Plângere contravenţională. Sentința nr. 1739/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1739/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 10-06-2015 în dosarul nr. 1739/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1739/2015
Ședința publică de la 10 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE O. S.
Grefier L. I. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul Loloț F. E. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Călărași, având ca obiect plângere contravențională formulată împotriva procesului verbal . nr._ dresat la data 16.03.2015.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează părțile și obiectul cauzei, precum și faptul că la dosar se află întâmpinare și înscrisuri, după care;
Instanța în conformitate cu prevederile art. 131 C. procedură civilă raportat la art. 32 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 constată că este competentă general, material și teritorial în soluționarea acestei cauze raportat la locul săvârșirii contravenției.
Conform art. 238 C. procedură civilă, instanța, în raport de complexitatea cauzei, probele ce trebuie administrate și poziția procesuală a părților apreciază cauza în stare de judecată la acest termen de judecată.
Încuviințează în baza art. 258 raportat la art. 255 C. procedură civilă pentru părți proba cu înscrisuri, ca fiind admisibile și putând conduce la soluționarea cauzei.
Instanța, nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat și ținând cont de cererea intimatei de judecarea cauzei și în lipsa părților, apreciază cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 31.03.2015 sub nr._ petentul Loloț F. - E., având CNP_, domiciliat în ., nr. 56, jud. Călărași, Călărași, formulată în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Călărași, cu sediul Călărași, ., jud. Călărași a solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună preschimbarea sancțiunii amenzii cu sancțiunea „avertisment”, aplicată prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 16.03.2015.
În motivarea plângerii sale petentul a arătat că la data de 16.03.2015 în dreptul localității Unirea, a fost oprit de un echipaj de poliție pentru un control de rutină, iar în urma acestui control a fost sancționat contravențional deoarece inspecția tehnică periodică a autoturismului era expirată din data de 13.03.2015.
Mai arată că autoturismul nu era proprietatea sa, iar la întoarcere s-au luat măsuri pentru a remedia această deficiență, drept pentru care în data de 19.03.2015 s-a efectuat inspecția tehnică.
Apreciază că a avut o conduită și bună credință, intrând în legalitate în cel mai scurt timp, solicitând totodată a se avea în vedere faptul că nu realizează venituri, iar amenda aplicată este destul de mare.
Solicită înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment, întrucât sancțiunea aplicată ar trebui să fie proporțională cu gravitatea și gradul de pericol social al faptei săvârșite, ori în acest caz este minimă.
În susținerea plângerii petentul a depus la dosarul cauzei copie CI, procesul verbal contestat, adeverință de venit, certificat și anexă ITP, carte de identitate auto, bilet ieșire din spital, CI A. M., certificat de căsătorie .
Intimata a formulat întâmpinare la data de 24.04.2015, în termen legal, prin care a solicitat instanței respingerea acțiunii formulate de petent și pe cale de consecință să se mențină procesul verbal de contravenție, ca fiind temeinic și legal.
În motivare se arată că petentul a fost sancționat întrucât la data de 16.03.2015, a condus un autoturism pe drumurile publice, având inspecția tehnică periodică expirată din 11.03.2015.
Cu acea ocazie s-a încheiat procesul verbal de contravenție pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 10 alin. 1 din OUG 195/2002 R raportat la art. 102 al. 1 pct.1 OUG nr.195/2002R.
Procesul verbal atacat de petent îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. 1 din O.G. nr.2/2001 cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute la art. 17 din același act normativ.
Prin răspunsul la întâmpinare petentul arată că nu a încercat să înfățișeze o situație diferită de cea reținută de către agentul constatator în procesul verbal, ci și-a asumat faptul că a circulat cu un autoturism cu ITP –ul expirat.
În cauza s-a încuviințat proba cu înscrisuri apreciindu-se că este legală și de natură a conduce la soluționarea cauzei.
Examinând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În data de 13.03.2015 a fost încheiat de către un agent constatator din cadrul I.P.J. Călărași procesul verbal de contravenție . nr._ prin care s-a reținut săvârșirea de către numitul Loloț F.- E. a contravenției prevăzute de prevăzute de art. art. 10 alin. 1 din OUG 195/2002 R raportat la art. 102 al. 1 pct. 1 OUG nr.195 /2002R, constând în aceea că a condus autoturismul pe drumurile publice având inspecția tehnică periodică expirată la data de 11.03.2015.
Prin acest proces-verbal petentul a fost sancționat cu o amendă contravențională în cuantum de 877,5 lei fiindu-i aplicate și 9 puncte penalizare.
În rubrica „Alte mențiuni” a procesului-verbal s-a consemnat „Nu are mențiuni”.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. De altfel, în plângerea contravențională, reclamantul nu aduce vreo critică sub aspectul legalității actului constatator.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31 - art. 36 din O.G. nr. 2/2001), în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Având în vedere aceste principii, instanța constată că prezentul proces-verbal conține constatări personale ale agentului constatator aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
Deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului ordonanței rezultă că procesul verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Această interpretare este conformă jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care recent a statuat că prezumția de nevinovăție, prevăzută de art. 6 paragraful. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nu este încălcată în situația în care petentul are sarcina probei în judecarea plângerii contravenționale.
În acest sens, Curtea a reamintit că prezumția de nevinovăție nu se opune unei prezumții relative de legalitate și de conformitate cu realitatea a procesului-verbal de contravenție, în lipsa căreia ar fi imposibil în mod practic de a sancționa contravențiile în materie de circulație rutieră (decizia din 13 martie 2012 în cauza H. contra României, paragraf 12).
Este obligația petentului de a demonstra că cele reținute de agentul constatator nu corespund realității probă pe care petentul nu a făcut-o deși conform art. 249 C. procedură civilă lui îi revenea sarcina acestei probe, ba chiar din motivarea plângerii rezultă că a recunoscut implicit realitatea celor consemnate.
Pentru aceste considerente și, ținându-se cont că în speță nu există vreo cauză de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată așadar că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de temeinicie și legalitate instituită de lege în favoarea sa.
Pe de altă parte, instanța, în baza art. 34 din O.G. nr. 2/2001, apreciind că procesul verbal contestat este legal și temeinic, va analiza proporționalitatea sancțiunii.
Relativ la individualizarea sancțiunii aplicate de către intimat, instanța reține următoarele:
Având în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite și ale art. 7 din același act normativ ce prevede posibilitatea aplicării sancțiunii avertismentului pentru fapte de gravitate redusă, chiar și atunci când în actul de stabilire și sancționare a contravenției nu se prevede această sancțiune, instanța, reține că fapta pentru care a fost sancționat nu se evidențiază printr-un pericol social concret ridicat, iar aplicarea sancțiunii avertismentului este o măsură suficientă atât pentru restabilirea ordinii de drept, cât și pentru atenționarea petentului cu privire la conduita sa viitoare și anume aceea de a respecta regulile de circulație și obligațiile ce îi revin în calitate de conducător de auto.
În acuza de față, judecătoria apreciază ca fiind întemeiate și dovedite susținerile petentului potrivit cărora a fost sancționat în timpul efectuării unei călătorii care a comportat urgență (transportarea la domiciliu a unei persoane externate din spital), inspecția tehnică periodică a autoturismului fusese expirată cu trei zile înaintea constatării faptei, starea tehnică a autoturismului în momentul constatării faptei era bună fiind confirmată de inspecția tehnică periodică efectuată la puțin timp de la momentul comiterii faptei.
În consecință, instanța, având în vedere că fapta în concret nu a produs niciun fel de urmări, că astfel cum s-a făcut dovada de către petent inspecția tehnică periodică a fost efectuată imediat în data de 19.03.2015 (f.8), apreciază că sancțiunea "avertismentului" apare ca fiind suficientă în raport cu gradul de pericol social al faptei.
Pentru considerentele expuse și în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/ 2001, instanța va admite plângerea contravențională și va înlocui amenda contravențională în cuantum de 877,5 lei aplicată cu sancțiunea «avertismentului».
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de reclamantul L. F.-E.,, având CNP_, domiciliat în com. B., ., nr.56, jud. Călărași, formulată în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Călărași, cu sediul Călărași, ., jud. Călărași.
Dispune înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii, aplicată reclamantului de partea pârâtă prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 16.03.2015, cu sancțiunea contravențională a avertismentului.
Menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 16.03.2015, întocmit de pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Călărași.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Numai cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
JUD. S. O. S. L. I.
Pentru grefier S.L. aflată
În C.O. prezenta s-a semnat
De noi,
GREFIER SEF,
A. M. Red.S.O.
Tehnored. S.L.
Ex.5/10.07.2015
| ← Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u..... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1746/2015. Judecătoria... → |
|---|
