Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 462/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 462/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 10-02-2015 în dosarul nr. 462/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI – JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
Sentința civilă nr. 462
Ședința Camerei de Consiliu de la 10.02.2015
Instanța constituită din:
Președinte – Judecător S. M.
Grefier – V. O.
Pe rol judecarea cauzei civile formulate de reclamanta S.C. E. S.A. Călărași împotriva pârâților S. V. și S. E., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în camera de consiliu au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită conform art. 157 și urm. Cod procedură civilă. Fără citarea părților.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, evidențiindu-se părțile, obiectul și procedura de citare, precum și faptul că pârâții nu au depus răspunsul solicitat de instanță, după care:
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 131 alin. 1 C.pr.civ. rap. la art. 1027 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
În conformitate cu dispozițiile art. 238 Cod procedură civilă instanța estimează durata de soluționare a cauzei la acest termen.
Instanța constată din mențiunile inserate în contractul depus la dosarul cauzei cu nr. 4014/31.03.2005, că reclamanta a încheiat acest contract numai cu pârâtul S. V. nu și cu pârâta S. E. astfel că, invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S. E., excepție asupra căreia se va pronunța odată cu fondul cauzei.
În temeiul art. 255 și 258 C.pr.civ., admite pentru reclamantă proba cu înscrisurile atașate formularului de cerere și, întrucât pârâții nu au formulat întâmpinare, în temeiul art.1030 alin. 2 C.pr.civ, apreciază cauza în stare de judecată, reține cauza spre soluționare și în urma deliberării avute a pronunțat următoarea soluție:
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la 05.12.2014 sub nr. _ , reclamanta S.C. E. S.A. – Sucursala Călărași, cu sediul în Călărași, ., ., CUI –RO_, J/_ prin reprezentat legal – director general M. V., a chemat în judecată pe pârâții S. V., CNP –_ și S. E., domiciliați în Călărași, ., ., ., jud. Călărași, solicitând obligarea acestora la plata sumei de 1642,01 lei facturi neachitate pe perioada 01.09._14 și 261,74 lei majorări de întârziere acumulate pentru neachitarea în termen a facturilor. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii se arată că, prin contractul nr. 4014/31.03.2005 pârâtul S. V. s-a obligat să achite contravaloarea facturilor de apă, iar reclamanta să furnizeze apa potabilă, apa rece pentru prepararea apei calde și să evacueze apele uzate menajere cu măsura consumului la branșament.
Din momentul încheierii contractului s-au emis pe numele pârâtului facturi reprezentând consumul de apă și serviciile de canalizare furnizate, acestea fiind scadente în termen de 15 zile, iar pârâtul este obligat să achite c/val. facturii în termen de 30 de zile calendaristice de la data emiterii acesteia. Întârzierea în achitarea sumelor datorate atrage majorări de întârziere egale cu cele utilizate pentru neplata obligațiilor fată de bugetul de stat, fără ca acestea să depășească cuantumul debitului, calculate începând cu data scadentă.
Întrucât în perioada 01.09._14, pârâtul nu a achitat facturi în sumă de 1642,01 lei, acest fapt a generat aplicarea majorărilor de întârziere conform prevederilor contractuale în sumă de 261,74 lei.
Menționează că facturile curente nu cuprind majorări de întârziere aferente acesteia, ci numai majorări aferente facturilor anterioare ajunse la scadentă si neachitate.
În cauză este vorba de prezenta unui contract cu executare succesivă, facturarea făcându-se lunar, iar majorările ce decurg în perioada dintre datele de facturare sunt evidențiate in facturile anterioare, proporțional cu zilele de întârziere.
Mai arată reclamanta că înțelege să cheme în judecată pe pârâții S. V. și S. E. pentru a răspunde în solidar având în vedere natura serviciului furnizat de către reclamantă, serviciu de utilitate publică ce deservește întreaga familie.
În drept, se invocă dispozițiile art. 1025-1032 din Lg. 134/2010 privind C. proc. Civilă, art. 696 și 1073 VCC, art. 1350 și 1516 NCC, art. 325 NCC, art. 29 CF, art. 351 lit. c NCC, art. 32 CF, art. 31 al. 7 și 8 din Leg. 241/2006, art. 120 al.7 CPF.
În dovedirea cererii au fost anexate înscrisuri aflate la filele 8-40 din dosar.
La data de 11.12.2014 instanța în baza dispozițiilor art. 1029 Cod procedură civilă a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată către pârâți, cu mențiunea de a depune întâmpinare în termen de 30 de zile de la data comunicării cererii.
Pârâții, cu toate că le-a fost comunicată cererea, formularul de răspuns și înscrisurile depuse de reclamantă, nu au formulat întâmpinare.
În ședința publică din 10.02.2015, instanța din oficiu a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S. E., excepție pe care a admis-o, pârâta S. E. neavând calitate procesuală pasivă în această cauză. Instanța a avut în vedere faptul că, în primul rând contractul de prestare servicii a fost încheiat cu pârâtul S. V., (aspect recunoscut și de reclamantă în cererea adresată instanței) care a semnat contractul și și-a însușit dispozițiile sale, inclusiv capitolul răspunderea contractuală, iar în al doilea rând chiar dacă cei doi sunt căsătoriți și consumă apă împreună, numita S. E. nu a semnat contractul, nu răspunde în solidar cu pârâtul, iar datoria ce va fi plătită reclamantei de către pârâtul S. V. va putea face obiectul unui eventual partaj de bunuri comune, unde se va pune în discuție și acest debit rezultat din contract. Ca atare în această cauză are calitate procesuală numai titularul de contract nu și soția acestuia, motiv pentru care va respinge acțiunea formulată de reclamantă împotriva acestei pârâte.
În cauză, instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, respectiv cele atașate de reclamantă la dosarul cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 31.03.2005 între reclamantă și pârât, a fost încheiat contractul nr. 4014, având ca obiect furnizarea apei potabile, a apei reci pentru prepararea apei calde menajere și evacuarea apei uzate menajere, cu măsura consumului la branșament.
Conform art. 5 și 14 din contract furnizorul se obligă să factureze și să încaseze lunar contravaloarea serviciilor de alimentare cu apă și să aplice penalități egale cu nivelul dobânzii datorate pentru creanțele bugetare, iar conform art. 6 debitorul se obligă să achite integral și la termen contravaloarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare din subsol și apartamente.
Din facturile fiscale acceptate (filele 21-40) instanța reține că pârâtul a beneficiat în perioada 01.09._14, de furnizarea apei potabile în valoare de 1642,01 lei.
Cum, de la momentul încheierii contractului și până în prezent, pârâtul nu a achitat cu regularitate și la scadență facturile emise de reclamantă, sumele achitate de aceasta s-au imputat, conform prevederilor contractuale, mai întâi asupra debitului mai vechi, în prezent aceasta figurează cu un debit în cuantum de 1642,01 lei, c/val servicii prestate și facturate în perioada 01.09._14 și 261,74 lei, reprezentând totalul majorărilor de întârziere calculate pentru facturile emise în perioada anterior amintită și penalități aferente unor facturi anterioare, achitate de debitor cu întârziere și care au determinat și ele calcularea de penalități până la achitarea lor integrală.
În drept, întrucât contractul a fost încheiat la data de 31.03.2005, anterior intrării în vigoare a Noului Cod Civil, iar conform art.102 alin.1 din Legea 71/2011 privind punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul civil „Contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa”, la soluționarea pe fond a prezentei cauze instanța va avea în vedere normele legale în vigoare la data încheierii contractului.
Astfel, instanța apreciază că regimul juridic al contractului în discuție este reglementat de art. 3 pct. 5 C. comercial, respectiv cele referitoare la întreprinderea de furnituri.
Întrucât în cazul obligațiilor de a da, este suficient ca reclamanta să facă dovada existenței contractului pentru a transfera pârâtului sarcina probării executării din partea sa a obligațiilor contractuale asumate, iar în speță, pârâtul nu a făcut nicio probă în acest sens și nici nu a dovedit vreo cauză străină, exoneratoare, în acord cu disp. art. 1082 C. civil 1864, fiind prezumată astfel în culpă contractuală, instanța reține că acesta, deși a beneficiat de furnizarea apei potabile în valoare de 1642,01 lei, nu a achitat contravaloarea facturilor fiscale emise de reclamantă, fapt pentru care, în acord cu prevederile contractuale anterior enumerate, reclamanta i-a calculat majorări de întârziere în cuantum 261,74 lei.
Majorările de întârziere sunt datorate întrucât art. 16 alin. 1 din contract, ce prevede că penalitățile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilit conform reglementărilor legale și se datorează începând cu prima zi după data scadenței, fără a depăși cuantumul debitului.
Față de considerentele mai sus expuse și de dispozițiile art. 969-970 C. civil 1864, potrivit cărora obligațiile contractuale legal asumate, au putere de lege între părțile contractante, instanța apreciază că pretențiile reclamantei sunt întemeiate, urmând a obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei totale de sumei totale de 1903,75 lei, reprezentând: 1642,01 lei facturi neachitate pe perioada 01.09.2012 – 27.08.2014 și 261,74 lei majorări de întârziere acumulate pentru neachitarea în termen a facturilor.
Conform dispozițiilor art. 1031 C.pr.civ. ce prevede că partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată și ținând cont de solicitarea reclamantei în acest sens, instanța va obliga pârâtul și la plata cheltuielilor de judecată cauzate de prezenta cauză, respectiv suma de 50 lei reprezentând c/val. taxă de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S. E., invocată din oficiu.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta ., CUI -_, J/_ prin reprezentat legal – director general M. V., împotriva pârâtei S. E., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite acțiunea formulată de reclamanta ., CUI -_, J/_ prin reprezentat legal – director general M. V. împotriva pârâtului S. V., domiciliat în Călărași, ., ., ., jud. Călărași CNP -_.
Obligă pârâtul către reclamantă la plata sumei totale de 1903,75 lei, reprezentând: 1642,01 lei facturi neachitate pe perioada 01.09.2012 – 27.08.2014 și 261,74 lei majorări de întârziere acumulate pentru neachitarea în termen a facturilor.
Obligă pârâtul către reclamantă la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cerere de apel ce se va depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședința publică astăzi 10.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER
JUD. S. M. V. O.
Red. SM
Dact.VO.
Ex.4/20.02.2015
| ← Fond funciar. Sentința nr. 477/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI | Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 1381/2015.... → |
|---|
