Pretenţii. Sentința nr. 3672/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3672/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 27-11-2015 în dosarul nr. 3672/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI – JUDEȘUL CĂLĂRAȘI
Sentința Civilă nr. 3672
Ședința publică de la 27 Noiembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – Judecător M. S.
Grefier - O. V.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții P. L. C. și P. A. în contradictoriu cu pârâții B. F. și ., având ca obiect pretenții/răspundere civilă delictuală.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 24.11.2015 ale căror consemnări s-au făcut în încheierea din acea zi care face parte integrantă din prezenta sentință și pentru ca părțile să depună concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea cauzei la data de 27.11.2015 iar în urma deliberării avute a pronunțat următoarea soluție:
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față;
Prin cererea introdusă la această instanță la data de 20.04.2015 și înregistrată sub nr. _ , reclamanții P. A. și P. L. C., domiciliați în com. Ș. V., ., jud. Călărași, a chemat în judecată civilă și personal la interogatoriu pe pârâții B. F., domiciliat în .. Călărași și ., cu sediul în .. Călărași, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților la plata sumei de 19.000 lei cu titlu de despăgubiri civile din care 9.000 lei daune materiale și 10.000 daune morale, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu acest proces.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că sunt căsătoriți din anul 1989 și au împreună doi copii. De circa cinsprezece ani se ocupă cu cultivarea legumelor și fructelor și, respectiv comercializarea lor.
La data de 25.09.214 ora 8,14 au fost victimele unui accident de circulație produs de B. F. care este angajat la .. Acesta ieșea din magazia societății pentru a încărca marfa cu alt tractor și nu s-a asigurat, neacordându-i prioritate de trecere. Fiind drum național iar ei circulau dinspre Ș. V. către Șoseaua Naționala Slobozia – Călărași, aveau prioritate dar șoferul nu și-a luat măsurile de precauție, ieșind brusc din magazie în șosea fără a se asigura, astfel că nu i-a permis să evite impactul. A intrat în roata lui din dreapta față și ca urmare a acestui impact a distrus mașina pentru care-i este
necesară suma de 4000 lei.
Cu această ocazie i-au fost sparți ochelarii - 500 lei, a cheltuit separat medicamente și controale medicale în jur de 2000 lei. Menționează că, P. L. C. a avut traumatism cranio cerebral și . cot stâng, iar Serviciul Medico Legal i-a eliberat un certificat medical de 1-2 zile îngrijiri medicale dar nici în prezent starea sănătății sale nu este vindecată.
Tot cu acest prilej a suferit degradarea mărfii pe care o transporta la piața BIG Călărași, unde vindea marfă cam de 2000 lei /100 kg fasole fideluță, 100 kg roșii, 500 buc porumb fiert, si 60 kg ardei și, în plus marfa stocata la piața Big a fost deteriorată și aruncată deoarece timp de 2 săptămâni nu s-au mai putut ocupa cu comerțul, neavând mașină și soția fiind grav bolnavă.
În drept: 1025 Cod civil.
În susținerea acțiunii a propus proba cu înscrisuri, filele 6-11, interogatoriul pârâților și orice alte proba ce ar rezulta din dezbateri.
La data de 23.04.205, în cadrul procedurii de regularizare, reclamanților li s-a comunicat cu adresa de la fila 12 și 13 din dosar să depună diferența de taxă de timbru în cuantum de 955 lei, să depună procesul verbal de contravenție dacă s-a întocmit ca urmare a accidentului rutier, să comunice dacă s-a întocmit dosar de urmărire penală, dacă s-a întocmit dosar de daună și să indice numerele acestor dosare, relații comunicate la data de 04.05.2015, f. 16-31 din dosar.
La data de 06.05.2015 instanța în baza dispozițiilor art. 201 al.1 Cod procedură civilă a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată către pârâți, cu mențiunea de a depune întâmpinare în termen de 25 de zile de la data comunicării cererii, în condițiile art. 165 Cod procedură civilă, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a propune probe și invoca excepții, în afară de cele de ordine publică.
La data de 02.06.2015, pârâții au formulat întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii formulată de reclamanți și obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de proces.
În motivarea întâmpinării pârâții au arătat că prin cererea de chemare în judecata, reclamanții au solicitat obligarea lor, la plata sumei de 19.000 lei reprezentând despăgubiri civile, respectiv 9.000 lei daune materiale și 10.000
lei daune morale.
În ceea ce privește temeiul de drept invocat de reclamanți, urmează ca aceștia să-și precizeze, se observă că, din motivarea cererii în fapt, rezulta că, izvorul acestor pretenții îl reprezintă o faptă cauzatoare de prejudicii, iar în drept, solicitarea formulată este întemeiată pe dispozițiile art. 1025 C.civ., articol ce se referă la efectele generale ale revocării donațiilor.
În fapt, la data de 25.09.2014, în timp ce manevra un utilaj de încărcare descărcare, a acroșat un autoturism care circula pe drumul județean, fapt pentru care, prin procesul verbal . nr._ dresat de Poliția Ș. V. în data de 25.09.2014, a fost sancționat administrativ pârâtul B. F., cu amenda în cuantum de 720 lei, fiindu-i reținut și permisul de conducere, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 135 din OUG 195/2002 și sancționat în baza art. 101 alin. 3 din O.UG. 195/2002.
Precizează că, a formulat plângere contravențională, împotriva procesului verbal de contravenție anterior menționat, plângere ce a format obiectul dosarului nr._ și, care a fost soluționată definitiv, prin sentința civilă nr. 95/13.01.2015, prin care s-a dispus anularea procesului verbal de contravenție, ca fiind prematur întocmit, conform dispozițiilor art. l alin. l teza l din O.G. 2/2001. Această soluție pronunțată de Judecătoria Călărași, a avut la baza faptul ca, în data de 07.10.2015, organele de cercetare penala din cadrul Postului de Poliție Ș. V., au dispus începerea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art.196 alin.1 și 3 C.p., ca urmare a prezentării de către reclamanți, a unui certificat medico-legal.
De asemenea, mai arată că prin Ordonanța din 23.03.20l5 emisă de P. de pe lângă Judecătoria Călărași în dosarul nr. 3234/P/20l4 s-a dispus clasarea cauzei privind fapta de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196 alin.1 și 3 C.p., de către pârâtul B. F..
Învederează că, prin Ordonanța din 23.03.2015 emisă de P. de pe lângă Judecătoria Călărași în dosarul nr. 3234/P/20l4 s-a dispus clasarea cauzei privind fapta de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 196 alin.1 si 3 C.p., de către B. F., în temeiul dispozițiilor art. 16 alin. l lit. b C.p.p., motivat de faptul că, fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăție prevăzută de lege.
Se mai arată că la data de 25.09.2014 în jurul orelor 08.00, efectua operațiunea de încărcare cu cereale, a unei remorci ce se afla staționată pe drumul județean. Pentru a realiza această operațiune de încărcare era necesar ca el, să efectueze ieșirea din depozit cu utilajul în drumul județean, însă datorită remorcii ce se afla în zona, vizibilitatea îi era mult redusă, motiv pentru care, numitul C. I. se afla în drum pentru a-l dirija și a se asigura că nu se apropie alte vehicule. La un moment dat, în timpul deplasării, a acroșat cu roata din spate
a utilajului un autoturism care se deplasa pe drum, fără ca el să îl observe și fără ca numitul C. I. să-l semnalizeze.
Datorită prafului din zonă, precum și datorită prafului rezultat în urma operațiunii de încărcare a remorcii respective, numitul C. I. i-a învederat faptul că, nu a observat autoturismul deplasându-se pe drum, fiind și el surprins de apariția acestuia. Consideră că, în momentul producerii evenimentului rutier, se afla într-o eroare de fapt, prin aceea ca, numitul C. I. nu i-a semnalizat apariția autoturismului condus de reclamant.
Precizează pârâtul B. F., că el a efectuat manevra de ieșire în DJ 211D, cu respectarea regulilor prevăzute în Capitolul V, Secțiunea a 3-a, art. 128 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. 195/2002, fiind asistat la efectuarea acestei manevre de numitul C. I., care se afla în afara vehiculului, iar astfel vinovăția lui este vădit pusă sub semnul întrebării, mai mult decât atât, actele emise de organele de politie, care trebuiau să stabilească vinovăția, fie au fost anulate fie nu stabilesc vinovăția lui.
De asemenea precizează faptul că, societatea pentru care desfășura activitatea în acel moment, a fost de acord să suporte reparațiile efectuate la autoturismul ce aparține reclamanților, iar el le-a oferit autoturismul personal reclamanților, pe perioada în care au fost efectuate reparațiile, autoturism ce a și fost folosit de aceștia, însă după câteva zile de la eveniment, reclamanții au solicitat și plata sumei de 500 lei/zi, reprezentând beneficiul nerealizat din activitatea de comercializare a legumelor in Piața “Big” din Călărași. Cu aceste pretenții, atât el cât și reprezentantul societății, nu au fost de acord, constatând că reclamanții doresc să profite de această situație, singurele despăgubiri pe care au fost de acord să le plătească fiind cele ce reprezintă contravaloarea reparațiilor autoturismului avariat.
În urma evenimentului, niciunul din reclamanți nu a suferit vătămări fizice, fapt ce a fost învederat organelor de poliție la fața locului și inserat în declarațiile olografe ale acestora.
Pentru aceste considerente, apreciază că, este necesară stabilirea vinovăției în cauză, vinovăția reprezentând singurul izvor al răspunderii civile în cauză ce formează obiectul prezentei cauze.
În ceea ce privește daunele morale, acestea sunt nejustificate, reclamanții nu au suferit vreun prejudiciu moral în urma evenimentului, astfel acordarea acestora nu se impune.
Privitor la degradarea mărfii, reclamanții urmează să facă dovada cu documente înregistrate în contabilitate și la organele fiscale, din care să rezulte stocurile de marfă la acel moment, încasările realizate în acea perioadă, registre de încasări și plăți, N.I.R., balanța și bilanț contabil, declarații înregistrate la organul fiscal privind veniturile, încasările și profitul realizat în anul 2014 și în perioada pe care aceștia o reclamă.
În drept: art. 205, art. 453 C.proc.civ.
În susținere a propus proba cu înscrisuri, martori și orice alta probă ce va rezulta din dezbateri.
La data de 03.06.2015, instanța a dispus comunicarea întâmpinării către reclamanți cu mențiunea ca în termen de 10 zile de la primire au obligația de a formula răspuns. La data de 17.06.2015, reclamanții au formulat răspuns la întâmpinare, filele 44-49 din dosar.
La data de 19.06.2015, instanța a fixat termen de judecată la data de 14.07.2015, cu citarea părților.
La termenul de judecată din data de 14.07.2015, instanța în conformitate dispozițiile art. 255 Cod procedură civilă rap. la art. 258, art. 260 Cod procedură civilă, a încuviințat probele propuse de părți în următoarea modalitate: pentru reclamanți proba cu înscrisuri și interogatoriul pârâților.
În ceea ce privește administrarea probei cu martori propusă de reclamanți s-a dispus a fi reluată în discuție după administrarea probei cu înscrisuri și interogatoriul pârâților.Cu privire la proba cu expertiză prețuitoare, a respins-o ca nefiind utilă și concludentă soluționării cauzei.
Pentru pârâți a încuviințat proba cu înscrisuri, iar în cadrul probei cu înscrisuri a dispus emiterea unei adrese către P. de pe lângă Judecătoria Călărași, pentru a pune la dispoziția instanței toate actele care au stat la baza emiterii ordonanței de clasare, declarațiile părților implicate în accident și declarațiile martorilor,inclusiv a martorului C. I..
A dispus ca martorii să fie audiați în aceiași ședință de judecată, dacă se va admite această probă și pentru reclamanți, după depunerea relațiilor de către P. de pe lângă Judecătoria Călărași.
În cadrul probei cu înscrisuri instanța a apreciat că este necesar efectuarea unei adrese către IPJ Călărași pentru ca această instituție să comunice dacă s-a întocmit un alt proces verbal privind stabilirea vinovăției pârâtului B. F. având în vedere accidentul rutier care s-a produs în 25.09.2015, atașându-se totodată copie de pe sentința civilă nr. 95/13.01.2015 pronunțată de Judecătoria Călărași în dosarul nr._ al Judecătoriei Călărași și copie de pe ordonanța de clasare pronunțată în dosarul penal nr. 3234/P/2014 din 23.05.2015 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași.
La termenul de judecată din data de 22.09.2015 instanța a procedat la administrarea probei cu interogatoriul pârâtului B. F., răspunsurile acestuia fiind consemnate în scris la filele 71-72 din dosar.
A revenit cu adresă către IPJ Călărași pentru ca această instituție să comunice dacă s-a întocmit un alt proces verbal privind stabilirea vinovăției pârâtului B. F. având în vedere accidentul rutier care s-a produs în 25.09.2015, atașându-se totodată copie de pe sentința civilă nr. 95/13.01.2015 pronunțată de Judecătoria Călărași în dosarul nr._ al Judecătoriei Călărași și copie de pe ordonanța de clasare pronunțată în dosarul penal nr. 3234/P/2014 din 23.05.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Călărași.
A pus în vedere pârâtei . să depună răspunsul la interogatoriul formulat de către reclamanți.
La termenul de judecată din data de 20.10.2015, av. D. A. pentru pârâta . depus răspunsul la interogatoriu formulat de reclamanți, filele 78-79 din dosar.
La același termen de judecată instanța analizând proba cu martori propusă de părți, a încuviințat-o în următoarea modalitate: pentru reclamanți proba cu martori, cu care tinde să dovedească prejudiciul suferit ca urmare a imposibilității de folosire a autoturismului implicat în accidentul rutier și cu martorul C. I., rezultat din acte, pentru pârâți proba cu martori, anume martorul C. I., martor rezultat din acte, care a fost citat. A respins proba cu martori propusă de reclamanți, cu care tinde să se dovedească daunele suferite de autoturism ca urmare a accidentului în care au fost implicați.A pus în vedere av. D. A. pentru pârâți să depună lista cu adresa martorului C. I. pentru a fi citat.
La termenul de judecată din data de 10.11.2015, instanța a procedat la audierea martorilor prezentați de reclamanți, respectiv numiții V. N. din depoziția căreia au rezultat următoarele: A menționat că nu cunoaște ce prejudiciu au suferit reclamanții ca urmare a nefolosirii autoturismului lor ce a fost implicat în evenimentul rutier. Știe că, cu o zi în urmă de accident a chemat-o reclamanta să o ajute la cules porumb, legume, fasole, etc. și a doua zi a aflat că aceasta a avut un accident rutier.Nu cunoaște dacă reclamanții au fost afectați din punct de vedere moral ca urmare a acestui accident rutier. Precizează că în urma accidentului rutier reclamanții s-au plâns că nu au cu ce să mai circule, astfel că vărul soțului său/concubin le-a împrumut o mașină, respectiv o Dacia Break.
Menționează că reclamanții au folosit mașina vărului soțului/concubinului său până au scos mașina lor din service, adică timp de o săptămână. Din câte cunoaște ea știe că reclamanții au mai folosit și o altă mașină pe care le-a pus-o la dispoziția chiar cel care a provocat accidentul rutier, crede că vreo 3 zile.
Din câte cunoaște ea mașina a fost reparată pe banii lor. Din câte cunoaște reclamanții nu au primit niciun ban de la pârâți. Menționează că reclamanții au folosit mașina pârâtului B. numai 3 zile deoarece acesta a sunat pentru a-i fi dusă mașina la poartă, dar nu știe de ce. Din depoziția martorului N. M. au rezultat următoarele: A menționat că este vecin cu reclamanții la 3-4 case distanță și știe că aceștia i-au spus că va fi audiat ca martor și să spună că aceștia au luat o mașină împrumut de la un vecin pentru a se putea duce la serviciu. Precizează că după accident le-a dat el o mașină cu împrumut, de fapt un văr de al său le-a dat o mașină cu împrumut timp de o săptămână pentru a se duce la serviciu. Știe că și pârâtul B. a pus la dispoziția reclamanților o mașină pentru necesitățile lor, în primele 3 zile de la accident. Mașina dată reclamanților de către vărul său a fost o Dacie Break. Știe că reclamanții au plătit c. val. împrumutării mașinii, dar nu știe exact, fiindcă aceștia s-au înțeles între ei. Precizează că după accidentul suferit toată lumea se uita la reclamanți cu milă.
În aceiași ședință de judecată a fost audiat și martorul rezultat din dezbateri, C. I. din depoziția căruia au rezultat următoarele: A menționat că el a fost într-adevăr la fața locului în ziua accidentului rutier, dar era cu spatele la șosea și a auzit doar impactul. Precizează că a văzut autovehiculele după evenimentul rutier și, din punctul său de vedere a constatat că mașina reclamanților nu mai putea fi folosită momentan. A menționat că autovehiculul reclamanților nu mai putea circula pe șosea datorită avariilor suferite. El se afla la fața locului deoarece numitul B. îl încărca cu cereale. A mai menționat, de asemenea, că i-a spus dl. C. să mai și supravegheze când încarcă.
În aceiași ședință de judecată instanța a pus în vedere av. B. M., pentru reclamanți să depună documentele din evidența contabilă a societății pe care reclamanții o administrează.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarea situație de fapt: în ziua de 25.09.2014, ora 8,15 numitul B. F., pârât în cauză și angajat al pârâtei .,în timp ce conducea încărcătorul frontal, marca Manitou, cu nr. de înregistrare Șt. V. 197-CL la ieșirea dintr-o magazie, aparținând . pe DJ 211 D pe partea dreaptă a sensului de mers Ș.-V. către DN 21 pe fondul neacordării de prioritate și a neatenției a pătruns pe DJ 211 D în timp ce dinspre . regulamentar autoutilitarea marca Dacia 1307 cu nr. de înmatriculare_ condusă de către P. A. din .. Călărași și a intrat în impact cu acesta rezultând avarii/pagube materiale. În auto marca Dacia se mai afla în calitate de pasager, ocupând locul din dreapta față, numita P. L. C.. Prin ordonanța de clasare nr. 3234/P/2014 din data de 23.03.2015, s-a clasat cauza privind comiterea faptei de vătămare din culpă prev. de art. 196 alin. 1 și 3 de către numitul B. F. întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală. Prin cererea prezentă reclamanții au solicitat în contradictoriu cu pârâții să se dispună obligarea acestora la plata sumei de 19.000 lei cu titlu de despăgubiri civile din care 9.000 lei daune materiale și 10.000 daune morale, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu acest proces.
Reclamanții și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 1025 C. civil, articol ce se referă la efectele generale ale donațiilor, însă din conținutul cererii, din motivarea în fapt, rezultă că în cauză sunt aplicabile temeiurile de drept privind răspunderea civilă delictuală, respectiv art. 1357 și art. 1373 C. civil. D. urmare, instanța califică acțiunea reclamanților, care are ca obiect răspundere civilă delictuală.
Potrivit pricipiilor noi reglementate de noul cod de procedură civilă, judecătorul are posibilitatea expresă de a califica juridic actele și faptele deduse judecății - art. 22 alin. 4 și din N. C. proc. civilă. Pe de altă parte, deși apărătorul reclamanților nu a indicat corect temeiul de drept și nu l-a precizat nici la acordarea cuvântului la judecata pe fond, instanța constată din motivarea în fapt a cererii, că este o acțiune în răspundere civilă delictuală, întemeiată pe disp. art.1357 și art. 1373 C. civil.
Potrivit art. 1357 C. civil ( Condițiile răspunderii) (1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.Reglementări anterioare:- alin. (1): art. 998 din vechiul Cod civil.
Potrivit art.1373 (Răspunderea comitenților pentru prepuși) (1) Comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepușii săi ori de câte ori fapta săvârșită de aceștia are legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate. (2) Este comitent cel care, în virtutea unui contract sau în temeiul legii, exercită direcția, supravegherea și controlul asupra celui care îndeplinește anumite funcții sau însărcinări în interesul său ori al altuia. (3) Comitentul nu răspunde dacă dovedește că victima cunoștea sau, după împrejurări, putea să cunoască, la data săvârșirii faptei prejudiciabile, că prepusul a acționat fără nicio legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate.Reglementări anterioare: - alin. (1): art. 1000 alin. 3 din vechiul Cod civil.
Astfel spus, răspunderea civilă delictuală este obligația unei persoane de a repara prejudiciul cauzat altuia printr-o faptă ilicită extracontractuală sau, după caz prejudiciul pentru care este chemată să răspundă. În acest sens, pentru ca o persoană să răspundă în temeiul răspunderii civile delictuale este necesară întrunirea următoarelor condiții: un prejudiciu cauzat altei persoane, să se fi săvârșit o faptă cu cararcter ilicit, între fapta ilicită săvârșită și prejudiciul cauzat altei persoane să să existe o legătură directă de cauzalitate, autorul faptei cauzatoare de prejudiciu să fi fost în culpă, acesta din urmă, adică autorul, să fi avut capacitatea delictuală în momentul săvârșirii faptei.
Din pobele administrate în cauză rezultă că pârâtul B. F. se face vinovat de evenimentul rutier produs, (acesta răspunzând în solidar cu pârâta .), în urma căruia a rezultat un prejudiciu material suferit de către reclamanți, dovedit însă în parte de către aceștia. Astfel, reclamanții nu au dovedit decât faptul că autoturismul acestora a fost într-adevăr avariat, aspect pe care pârâții nu l-au negat, ba chiar au fost de acord să plătească acestora c/val reparațiilor autoturismului implicat în accident și, câteva cheltuieli medicale efectuate ca urmare a acestui accident.De altfel, reclamanții au recunoscut că pârâtul B. F. a pus la dispoziția lor un autoturism pentru a-l folosi în scopuri personale până la reparația autoturismului acestora, avariat. Și, martorii reclamanților audiați în cauză au recunoscut că pârâtul B. F., a pus la dispoziția reclamanților un autoturism pentru nevoile lor personale, însă au fost parțiali sinceri, unul dintre martori (N. M.) precizând că reclamanții i-au spus să declare că au luat un autoturism împrumut de la un vecin pentru a se duce la serviciu. De asemenea, reclamanții nu au dovedit susținerile potrivit cărora reclamanta purta ochelari și i-au fost sparți, c/val acestora, de altfel pe parcursul procesului aceasta nu a dovedit că ar purta sau ar avea nevoie de ochelari, nu a dovedit că la data evenimentului rutier a avut marfă în cantitățile precizate, dar nici faptul că vindeau la piață cantitățile indicate, neavând documente de evidență intrări/ieșiri, evidență vânzări/bonuri fiscale etc. și, nici că marfa a fost deteriorată parțial sau integral. Așa cum rezultă din afirmațiile reclamanților, toate produsele aflate în autoturismul lor, au fost mutate imediat după producerea evenimentului, într-un vehicul pus la dispoziție de .. și transportate cu acesta. Întrucât nu există documente înregistrate în contabilitate, (chiar dacă sunt producători particulari, conform certificatului de producător depus la dosar) și la organele fiscale din care să rezulte stocurile de marfă la acel moment, al accidentului, încasările realizate în acea perioadă, registre de încasări și plăți, NIR, balanță și bilanț contabil, declarații înregistrate la organul fiscal privind veniturile, încasările și profitul realizat în anul 2014 și în perioada pe care aceștia o indică, instanța nu poate acorda despăgubiri materiale în cuantumul solicitat în lipsa probelor. A obligat pârâții în solidar către reclamanți la plata sumei de 3926 lei reprezentând daune materiale, compuse din suma de 3757 lei c/val avarii auto, conform devizului de reparații și facturii depusă la dosar, f. 111,112 dosar, suma de 39 lei, 40 lei, 50 lei și 40 lei, c/val chitanțe spital și dovadă plată medicamente, f. 103,104,105 din dosar.
Cu privire la daunele morale, instanța a respins cererea reclamanților privind acordarea daunelor morale, având în vedere faptul că prejudiciul moral este acela care nu se exprimă printr-o pierdere de bani, întrucât aduce atingere unui drept extrapatrimonial și nu patrimoniului. În același sens, reține că dauna morală este aceea care aduce atingere intereselor extrapatrimoniale și neeconomice ale persoanei, lezând așa-zisele drepturi ale personalității. Daunele morale au mai fost privite ca reprezentând în realitate suferințe sau neplăceri, dar în nicio măsură pierderi materiale.Jurisprudența, dar mai ales realitatea curentă au demonstrat posibilitatea ca, prin una și aceiași faptă ilicită și culpabilă, să se aducă atingere atât unor drepturi de natură patrimonială, cât și unor drepturi de natură nepatrimonială, iar, pe planul rezultatelor persoanei lezate să-i fie aduse, deodată, atât prejudicii patrimoniale, cât și prejudicii nepatrimoniale.Dauna morală are un caracter patrimonial în măsura în care efectul negativ al faptei ilicite afectează acele atribute ale persoanei care influențează relațiile sociale – nume, onoare, reputație etc. – sau pe cele care se situează în domeniul afectiv al vieții umane – relații între soți, între părinți sau copii, între prieteni etc. – vătămări care își găsesec expresia cea mai tipică în durerea morală sau chiar fizică. În consecință faptele care antrenează daune morale sunt, mai ales, acelea care aduc atingere drepturilor personale nepatrimoniale Or, reclamanții cu probele administrate în cauză nu au dovedit suferița morală, durerea morală îndurată ca urmare a accidentului rutier, sentimentul de milă cu care au fost priviți reclamanții, cum spune unul dintre martori, nefiind încadrat la suferință morală.
Conform art. 453 C. proc. civilă, partea care pierde procesul, va fi obligată la cererea părții care a câștigat să plătească cheltuieli de judecată, astfel că, va obliga pârâții către reclamantă la plata sumei de 3055 lei cu acest titlu (100 lei - taxă timbru, f. 5 dosar, 955 lei - taxă timbru, f. 17 dosar, onorariu avocat - 500 lei, f. 64 dosar, 1500 lei - onorariu avocat, f. 94,95 din dosar.
Cererea a fost legal timbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamanții Pădurica A. și P. L. C., domiciliați în com. Ș. V., ., jud. Călărași, împotriva pârâților B. F., domiciliat în .. Călărași și ., cu sediul în .. Călărași.
Respinge capătul de cerere din cererea principală privind obligarea pârâților la plata daunelor morale în cuantum de 10.000 lei.
Obligă pârâții în solidar către reclamanți la plata sumei de 3926 lei reprezentând daune materiale.
Obligă pârâții către reclamantă la plata sumei de 3055 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cerere de apel ce va fi depusă la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședința publică din data de 27.11.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
JUD. S. M. V. O.
Red.SM
Tehnored.VO
EX.5/17.12.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1562/2015.... | Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 3689/2015.... → |
|---|
