Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1415/2014. Judecătoria CĂLĂRAŞI

Sentința nr. 1415/2014 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 27-05-2014 în dosarul nr. 2444/202/2014

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI

Dosar nr._

Sentința civilă nr.1415

Ședința camerei de consiliu de la 27 mai 2014

Completul compus din:

Președinte – N. L.-P.

Grefier – Ș. J.

Pe rol judecarea cauzei civile formulate de reclamanta S.C. E. K. Romania S.R.L, împotriva pârâtului S. C., reprezentat prin curator av. C. C., având ca obiect cererea de valoare redusă.

La apelul nominal făcut în camera de consiliu s-a prezentat curatorul pârâtului, lipsă fiind părțile.

Cu citarea părților. Procedura legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefier, evidențiindu-se părțile și obiectul cauzei și se pune în vedere faptul că au fost depuse relațiile solicitate de reclamantă la DEPABD:

Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 131 alin. 1 C.pr.civ. rap. la art. 1027 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

Curatorul pârâtului, av. C. C., solicită a se lua act că nu a beneficiat de termenul de 30 zile prev. de lege pentru a depune formularul de răspuns la cererea reclamantei și arată că poate formula oral apărări. Arată că potrivit prevederilor art. 1578 C.civ., pentru a fi opozabilă debitorului, cesiunea de creanță trebuie notificată acestuia sau acceptată de acesta printr-un înscris cu dată certă. Mai arată că publicarea cesiunii nu ține loc de comunicare, față de prevederile exprese ale art. 1579 C.civ., care impun ca cesiunea să fie comunicată debitorului pentru a produce efecte față de acesta.

Conform art. 238 C.pr.civ. instanța pune în discuție durata cercetării procesului și estimează că cercetarea procesului se va finaliza la acest termen.

În temeiul art. 237 alin. 1 C.pr.civ., instanța dispune începerea cercetării procesului.

În temeiul art. 255 și 258 C.pr.civ., admite pentru reclamantă și pârât proba cu înscrisurile atașate formularului de cerere.

Socotindu-se lămurită, instanța declară închisă cercetarea procesului și acordă cuvântul în dezbateri.

Curatorul pârâtului, av. C. C., solicită respingerea cererii de valoare redusă pentru motivele expuse oral în fața instanței.

Nemaifiind alte incidente de soluționat, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea având ca obiect cerere de valoare redusă înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 02.04.2014 sub nr._, reclamanta S.C. E. K. România S.R.L., a chemat in judecată pe pârâtul S. C., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia la plata sumei de 260,93 lei, și la plata penalităților calculate conform contractului până la concurența debitului principal, la care se adaugă dobânzi legale calculate conform OG 9/ 2000 și OG 13/2011. Cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că între ORANGE ROMANIA S.A. și pârât s-a încheiat contractul de telecomunicații integrate nr._/10.05.2011 în baza căruia i-a fost atribuit acestuia codul de abonat_ în baza căruia au fost emise mai multe facturi.

A mai arătat că pârâtul nu a achitat facturile emise de ORANGE ROMANIA S.A., motiv pentru care au fost calculate penalități conform contractului până la concurența debitului principal, iar apoi s-au calculat dobânzi legale, conform OG 9/2000 și OG 13/2011.

În motivele atașate cererii, reclamanta a susținut că dreptul de creanță deținut de ORANGE ROMANIA S.A. față de debitorul S. C., rezultat din contractul de abonament a fost cesionat către E. K. Romania S.R.L., care a achiziționat creanța în nume propriu, în calitate de comisionar pentru două persoane juridice străine.

Reclamanta a arătat că cesiunea este supusă prevederilor Noului Cod Civil, potrivit prevederilor art. 177 din Legea 71/2011 și că aceasta a devenit opozabilă debitorului-pârât prin publicarea în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare și prin notificare printr-un înscris cu dată certă.

În drept a invocat prevederile art. 1025 și urm. C.pr.civ., art. 969, 1073 și 1084 C.civ.1864, Titlul VI, Capitolul I C.civ.

În susținerea cererii, reclamanta a depus modul de calcul al penalităților (f.12) și copii certificate de pe facturile invocate (f.14-17), contract nr._ din 10.05.2011 și anexe (f.18-49), carte de identitate pârât (f.50), aviz publicare în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 50 lei (f.2).

Cererea nu a fost comunicată pârâtului, întrucât la domiciliul indicat în cerere comunicarea s-a întors cu mențiunea că destinatarul nu mai locuiește la adresă.

La solicitarea instanței, reclamanta nu a putut indica un alt domiciliu al pârâtului, din demersurile efectuate de aceasta (f. 67) și de instanță (f.59), rezultând că pârâtul figurează în DEPABD cu aceeași adresă de domiciliu.

Având în vedere prevederile art. 167 alin. 1-3 C.pr.civ, instanța a dispus citarea prin publicitate și numirea unui curator căruia i-a fost comunicată cererea.

La termenul din 27.05.2014, instanța a primit apărările formulate de curatorul pârâtului și a admis pe fondul cauzei proba cu înscrisurile depuse de reclamantă la dosarul cauzei.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Între ORANGE ROMANIA S.A. și pârât a fost încheiat la data de 10.05.2011 contractul seria_ având ca obiect prestarea de către numita ORANGE ROMANIA S.A. a serviciilor de comunicații mobile.

În baza contractului, numita ORANGE ROMANIA S.A. a emis mai multe facturi, despre care reclamanta susține că nu au fost achitate.

În drept, întrucât se susține de reclamantă că creanța deținută de ORANGE ROMANIA S.A. a fost cesionată către aceasta, instanța, înainte de a verifica existența, cuantumul și exigibilitatea acesteia, trebuie să examineze dacă reclamantul-cesionar îndeplinește condițiile de lege pentru a opune creanța cedată pârâtului – debitor cedat.

Astfel, conform prevederilor art.1578 alin. 2 C.civ., aplicabil în cauză deoarece cesiunea invocată a fost săvârșită după . N.C.civ., înainte de comunicarea sau acceptarea cesiunii, cesiunea nu este opozabilă debitorului, acesta putându-se libera doar plătind creditorului originar.

Ori, pe baza probatoriului administrat, instanța constată că reclamanta nu a făcut nici dovada acceptării cesiunii prin înscris cu dată certă, nici a comunicării cesiunii prin înscris pe suport hârtie sau semnat electronic, astfel că reclamanta nu poate cere și, implicit, pârâtul nu poate fi obligat la executarea obligațiilor rezultate din contract către reclamantă.

Instanța respinge susținerea reclamantei în sensul că publicarea cesiunii în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare ar avea valoarea unei comunicări, în condițiile în care chiar legiuitorul, în art. 1579 C.civ., stabilește două regimuri distincte pentru opozabilitatea cesiunii unei universalități de creanțe.

Astfel, conform acestui text de lege, pentru opozabilitatea față de terții raportului juridic din care rezultă creanța este suficientă înscrierea cesiunii în arhivă, dar pentru ca cesiunea să fie opozabilă debitorului cedat este obligatorie comunicarea care, conform art. 1578 alin. 1 lit. b C.civ. se poate face pe suport hârtie sau în format electronic care să conțină o identificare rezonabilă a cesionarului, creanței cedate și prin care să se solicite debitorului să plătească cesionarului.

Cum reclamanta nu cunoaște domiciliul actual al pârâtului, iar din acest motiv cererea nu a putut fi comunicată direct acestuia, nu se poate considera nici că cesiunea a fost comunicată în condițiile art. 1580 C.civ.

Pentru motivele expuse, instanța constată că cesiunea nu este opozabilă pârâtului, iar pârâtul nu poate fi obligat la plata sumelor invocate de reclamantă, astfel că cererea formulată de reclamantă urmează a fi respinsă ca neîntemeiată în integralitatea sa.

Întrucât în cauză a fost numit curator dna. av. C. C., iar aceasta s-a prezentat la termenul de judecată și a exercitat o apărare efectivă a pârâtului, instanța, conform art. 49 alin. 1 din OUG 80/2013, urmează să stabilească onorariul definitiv pentru curator la suma de 200 lei, sumă ce va fi avansată din fondurile special constituite la nivelul Ministerului Justiției.

Având în vedere faptul că necesitatea numirii curatorului a rezultat din culpa procesuală a reclamantei, care nu a indicat domiciliul la care pârâtul să poată fi legal citat, precum și faptul că cererea reclamantei a fost respinsă ca neîntemeiată, în temeiul art. 49 alin. 1 și 2 din OUG 80/2013, reclamanta va fi obligată la acoperirea cheltuielilor în sumă de 200 lei avansate de stat pentru plata curatorului pârâtului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca neîntemeiată cererea de valoare redusă formulată de reclamanta S.C. E. K. ROMANIA S.R.L.,cu sediul în București, ..10A, sector 2, înregistrată la Oficiul Comerțului sub nr.J40/_/2002, cu cod unic de înregistrare_, împotriva pârâtului S. C., CNP-_, cu domiciliul în Călăîrași, ., ., ..

Stabilește suma de 200 lei onorariu definitiv pentru curatorul pârâtului, av. C. C., sumă ce va fi avansată din fondurile special constituite la nivelul Ministerului Justiției, conform art. 49 alin. 1 din OUG 80/2013.

Obligă reclamanta la plata către stat a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare reprezentate de onorariul curatorului, conform art. 49 alin. 1 și 2 din OUG 80/2013.

Cu apel în 30 zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Călărași.

Pronunțată în ședință publică, azi 27.05.2014.

PREȘEDINTE, GREFIER,

N. L. P. Ș. J.

Red. N.L.P.

Tehnored.Ș.J.

Ex.4/13.06.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1415/2014. Judecătoria CĂLĂRAŞI