Plângere contravenţională. Sentința nr. 877/2013. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 877/2013 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 08-03-2013 în dosarul nr. 540/202/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 877/2013
Ședința publică de la 08 martie 2013
Completul compus din:
P. –N. L. P.
Grefier - Ș. J.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul T. D. și pe intimatul I. CĂLĂRAȘI, având ca obiect plângere contravențională împotriva procesului-verbal . NR._ întocmit de I.P.J. Călărași.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat petentul personal, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, evidențiindu-se părțile și obiectul cauzei, după care:
Instanța înmânează petentului întâmpinarea și lasă dosarul la sfârșitul ședinței pentru ca petentul să ia cunoștință de întâmpinare.
La interpelarea instanței, petentul arată că dorește administrarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale, martorul aflându-se în sală.
În temeiul art. 167 C.pr.civ., instanța, considerând utile justei soluționări a cauzei probele solicitate, admite pentru petent proba cu înscrisuri și proba testimonială, iar pentru intimat proba cu înscrisuri și proba video și dispune administrarea cu prioritate, în condiții de contradictorialitate, a probei cu înregistrarea video depusă de intimat.
La interpelarea instanței, după vizualizarea înregistrării, petentul arată că înțelege să renunțe la administrarea probei testimoniale solicitate și că nu mai are alte probe de administrat.
Pe fondul cauzei, petentul precizează că după vizionarea înregistrării, a observat faptul că pietonul s-a angajat în traversare cu puțin timp înainte ca autovehiculul pe care îl conducea să intre pe marcajul de trecere de pietoni. De asemenea, petentul a arată că recunoaște săvârșirea faptei contravenționale, dar solicită să fie anulată măsura suspendării dreptului de a conduce întrucât pietonul nu s-a aflat în pericol, fiind la distanță mare de autoturism, iar permisul de conducere îi este strict necesar pentru asigurarea mijloacelor de existență.
În temeiul art. 150 C.pr.civ. instanța declară dezbaterile închise și apreciază cauza în stare de judecată reținând-o spre soluționare.
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 29.01.2013 sub nr._, petentul T. D. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ dresat la data de 17.01.2013 de I.P.J. Călărași – Serviciul Rutier, a măsurii de reținere a permisului de conducere și exonerarea de la plata amenzii aplicate, iar în subsidiar, anularea parțială a aceluiași proces-verbal doar în ceea ce privește sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule și măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că prin procesul-verbal atacat a fost sancționat contravențional cu amenda în sumă de 280 lei și suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 zile pentru o prezumtivă încălcare a prevederilor art. 135 lit. h din HG 1391/2006, faptă sancționată conform art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. 195/2002. Pentru a se dispune aceste sancțiuni, în sarcina petentului s-a reținut că a condus autoturismul marca RENAULT cu nr. de înmatriculare_ pe . după efectuarea virajului la stânga, pentru a intra pe Bld. N. T., nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați regulamentar în traversarea străzii prin loc marcat și semnalizat.
În plângerea formulată, petentul a arătat că situația de fapt reținută în procesul-verbal este nereală, întrucât pe trecerea de pietoni indicată nu se afla nici un pieton angajat în traversare.
Petentul nu a formulat critici la adresa legalității procesului-verbal și nu și-a întemeiat în drept plângerea formulată.
În susținerea considerentelor formulate în plângere, petentul a solicitat instanței administrarea probei cu înscrisuri și a atașat acesteia, în copie, procesul-verbal seria_ (f. 5), dovada de circulație . nr._ (f.7) și cartea de identitate (f. 8). De asemenea, petentul a mai solicitat administrarea probei testimoniale în cadrul căreia să fie audiat martorul F. F.-M..
Potrivit dispozițiilor art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 1 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, plângerea contravențională formulată de petent este scutită de plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat instanței respingerea plângerii și menținerea procesului-verbal ca temeinic și legal întocmit.
În motivarea întâmpinării, intimatul a reluat descrierea faptei constatate, dar nu a formulat apărări de fapt față de criticile petentului.
În drept, intimatul a invocat prevederile art. 115-118 Cod procedură civilă.
În dovedirea celor susținute în întâmpinare, intimatul a depus la dosarul cauzei copia procesului-verbal atacat și dovada comunicării (f. 10), istoricul abaterilor petentului de la normele care reglementează regimul rutier (f. 17) înregistrarea video efectuată cu camera radar (f.23), graficul de patrulare (f.20) și buletinul de verificare metrologică (f. 21).
În temeiul art. 167 C.pr.civ, considerând că pot duce la dezlegarea pricinii, instanța a admis și administrat la cererea petentului proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, proba video și proba testimonială.
După administrarea în condiții de contradictorialitate a probei video, petentul a renunțat la audierea martorului solicitat și a arătat că la momentul săvârșirii faptei nu a observat pietonul care se angajase în traversare, dar că acesta se afla la distanță mare de autoturismul său și nu a fost pus în pericol.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ dresat la data de 17.01.2013 de I.P.J. Călărași – Serviciul Rutier s-a reținut în sarcina petentului T. D. săvârșirea contravenției prev. de art. 135 lit. h din H.G. 1391/2006 și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. 195/2002, constând în aceea că la data de 17.01.2013, ora 15.25, a condus autoturismul marca RENAULT cu nr. de înmatriculare_ pe . după efectuarea virajului la stânga, pentru a intra pe Bld. N. T., nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați regulamentar în traversarea străzii prin loc marcat și semnalizat, faptă pentru care i-a fost aplicată petentului sancțiunea principală constând în 4 puncte amendă în valoare de 280 lei, sancțiunea complementară constând în suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 zile și a fost luată măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere.
În completarea situației de fapt reținute, agentul constatator a arătat că fapta petentului a fost fixată prin înregistrare video cu camera atașată aparatului radar cu . 224 montat pe autospeciala de poliție MAI_.
Petentul nu a semnat procesul-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii, actul fiind semnat de un martor asistent, ale cărui date au fost consemnate în rubrica special destinată.
Din proba video aflată la dosarul cauzei, care a fost vizualizată în fața instanței, se observă cum o persoană de sex feminin se angajează în traversarea Bld. N. T. pe trecerea de pietoni aflată la intersecția cu . sensul de mers către Bld. Republicii, iar imediat după ce aceasta a coborât de pe bordură, se observă și autoturismul condus de petent intrând cu viteză redusă pe trecerea de pietoni, pe banda de lângă axul drumului. Trecerea de pietoni în cauză are o lățime apreciabilă, astfel că persoana angajată în traversare aproape simultan cu . petent pe marcaj nu a fost pusă în pericol și nu s-a aflat în apropierea autoturismului.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța are obligația legală de a analiza legalitatea și temeinicia procesului-verbal de constatare și de a hotărî asupra sancțiunii aplicate.
Ca act administrativ întocmit de organul competent, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se bucură de o prezumție de validitate și temeinicie, prezumție care este însă relativă și care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii, sarcina probei revenind petentului, în condițiile art. 1169 C.civ.1864.
Existența unei prezumții de validitate a procesului-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii contravenționale nu intră de plano în contradicție cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sau cu prezumția de nevinovăție rezultată din caracterul penal al acuzațiilor în materie contravențională, caracter rezultat dintr-o jurisprudență constantă a acestei instanțe. În acest sens, spre deosebire de situația din cauza A. contra României, în care Curtea a sancționat statul român pentru reținerea unei astfel de prezumții în cazul în care agentul constatator nu a constatat direct săvârșirea faptei, conform deciziei de inadmisibilitate din cauza I. P. contra României, analizând o speță asemănătoare celei de față, Curtea a arătat că existența prezumției de validitate a procesului-verbal de contravenție nu este incompatibilă cu Convenția, atât timp cât contravenientul are posibilitatea de a solicita probe în dovedirea nevinovăției sale. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat la punctul 30 din decizia de inadmisibilitate anterior menționată (Decizia cu privire la admisibilitatea cererii nr._/04 prezentată de I. P. împotriva României) „Curtea reiterează că a stabilit deja că nu este surprinzător faptul că instanțele interne se așteptaseră ca reclamantul să infirme prezumția de legalitate și validitate a procesului-verbal de constatare a contravențiilor în legătură cu principiile generale de drept procedural aplicabil cu privire la legislația privind contravențiile”.
Aplicabilitatea prezumției de legalitate și temeinicie presupune cu necesitate existența prealabilă a unui proces-verbal de constatare a contravenției, încheiat cu stricta respectare a prevederilor legale și cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute de lege.
Verificând procesul-verbal de contravenție . nr._ dresat la data de 17.01.2013 de I.P.J. Călărași – Serviciul Rutier sub aspectul condițiilor de formă, instanța constată că acesta este legal întocmit, respectând prevederile art. 16-17 din OG 2/2001, art. 109 din OG 195/2002 și art. 180 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin HG 1391/2006.
De asemenea, instanța constată că situația de fapt reținută de agentul constatator corespunde cu prevederile legale indicate pentru încadrarea juridică a acesteia, iar sancțiunile aplicate au fost stabilite în conformitate cu textele legale indicate în procesul-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii contravenționale.
Analizând procesul-verbal sub aspectul temeiniciei, instanța reține că petentul nu contestă situația de fapt reținută de agentul constatator în cuprinsul procesului-verbal.
Conform celor menționate anterior, procesul-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii contravenționale, ca act administrativ încheiat de organul competent se bucură nu numai de o prezumție de legalitate, dar și de o prezumție de temeinicie. În aceste condiții, constatările directe ale organului constatator cu privire la săvârșirea faptei sunt considerate veridice până la proba contrarie, iar sarcina probei îi revine petentului.
Întrucât petentul, deși a avut posibilitatea, nu a produs nicio probă care să conducă la invalidarea situației de fapt consemnate în procesul-verbal, instanța constată că nu a fost răsturnată prezumția de veridicitate a acestuia. Mai mult decât atât, proba video administrată în cauză confirmă realitatea celor consemnate de agentul de poliție, iar petentul a recunoscut fapta după vizionarea înregistrării.
Pentru considerentele anterior menționate, instanța constată că procesul-verbal este legal întocmit, iar situația de fapt a fost corect reținută de agentul constatator și, pe cale de consecință, urmează să respingă cererea principală formulată de petent.
Cu privire la cererea petentului formulată după vizionarea înregistrării, conform art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 „Instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.” Din formularea textului de lege rezultă că instanța, după ce a verificat legalitatea și temeinicia procesului-verbal are posibilitatea ca, în funcție de criteriile prevăzute de lege, să reindividualizeze sancțiunile aplicate.
Pentru a reindividualiza sancțiunea aplicată, instanța trebuie să țină cont de criteriile prev. de art. 21 alin. 3 din OG 2/2001, care statuează „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”, dar și de cele prev. de art. 5 alin. 5 și 6 din OG 2/2001, conform cărora „Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. Sancțiunile complementare se aplică în funcție de natura și de gravitatea faptei.”
Aplicând criteriile definite prin textele legale anterior menționate la situația de fapt reținută în cauză, având în vedere faptul că pietonul căruia petentul nu i-a acordat prioritate nu a fost în pericol imediat, aflându-se la mai mult de o bandă de circulație de autoturismul aflat în mișcare cu viteză redusă, instanța constată că este excesivă aplicarea, pe lângă sancțiunea principală a amenzii, și a unei sancțiuni complementare constând în suspendarea dreptului de a conduce autovehicule.
Astfel, deși este indubitabil că petentul a încălcat prevederile legale indicate de agentul constatator și că, prin fapta sa, acesta a produs o stare de pericol potențial pentru pietonul aflat în traversare, totuși acest pericol nu a fost atât de grav încât să justifice aplicarea unei sancțiuni complementare restrictive de drepturi.
Având în vedere atât atitudinea petentului, care a recunoscut săvârșirea faptei după vizionarea înregistrării, cât și rolul punitiv, dar mai ales pe cel preventiv-educativ al sancțiunilor contravenționale, instanța consideră că scopul aplicării acestor sancțiuni, respectiv responsabilizarea conducătorului auto cu privire la necesitatea respectării regulilor de circulație rutieră, poate fi atins fără aplicarea sancțiunii complementare restrictive de drepturi.
Totuși, sub raportul circumstanțelor personale, întrucât din istoricul abaterilor depus de intimat rezultă că petentul a mai fost sancționat anterior pentru încălcări ale regimului circulației rutiere, instanța constată că nu este oportună înlocuirea tuturor sancțiunilor aplicate cu sancțiunea constând în „Avertisment”, astfel încât urmează să mențină sancțiunea cu amenda aplicată petentului prin procesul-verbal atacat.
Pentru motivele expuse, instanța urmează să admită cererea subsidiară formulată de petent și să înlăture sancțiunea complementară aplicată prin procesul-verbal CP nr._ dresat la data de 17.01.2013 de I.P.J. Călărași – Serviciul Rutier.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul T. D., cu domiciliul în mun. Slobozia, ., ., ., în contradictoriu cu intimatul I. CĂLĂRAȘI, cu sediul în mun. Călărași, ., jud. Călărași, împotriva procesului-verbal . nr._ dresat de I. Călărași – Serviciul Rutier la data de 17.01.2013.
Menține procesul-verbal sub aspectul constatării încălcării prevederilor art. 135 lit. h din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 aprobat prin HG 1391/2006 și sub aspectul aplicării sancțiunii principale cu amendă în cuantum de 280 lei, conform art. 100 alin. 3 lit. b din OUG 195/2002.
Înlătură sancțiunea complementară constând în suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 zile aplicată petentului prin procesul-verbal menționat, conform art. 100 alin. 3 lit. b din OUG 195/2002.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 08.03.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
N. L. P. Pt. grefier, Ș. J.,
aflată în concediu medical, prezenta
se semnează de către grefier-șef,
A. M.
Red.N.P.
Tehnored. B.I.
Expl._
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 1549/2013. Judecătoria... → |
|---|
