Plângere contravenţională. Sentința nr. 2858/2013. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2858/2013 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 15-10-2013 în dosarul nr. 4520/202/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI – JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2858
Ședința publică de la 15._
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – Judecător M. S.
Grefier - O. V.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta . în contradictoriu cu intimatul I. București, având ca obiect plângere contravențională formulată împotriva procesului verbal . nr._, întocmit de I. – Inspectoratul Teritorial nr. 2 Călărași în data de 26.06.2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită conform art. 157 și urm. Cod procedură civilă.
S-a expus referatul cauzei de către grefier care învederează părțile și obiectul cauzei, precum și faptul că la dosar s-a depus întâmpinare formulată de intimat, aflată la filele 16 - 19 din dosar, iar petenta a depus răspuns la întâmpinare și o cerere de probatorii prin care a solicită proba cu înscrisuri și 2 martori, respectiv numiții P. D. și Filep V.. De asemenea, se mai învederează că intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 223 Cod procedură civilă. după care;
Instanța, conf.art.131, art. 94 pct. 4 N.C.pr.civ., art. 32 alin. 1 din OG 2/2001 raportat la art. 23 din Legea 303/2004, constată că este competentă general, material și teritorial în soluționarea acestei cauze.
Conform art. 238 C.pr.civ. instanța estimează durata necesară pentru soluționarea prezentei cauze, ca fiind la acest termen.
Instanța pune în discuție admisibilitatea administrării probelor conform art. 255 rap. la art. 258 Cod procedură civilă.
În conformitate cu dispozițiile art. 255 rap. la art. 258 și urm. Cod procedură civilă încuviințează pentru părți proba cu înscrisuri, ca fiind legală și temeinică.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, apreciază cauza în stare de judecată în conformitate cu dispozițiile art. 394 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile și o reține spre soluționare iar în urma deliberării avute pronunță următoarea soluție.
INSTANȚA
Asupra plângerii contravenționale de față;
Prin plângerea introdusă la această instanță la data de 22.07.2013 și înregistrată sub nr. _ , petenta ., cu sediul în mun. Motru, ., jud. Gorj, cu sediul procesual ales în mun. Motru, ., ., ., jud. Gorj, cod poștal_, înmatriculată la Reg. . sub nr. J_, având C. nr._, prin administrator B. J. N., domiciliată în mun. Motru, ..1, ., ., jud. Gorj, a solicitat în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transport Rutier - I.S.C.T.R – Inspectoratul Teritorial nr. 2 Călărași, cu sediul Călărași, ..1, jud. Călărași, din cadrul Ministerului Transporturilor – I., având C._ și sediul în București, ..38, sector 1, să se dispună în principal anularea procesului–verbal de contravenție . nr._ dresat la data de 26.06.2013, exonerarea de plata amenzii contravenționale în cuantum de 4.000 lei și în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertisment.
În baza art. 242 al.2 Cod procedură civilă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că, prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/26.06.2013, a fost sancționată cu suma de 4000 lei, întrucât intimatul I. București, a efectuat un control în data de 26.06.2013,ora 15,20, pe DN 3, Km 110 – C. V., asupra autoutilitarei cu nr. de înmatriculare_, cu semiremorca_, condusă de șoferul P. D. și a constatat că șoferul nu a respectat perioada minimă de odihnă zilnică redusă cu două ore sau mai mult, această faptă reieșind din diagrama tahograf din data de 22.06.2013 care a fost schimbată în data de 23.06.2013, astfel acesta s-a odihnit în intervalul de timp 23.06.2013 ora 02,00 – 23.06.2013 ora 7,30 rezultând un timp de odihnă de 5 ore și 30 de minute față de 9 ore cât este normal conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006. Arată că diagramele din zilele de 22.06.2013 și 26.06.2013 au fost semnate și ștampilate și s-a întocmit Formulatul de Control în Trafic . nr._ care a fost semnat de șofer acesta primind un exemplar.
Precizează că s-a menționat că „ fapta descrisă constituie contravenție conform prev. OG 37/2007, OG 21/2009, Leg. 52/2010 art. 8 al.1 pct.6 și se sancționează conform art. 9 al.1 lit. c cu amendă în sumă de 4.000 lei.
Totodată petenta arată că, de fapt nu ea a săvârșit contravenția în mod direct și efectiv, faptă prevăzută de art. 8 al.1 pct. 6 din OG 43/2007, motiv pentru care consideră că în mod eronat a fost sancționată.
Arată că, în data de 22.06.2013 conducătorul auto a sesizat o defecțiune la sistemul de frânare, în sensul că acesta nu mai băga aer la remorcă, astfel încât s-au blocat roțile remorcii și din acest motiv, șoferul a fost nevoit să lase remorca pe șosea și să se deplaseze cu capul tractor până la ieșirea din Călărași, pe drumul spre Oltenița, unde se aflau mecanicii care reparau un alt autovehicul; că în timpul cât mecanicii au remediat defecțiunea la sistemul de frânare al capului tractor, conducătorul auto s-a odihnit,iar după ce a fost remediată defecțiunea, pentru faptul că remorca rămăsese în drum și stânjenea circulația celorlalte vehicule, circulație care era mai intensă la acea (oră 7,30 dimineața) conducătorul auto s-a deplasat cu capul tractor la locul unde lăsase remorca și a luat-o pentru a o duce într-un loc unde putea să oprească în condiții de siguranță și unde nu încurca circulația, după care șoferul și-a continuat odihna odihnindu-se încă 4 ore – fapt ce rezultă din diagrama tahograf la care se face referire în procesul verbal.
Se mai arată că, la analizarea plângerii să se aibă în vedere împrejurările speței, cazul fortuit: respectiv, defectarea sistemului de frânare care a determinat lăsarea pe drumul public a remorcii precum și starea de necesitate determinată de faptul că lăsarea în drum a remorcii nu numai că stânjenea circulația celorlalte autovehicule dar putea determina producerea unor accidente dat fiind faptul că la acea oră traficul era intens, având în vedere și dispozițiile art. 11 al. 1 din OG 2/2001 ce cuprinde cazurile ce înlătură caracterul contravențional al faptei – motiv pentru care se solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție și exonerarea de plata amenzii sau înlocuirea sancțiunii contravenționale cu sancțiunea avertisment. Totodată să se aibă în vedere și contextul economic actual, care oricum este defavorabil tuturor agenților economici, cu mențiunea că în toate statele afectate de criza economică mondială se iau măsuri pentru protejarea agenților economici, pentru a preveni pe cât posibil falimentul acestora, iar în acest context, este cu atât mai puțin oportună aplicarea unor sancțiuni excesive, întrucât riscul producerii falimentului ca urmare al efectului sancțiunii, este cu mult posibil. Caracterul excesiv al sancțiunii poate fi evidențiat și prin raportare la sancțiunile penale aplicabile persoanei juridice. Potrivit art. 53 ind. 1 al.2 Cod penal, minimul general al pedepsei amenzii aplicabile persoanei juridice este de 2500 lei – fiind deci, posibil ca o persoană juridică să comită o infracțiune și să fie sancționată numai cu o amendă de 2500 lei, adică cu mult mai puțin decât contravenția reținută în procesul verbal de contravenție.
Prin urmare, prin raportare la dispozițiile Codului penal, sancțiunea aplicată este mai mare decât sancțiunea de care ar fi fost pasibilă pentru săvârșirea unei infracțiuni cu un pericol social ridicat – lucru inadmisibil, întrucât contravențiile au un pericol social in abstracto inferior celui prezentat de infracțiuni.
În dovedirea plângerii contravenienta a depus la dosarul cauzei procesul verbal contestat și o diagramă tahograf, aflată la filele 6-8 din dosar și proba cu martorul P. D..
În baza art. 201 al.1 Cod procedură civilă instanța dispus a se comunica intimatului cererea de chemare în judecată și înscrisurile cu mențiunea ca în termen de 25 de zile de la comunicare să depună întâmpinare în condițiile art. 165 Cod procedură civilă, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a propune probe și invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
La data de 07.08.2013 intimatul a depus întâmpinare prin care solicită respingerea plângerii ca netemeinică și nelegală și menținerea procesului verbal ca temeinic și legal întocmit.
În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat că, în fapt,în data, ora și locul controlului în trafic, au fost depistate autoutilitara N3 cu nr. de înmatriculare_ cu semiremorca_ deținute spre utilizare de petentă în baza copiei conforme nr._ și conduse de șoferul P. D., și s-a constatat că, conducătorul auto mai sus menționat nu a respectat perioada minimă de odihnă zilnică redusă cu două ore sau mai mult, această faptă rezultând din diagrama tahograf din data de 22/23.06.2013, astfel că, șoferul mai sus menționat s-a odihnit în data de 23.06.2013 în intervalul orar 02,00 – 07,30 ( 5 ore și 30 de minute) față de un minim de 9 ore consecutive cât prevede legea.
Aceasta reprezintă contravenția prevăzută de art. 8 al.1 pct.6 din OGR 37/2007 cu modif. și compl. ulterioare, adică: „ nerespectarea perioadei minime de odihnă zilnică redusă cu două ore sau mai mult”.
Cu această ocazie a fost întocmit și Formularul de Control în trafic . nr._ conform legii, un exemplar de pe aceasta fiind înmânat conducătorului auto P. D., sub semnătură.
Precizează intimatul că, art. 4 lit. g din Regulamentul CE nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului stipulează: „perioada de repaus zilnic: partea unei zile în timpul căreia conducătorul auto poate dispune liber de timpul său și care poate fi o perioadă de repaus zilnic normală sau o perioadă de repaus zilnic redusă; perioada de repaus zilnic normală reprezintă orice perioadă de repaus de cel puțin 11 ore. De asemenea, această perioadă de repaus zilnic normală poate fi luată în două tranșe, din care prima trebuie să fie o perioadă neîntreruptă de cel puțin 3 ore și a doua o perioadă neîntreruptă de cel puțin 9 ore; perioada de repaus zilnic redusă reprezintă orice perioadă de repaus de cel puțin 9 ore dar mai puțin de 11 ore”. Art. 8 al.1 din același act normativ stipulează:” conducătorul auto respectă perioadele de repaus zilnic și săptămânal”.
În speța de față nu s-au respectat textele de lege mai sus invocate aspect, rezultat din diagrama tahograf din ziua de 22/23.06.2013 depusă la dosar ca și probă chiar de către petentă, de unde rezultă cu claritate că, în data de 23.06.2013 conducătorul auto P. D. a luat o perioadă de odihnă zilnică de maxim 5 ore și 30 de minute consecutive, adică de la ora 02,00 până la ora 07,30, față de un minim de 9 ore consecutive cât prevede legea.
Precizează că, nu este de acord cu înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertisment, întrucât art. 21 al.3 din OG_ stipulează că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ.
Dacă legiuitorul ar fi considerat că această contravenție ar fi avut un grad scăzut de pericol social ar fi prevăzut expres în cuprinsul acestui act normativ și posibilitatea înlocuirii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertisment. Din punctul său de vedere nerespectarea perioadei minime de odihnă zilnică redusă cu 3 ore și 30 de minute reprezintă la ora actuală una dintre cele mai grave contravenții din domeniul transporturilor având un grad ridicat de pericol social al faptei.
În drept, art. 205, 208 Cod procedură civilă, OG_, Regulamentul CE mr. 3821/1985, Regulamentul CE 561/2006 al Parlamentului European și a Consiliului, OG 2/2001.
În temeiul art. 223 Cod procedură civilă, intimatul a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
La data de 15.08.2013 petentei i-a fost comunicată întâmpinarea depusă de intimat, cu adresa aflată la fila 22 din dosar, iar aceasta avea obligația să formuleze răspuns în termen de 10 zile.
La data de 02.09.2013 petenta depune răspuns la întâmpinare aflat la filele 24- 25 din dosar, prin care solicită admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului verbal de contravenție, exonerarea de plata amenzii, în principal, iar în subsidiar a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment.
Instanța, la acest termen a încuviințat pentru petentă și intimat proba cu înscrisuri ca fiind utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 26.06.2013 a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul I. BUCURESTI procesul–verbal de contravenție . nr._ dresat la data de 26.06.2013 prin care petentei i s-a aplicat o amendă contravențională în cuantum de 4000 lei pentru încălcarea dispozițiilor art.8. alin. 1 pct.6 din OGR 37/2007 reținându-se că în data, ora și locul controlului în trafic, au fost depistate autoutilitara N3 cu nr. de înmatriculare_ cu semiremorca_ deținute spre utilizare de petentă în baza copiei conforme nr._ și conduse de șoferul P. D., și s-a constatat că, conducătorul auto mai sus menționat nu a respectat perioada minimă de odihnă zilnică redusă cu două ore sau mai mult, această faptă rezultând din diagrama tahograf din data de 22/23.06.2013, astfel că, șoferul mai sus menționat s-a odihnit în data de 23.06.2013 în intervalul orar 02,00 – 07,30 ( 5 ore și 30 de minute) față de un minim de 9 ore consecutive cât prevede legea.
Cu această ocazie a fost întocmit și Formularul de Control în trafic . nr._ conform legii, un exemplar de pe aceasta fiind înmânat conducătorului auto P. D., sub semnătură.
Analizând conform prevederilor art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, legalitatea procesului-verbal de contravenție, prin prisma cazurilor de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu instanța constată că actul a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor prev. de art. 16 alin. 1 și 7 din OG 2/2001 nefiind incidente disp. art. 17 din OG 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține că acesta (în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator) se bucura de prezumția relativa de adevăr si face dovada asupra situației de fapt si a încadrării juridice până la proba contrară, iar potrivit art. 1169 C.civil: ”cel ce face o propunere în fața judecății trebuie să o dovedească”.
Din probatoriile administrate rezultă că, petenta, deși a prezentat o anumită situație în conținutul plângerii sale, totuși nu a dovedit-o or, conform ar.1169 C. civil, cel care face o propunere în fața judecății, trebuie să o și dovedească.
Instanța reține că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31 - art. 36 din O.G. nr. 2/2001), în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. vs. România – Hotărârea din 04.10.2007).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că prezentul proces-verbal conține constatări personale ale agentului constatator aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, instanța apreciază că fapta constatată personal de agentul constatator, este suficientă pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Totodată, instanța reține că potrivit art. 4 lit. g din Regulamentul CE nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului se stipulează: „perioada de repaus zilnic este partea unei zile în timpul căreia conducătorul auto poate dispune liber de timpul său și care poate fi o perioadă de repaus zilnic normală sau o perioadă de repaus zilnic redusă; perioada de repaus zilnic normală reprezintă orice perioadă de repaus de cel puțin 11 ore. De asemenea, această perioadă de repaus zilnic normală poate fi luată în două tranșe, din care prima trebuie să fie o perioadă neîntreruptă de cel puțin 3 ore și a doua o perioadă neîntreruptă de cel puțin 9 ore; perioada de repaus zilnic redusă reprezintă orice perioadă de repaus de cel puțin 9 ore dar mai puțin de 11 ore”.
Art. 8 al.1 din același act normativ stipulează:” conducătorul auto respectă perioadele de repaus zilnic și săptămânal”.
În speța de față nu s-au respectat textele de lege mai sus invocate aspect, rezultat din diagrama tahograf din ziua de 22/23.06.2013 depusă la dosar ca și probă chiar de către petentă, de unde rezultă cu claritate că în data de 23.06.2013 conducătorul auto P. D. a luat o perioadă de odihnă zilnică de maxim 5 ore și 30 de minute consecutive, adică de la ora 02,00 până la ora 07,30, față de un minim de 9 ore consecutive cât prevede legea.
Se mai reține și faptul că, această contravenție este una dintre cele mai grave contravenții în domeniul transporturilor rutiere cu un grad ridicat de pericol social, astfel că nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment.
Față de cele ce preced, va respinge plângerea contravențională ca neîntemeiată și va menține procesul-verbal de contravenție, dar și sancțiunea aplicată în baza acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta ., cu sediul în mun. Motru, ., jud. Gorj, cu sediul procesual ales în mun. Motru, ., ., cod poștal_, înmatriculată la Reg. . sub nr. J/_/1992, având CFI nr._, prin administrator B. J. N., domiciliată în mun. Motru, ..1, ., ., jud. Gorj împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit de intimatul I. București având C._ și sediul în București, ..38, sector 1, la data de 26.06.2013, ca neîntemeiată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cerere de apel ce va fi depusă la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședința publică din data de 15.10.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
JUD. S. M. V. O.
Red. S.M.
Thred VO/Exemp. 5/15.11.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3344/2013.... | Partaj judiciar. Sentința nr. 1011/2013. Judecătoria CĂLĂRAŞI → |
|---|
