Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 5035/2015. Judecătoria BUFTEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5035/2015 pronunțată de Judecătoria BUFTEA la data de 10-08-2015 în dosarul nr. 1396/94/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BUFTEA - SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.5035
Ședința din Camera de Consiliu din data de 10.08.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. I.
GREFIER: D. S.
Pe rol soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. G. S. ENERGY ROMÂNIA S.A., cu sediul în București, .. 10A, Clădirea C3, etaj 7, sector 2, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J_, CUI_, cont bancar RO26BRDE450SV_, deschis la BRD GSG SMCC, în contradictoriu cu pârâta A. A., având ca obiect cerere cu valoare redusă.
Cauza se judecă în Camera de Consiliu fără citare părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Instanța constată că este competentă general, material și teritorial, să soluționeze cauza, în baza prevederilor art 1028 C.pr.civ, rap la art 107 C.pr.civ
Instanța încuviințează pentru reclamantă, proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, apreciind în temeiul art 258 rap la art 255 C.pr.civ, că proba este admisibilă potrivit legii și duce la soluționarea cauzei.
În temeiul art 238 C.pr.civ, instanța estimează durata procesului la 1 lună.
Față de actele și lucrările dosarului instanța reține cauza spre soluționare
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față constată:
Prin cererea de înregistrată pe rolul instanței la data de 11.02.2015 sub nr._, reclamanta S.C. G. S. ENERGY ROMÂNIA S.A.. în contradictoriu cu pârâta A. A. a solicitat, pe calea procedurii speciale a cererii de valoare redusă, obligarea pârâtei la plata sumei de 859,11 lei, la plata penalităților de întârziere în cuantum de 48,44 lei, calculate conform prevederilor art 10 alin.1 lit. a din condițiile standard pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale pentru consumatorii casnici, aprobate prin ordinul Anre 77/2009 și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 50 lei, constând în contravaloarea taxei judiciare de timbru .
În motivare reclamanta a arătat că între părți s-au desfășurat relații comerciale, în baza cărora a furnizat gaze naturale, corelativ născându-se obligația de pârâtei de plată a facturilor fiscale, emise în temeiul contractului intervenit între părți.
Reclamanta a arătat că, derularea raporturilor contractuale s-a realizat la data la care debitorul a început să consume gaze naturale, însușindu-și totodată și toate obligațiile contractului de furnizare a gazelor naturale.
Potrivit acestui contract, reclamanta a învederat instanței, că debitorul avea obligația de a achita contravaloarea serviciilor prestate în baza facturilor emise, în termen de 30 de zile calendaristice de la data emiterii facturii de către furnizor (art 3 alin.2 din contractul cadru de furnizare), aceasta fiind data scadenței facturilor.
În plus, reclamanta a mai susținut că deși și-a îndeplinit obligația de a furniza gaze naturale, debitoarea nu și-a îndeplinit obligația corelativă de plată a contravalorii serviciilor prestate în temeiul contractului încheiat între părți, în contextul în care aceasta nu a tăgăduit existența raportului juridic obligațional și nici nu a opus împrejurarea neexecutării culpabile de către aceasta a obligațiilor contractuale, neformulând de altfel nici o obiecție cu privire la debitul restant și penalitățile de întârziere.
Reclamanta a mai arătat că între părți a fost încheiat și un acord de adeziune, având în vedere că prin Ordinul ANRE nr 77/2009, au fost aprobate contractele cadru de furnizare a gazelor naturale precum și faptul că potrivit ordinului ANRE nr. 42/2012, furnizarea gazelor naturale se face numai în temeiul unui contract încheiat între furnizor și consumator, astfel că pârâta nu se poate prevala de necunoașterea legii.
Mai mult decât atât, reclamanta a mai susținut că, în conformitate cu prevederile art 9 lit a din contractul intervenit între părți, debitorul are obligația de a achita la termen facturile fiscale emise de furnizor și penalitățile de întârziere, precum și că potrivit art 3 alin.2 din contract, plata facturilor fiscale se face în termen de 30 de zile calendaristice de la data emiterii, iar potrivit art 10 alin 1 lit a din contract, neachitarea în termen de 15 de zile de la data scadenței a facturilor fiscale, atrage plata penalităților de întârziere, începând cu prima zi după data scadenței, în cuantum egal cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilite conform Codului de procedură fiscală, valoarea dobânzii neputând depăși valoarea debitului.
Totodată, reclamanta a arătat că potrivit art 155 alin 28 din Codul fiscal semnarea și ștampilarea facturilor nu constituie elemente obligatorii pe care trebuie să le conțină factura, aspect însușit de practica judiciară, invocând decizia nr 29/E/12.01.2005 emisă de Curtea de Apel Iași în care s-a admis un recurs, deoarece prima instanță respinsese acțiunea pe motiv că facturile depuse la dosar nu erau acceptate la plată de către pârâtă, prin semnătură și ștampilă.
În același sens, reclamanta a subliniat că prin contractul intervenit între părți, s-au reglementat condiții privind modul de facturare și calculul penalităților, ce au fost acceptate de pârâtă odată cu semnarea acestuia, motiv pentru care, obligația corelativă de plată a contravalorii serviciilor privind furnizarea gazelor naturale, s-a născut în sarcina pârâtei odată cu semnarea contractului și nu odată cu emiterea facturilor fiscale, considerând că nu poate fi admisă o interpretare contrară, fără a se avea în vedere existența contractului în baza cărora s-au emis facturile fiscale.
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la plata de penalități de întârziere, reclamanta a arătat că aceasta au fost calculate potrivit prevederilor art 3 alin.2 și art 10 alin1 din contractul cadru de furnizare a gazelor naturale, având un cuantum de 48,44 lei, fiind calculate la un coeficient de 0,04% pentru perioada anterioară datei de 01.03.2014 și 0,03% pentru perioada ulterioară datei de 01.03.2014.
Reclamanta, a arătat că suma de 907,55 lei solicitată reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă, solicitând instanței să ia act de faptul că solicită obligarea pârâtei la plata unei părți din suma indicată în extrasul de cont anexat.
Totodată, reclamanta a arătat că, penalitățile de întârziere sunt datorate de pârâtă în temeiul art 1516 alin.1 C.civ și 1535 C.civ, având în vedere că pârâta nu și-a îndeplinit obligația de a plăti la scadență o sumă de bani.
Având în vedere că încercările de soluționare a litigiului pe cale amiabilă nu au avut un rezultat favorabil, reclamanta a arătat că a înțeles să se adreseze instanței în acest scop, considerând îndeplinite condițiile prevăzute de art 1025 C.pr.civ, privind procedura referitoare la cererile cu valoare redusă.
Pe cale de consecință, reclamanta a solicitat, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și obligarea pârâtei la plata sumei de 907,55 lei către reclamantă, în temeiul art 1031 C.pr.civ, solicitând cheltuieli de judecată în cuantum de 50 lei reprezentând taxa de timbru.
În drept, reclamanta a invocat prevederile art 150 alin.1 și 2, art 223 alin.3, art 227, art 453, art 628 alin2, art 662, art 1025-1032 C.pr.civ, art 1270,1516 și 1535 C.civ, art 969 și urm, art 1073 din vechiul cod civil, art 120 alin.7 C.pr.fiscală, art 155 alin.28 C.fiscal, ordinul ANRE 77/2009, ORDINUL anre 42/2012, vechea lege a gazelor nr. 351/2004, legea energiei electrice și a gazelor naturale nr 123/2012 și în temeiul art 223 alin.3 C.pr.civ.
În temeiul art 223 alin 3 C.pr.civ, reclamanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Acțiunea a fost legal timbrată, potrivit art. 6 alin. 1 din O.U.G. 80/2013, dovada achitării taxe judiciare de timbru în cuantum de 50 lei fiind depusă la dosarul cauzei la fila 3.
În dovedirea pretențiilor sale, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, atașând cererii un set de înscrisuri certificate pentru conformitate cu originalul, respectiv contractul încheiat cu debitorul, facturile restante, fisa de calcul majorări/dobândă penalități, extras de cont, ordin de plata taxe de timbru (f.14-26).
Pârâta, deși legal citată în prezenta cauză, nu a depus întâmpinare sau alte înscrisuri la dosarul cauzei.
La termenul din data de 10.08.2015, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri pentru reclamantă .
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, între reclamanta S.C. G. S. ENERGY ROMÂNIA S.A. și pârâta A. A. s-au derulat raporturi juridice constând în furnizarea de gaze naturale, de către reclamantă, în urma cărora au fost emise facturile fiscale nr. . nr._/11.03.2014 (f.17), factura . nr._ din 18.03.2014(f 18), factura . nr._ din 07.05.2014(f 19), factura . nr._ din 05.06.2014(f 20), factura . nr._ din 07.07.2014(f 21), factura . nr._ din 08.09.2014(f 22), factura . nr._ din 09.09.2014(f 23), factura . nr._din 16.09.2014(f 24) în valoare totală de 907,55 lei reprezentând contravaloarea gazelor naturale furnizate pe lunile aferente facturilor fiscale.
Instanța constată, că facturile fiscale enunțate anterior, au fost emise în baza contractului de furnizare a gazelor naturale nr._ din 26.02.2007, însușit de pârâtă prin semnătură, ce are ca obiect furnizarea în regim reglementat a gazelor naturale pentru locul de consum situat în ..35,jud. Ilfov (f.25).Deși contractul de furnizare a gazelor naturale enunțat anterior, nu este încheiat cu reclamanta ci cu S.C. DISTRIGAZ SUD S.A., această societate comercială are aceleași date de identificare cu reclamanta, respectiv CUI_ și J_, motiv pentru care instanța apreciază că reclamanta este succesoare în drepturi a societății semnatare a contractului de furnizare a gazelor naturale.
Din analiza înscrisurilor depuse la dosar, instanța apreciază că reclamanta a făcut dovada unei creanțe certe, întrucât aceasta este prevăzută în contractul de furnizare gaze naturale încheiat între părți, coroborat cu facturile fiscale emise, în derularea acestui contract .
De asemenea, creanța este și lichidă - cuantumul acesteia rezultând din conținutul facturilor fiscale anterior menționate coroborate cu dispozițiile contractuale.
Exigibilitatea creanței solicitate rezultă din cuprinsul facturilor fiscale prin care părțile au stabilit data scadentă a fiecărei sume în parte.
De asemenea, potrivit art. 1.535 alin. 1 C.civ., pentru neplata la scadență a sumei de bani datorate de debitoare, creditoarea are dreptul la daune moratorii, de la scadență până la momentul plății, în cuantumul convenit de părți, fără să dovedească vreun prejudiciu
La art. 8 alin.1 lit a din contractul părților s-a prevăzut o clauză de daune moratorii consensuale în caz de întârziere la plată, fiind statuat că neplata facturii atrage perceperea de majorări de întârziere, egală cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, pentru fiecare zi de întârziere, începând cu a 16 zi calendaristică de la data emiterii facturii și până la achitarea integrală a acesteia, inclusiv ziua plății.
În baza acestei dispoziții contractuale creditoarea a calculat majorări de întârziere în cuantum de 48,44 lei până la data de 31.12.2014, potrivit calcului depus la dosar la fila 15.
Având în vedere faptul că la 15.05.2015, ulterior introducerii prezentei cereri de chemare în judecată, reclamanta a învederat instanței că pârâta a achitat contravaloarea facturilor depuse la dosar și a dobânzilor percepute, aceasta atitudine procesuală, având valoarea juridică a unei mărturisiri în sensul prevăzut de art 348 C.pr.civ, instanța va respinge cererea privind obligarea pârâtei la plata debitului principal și a penalităților de întârziere, ca rămasă fără obiect.
Referitor la capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată, instanța are în vedere faptul că la baza obligației de plată a cheltuielilor de judecată stă culpa procesuală a părții în sarcina cărora vor fi stabilite. Întrucât în prezenta cauză instanța a respins cererea de chemare în judecată ca rămasă fără obiect, având în vedere că pârâta și-a îndeplinit obligațiile în cursul judecății, culpa procesuală aparține pârâtei, care a determinat reclamanta prin atitudinea să introducă o acțiune în justiție, pentru a –și realiza drepturile.
În temeiul art. 453 Cod procedură civilă, instanța va obliga pârâta, ca parte căzută în pretenții și din culpa căreia a fost promovată această acțiune, să plătească reclamantei, suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru (f.3).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamanta S.C. G. S. ENERGY ROMÂNIA S.A., cu sediul în București, .. 10A, Clădirea C3, etaj 7, sector 2, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J_, CUI_, cont bancar RO26BRDE450SV_, deschis la BRD GSG SMCC, în contradictoriu cu pârâta A. A., domiciliată în ., nr. 35, Voluntari, jud. Ilfov, CNP_.
Respinge capătul de cerere referitor la plata sumei de 859,11 lei ca rămas fără obiect.
Respinge capătul de cerere, referitor la plata penalităților de întârziere în cuantum de 48,44 lei, ca rămas fără obiect.
Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 50 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria B..
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.08.2015.
P. Grefier
G. I. D. S.
Red.tehnored.G.I./4 ex.
Comunicat părților, 2 ex., azi, 13.08.2015
Grefier,
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6006/2015.... | Actiune in regres. Sentința nr. 5598/2015. Judecătoria BUFTEA → |
|---|
