare interventie… In caz contrar nu se accepta facturile la plata.”
Prin urmare, instanta constata ca, . a atasat facturilor fiscale situatiile privind lucrarile efectuate, neputand fi apreciat, dincolo de orice dubiu, caracterul cert al creantei pretinse. In aceste conditii, invocarea exceptiei de nexecutare a contractului de catre debitoare, ca aparare de fond fata de pretentia dedusa judecatii, apare ca fiind legitima, nu neaparat fondata, aspect ce urmeaza a fi verificat in cadrul unei proceduri de drept comun, unde ar fi admisibile probele solicitate de catre debitoare in sustinerea apararilor sale (martori, interogatoriu, expertiza contabila), iar nu pe calea procedurii somatiei de plata, reglementata de O.U.G.119/2007, care impune, in mod implicit dara fara echivoc, un probatoriu sumar, si anume inscrisurile prezentate de parti.
F. de considerentele anterior expuse, instanta urmeaza a respinge ca neintemeiata prezenta cerere de chemare in judecata, avand ca obiect emiterea unei somatii de plata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRÎȘTE
Respinge acțiunea formulată de petenta - debitoare I. D. CONSTRUCT SRL (fostă C. P. SRL), cu sediul ales la SCA R. și Asociații din București, ..4, Sectorul 4, în contradictoriu cu intimata creditoare ., cu sediul ales la C..Av.C., din București, Calea Rahovei, nr. 266-268, Clădirea 60, ., Electromagnetica Business Park, Sectorul 5, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 24.09.2014.
Președinte, Grefier,
Red.RVA/DF/ 4 ex./05.05.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 3025/2014. Judecătoria... | Actiune in regres. Sentința nr. 4562/2014. Judecătoria BUFTEA → |
|---|
