Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2919/2014. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2919/2014 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 24-10-2014 în dosarul nr. 5744/202/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
Sentința civilă Nr. 2919
Ședința publică de la 24 octombrie 2014
Completul compus din:
Președinte N. R. M.
Grefier M. C-tina D.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta S.C. G.D.F. S. Energy România S.A. și pe pârâtul L. M., având ca obiect cerere cu valoare redusă.
Fără citarea părților
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, prin care s-au evidențiat părțile și obiectul cauzei, după care:
În baza dispozițiilor art. 131 C. procedură civilă raportat la art. 1027 alin. 1 și art.107 Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză, raportat la domiciliul pârâtului.
În baza art. 258 alin. 1 C. procedură civilă rap. la art. 255 alin. 1 C. procedură civilă, instanța încuviințează pentru reclamantă proba cu înscrisuri, respectiv cele depuse la dosar, apreciind că sunt concludente și pertinente.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, în temeiul art. 244 C.proc.civ. instanța constată terminată cercetarea procesului și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cererii de chemare în judecată reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la 01.09.2014 sub nr._ reclamanta S.C. G. S. Energy Romanian S.A. a chemat în judecată pe pârâtul L. M., solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 572,86 lei reprezentând contravaloarea facturilor emise și neachitate de pârâtă, la plata sumei de 51,34 lei reprezentând majorări de întârziere aferente debitului datorat, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că între aceasta, în calitate de furnizor și pârât, în calitate de consumator, au existat relații contractuale, în temeiul contractului nr._/28.06.2010, părâtul nerespectându-și obligația contractuală de a achita contravaloarea facturilor emise.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1025 și urm. C.proc.civ.
În susținerea cererii formulate, reclamanta a depus, în copie, contractul nr._/28.06.2010, facturile fiscale . nr._/20.12.2012,_/20.03.2013,_/20.06.2013, nr._/20.09.2013, nr._/19.12.2013, nr._/20.02.2014, nr._/21.03.2014, nr._/24.04.2014, nr._/20.05.2014, nr._/18.06.2014 și nr._/15.07.2014 și alte înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 50 lei.
Pârâtul, deși i-au fost comunicate cererea, formularul de răspuns și înscrisurile depuse de reclamantă, nu a completat formularul de răspuns menționat anterior.
Instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, respectiv cele atașate la dosarul cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Părțile au încheiat contractul de prestări servicii nr._/28.06.2010 (f. 35), având ca obiect prestarea de către reclamantă a serviciilor de furnizare a gazelor naturale în sistem reglementat.
În baza contractului menționat reclamanta a emis facturile fiscale anexate prezentei cereri de chemare în judecată.
Instanța observă că raporturile contractuale dintre părți au luat naștere înainte de . Noului Cod Civil. Prin urmare, având în vedere și dispozițiile art. 3 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, litigiile privind executarea raporturilor contractuale sunt supuse dispozițiilor Codului civil de la 1864.
În drept, potrivit art. 969 Cod civil, contractul valabil încheiat reprezintă legea părților, neexecutarea acestuia antrenând răspunderea contractuală a părții care nu și-a executat din culpă obligațiile contractuale.
Instanța reține regula potrivit căreia, în materia obligațiilor de rezultat, sarcina probei se împarte între creditor și debitor, în sensul că, după ce primul probează existența obligației, debitorului îi incumbă sarcina dovedirii executării acesteia.
Totodată, instanța reține, din economia dispozițiilor art. 1082 cod civil că, în materia răspunderii civile contractuale, în măsura în care creditorul face dovada existenței creanței, respectiv a obligației de plată, debitorul este prezumat în culpă cu privire la neexecutarea obligației, atâta vreme cât nu dovedește executarea sau imposibilitatea de executare datorată cazului fortuit sau forței majore.
Instanța constată că pârâtul și-a asumat obligația de a achita facturile reprezentând contravaloarea serviciilor de care a beneficiat, în termenul de scadență de 30 zile de la data emiterii facturilor, așa cum rezultă din art. 3 alin. 2 din contractul încheiat de părți.
Prin urmare, din coroborarea probelor administrate în prezenta cauză, instanța apreciază că reclamanta a dovedit existența unei obligații de plată în sarcina pârâtului, iar acesta nu a răsturnat prezumția de culpă ce s-a născut în sarcina sa, neadministrând nicio probă în acest sens.
Instanța consideră că reclamanta a făcut dovada neîndeplinirii de către pârât a unei obligații contractuale asumate de acesta, că datorită neîndeplinirii respectivei obligații i s-a produs un prejudiciu, între neîndeplinirea obligațiilor contractuale și prejudiciul produs existând legătură de cauzalitate.
În consecință, instanța îl va obliga pe pârât la plata sumei de 572,86 lei reprezentând contravaloarea facturilor fiscale . nr._/20.12.2012,_/20.03.2013,_/20.06.2013, nr._/20.09.2013, nr._/19.12.2013, nr._/20.02.2014, nr._/21.03.2014, nr._/24.04.2014, nr._/20.05.2014, nr._/18.06.2014 și nr._/15.07.2014.
Totodată, instanța apreciază că părțile au inserat în contractul încheiat, prin art. 3 alin. 3, o clauză penală prin care au stabilit anticipat echivalentul prejudiciului suferit de reclamantă în ipoteza executării cu întârziere a obligației asumate de către pârâtă.
Cum pârâtul nu și-a respectat obligația de a achita contravaloarea facturilor emise, instanța apreciază că reclamanta, a solicitat, în mod întemeiat, obligarea acesteia la plata de majorărilor de întârziere.
De asemenea, instanța, având în vedere centralizatorul depus la dosar, precum și dispozițiile art. 3 alin. 3 din contract, constată că reclamanta a calculat în mod corect cuantumul majorărilor de întârziere. Astfel, instanța îl va obliga pe pârâtă la plata sumei de 51,34 lei reprezentând contravaloarea majorărilor de întârziere calculate.
În concluzie, instanța va admite cererea de chemare în judecată și o va obliga pe pârâtă la plata sumei 572,86 lei reprezentând contravaloarea facturilor fiscale . nr._/20.12.2012,_/20.03.2013,_/20.06.2013, nr._/20.09.2013, nr._/19.12.2013, nr._/20.02.2014, nr._/21.03.2014, nr._/24.04.2014, nr._/20.05.2014, nr._/18.06.2014 și nr._/15.07.2014 și la plata sumei de 51,34 lei reprezentând contravaloarea majorărilor de întârziere calculate.
Totodată, instanța, în temeiul art. 1031 rap. la art. 451 C.proc.civ, îl va obliga pe pârât, în calitate de parte căzută în pretenții, să plătească reclamantei suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. G. S. Energy România S.A., cu sediul procesual ales la mandatar EOS KSI România SRL în București, .. 10 A, Clădirea C3, etaj 7, sector 2 în contradictoriu cu pârâtul L. M., CNP -_, domiciliat în Călărași, ..
Obligă pârâtul la plata sumei de 572,86 lei reprezentând contravaloarea facturilor fiscale . nr._/20.12.2012,_/20.03.2013,_/20.06.2013, nr._/20.09.2013, nr._/19.12.2013, nr._/20.02.2014, nr._/21.03.2014, nr._/24.04.2014, nr._/20.05.2014, nr._/18.06.2014 și nr._/15.07.2014 și la plata sumei de 51,34 lei reprezentând contravaloarea majorărilor de întârziere calculate.
Obligă pârâtul la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel se va depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.10.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
N. R. MihaiMarin C-tina D.
Red. N.R.M.
Tehnored. M.D.
Ex.4/29.10.2014
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2431/2014. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 898/2014.... → |
|---|
