Pretenţii. Sentința nr. 3839/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3839/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 14-12-2015 în dosarul nr. 3839/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
Sentința civilă Nr. 3839
Ședința publică de la 14 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE O. I.
Grefier L. I. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta – pârâtă .. S. în contradictoriu cu pârâtul-reclamant P.F. F. D. și pârâtele C. P. și S. M. având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 25.11.2015, ale căror consemnări au fost făcut în încheierea de ședință din acea zi ce face parte integrantă din prezenta sentință, când pentru a da posibilitatea părților de a depune note scrise și pentru a se analiza actele și lucrările dosarului, s-a amânat pronunțarea cauzei la datele de 2.12.2015, 9.12.2015 și respectiv 14.12.2015, când în urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.10.2014 sub nr._ reclamanta .. S., cu sediul în ., jud. Ialomița, înmatriculată la RC sub nr.J_, Cod fiscal RO_, a chemat în judecată pe pârâta PF F. D., cu sediul în loc. Perișoru, jud. Călărași, CUI_, înregistrată la RC sub nr. F 51/_, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să oblige pârâta la plata sumei totale 32.088 lei, reprezentând contravaloare lipsă de folosință a suprafeței de 10,48 ha pentru anul agricol 2013-2014 și cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare reclamanta arată că pârâta cu rea credință a procedat la folosirea suprafeței de 10 ,48 ha pentru care nu mai avea dreptul de a îl lucra în anul agricol 2013-2014.
Mai arată că a încheiat contractele de arendare nr.6410/29.08.2013, pentru suprafața de 5 ha, nr.6408/29.08.2013 pentru suprafața de 3,98 ha și nr.6409/29.08.2013 pentru suprafața de 1,5 ha, suprafețe ce au fost declarate la APIA și pentru care au primit subvenția pe hectar stabilită de legislația în vigoare.
Precizează că au efectuat mai multe demersuri în vederea obligării pârâtei la respectarea prevederilor legale privind arendarea toate rămase fără rezultat, pârâta refuzând de a pune la dispoziție suprafața de teren.
Potrivit art.1345 C. civil cel care, în mod neimputabil, s-a îmbogățit fără justă cauză în detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă persoană dar fără a fi ținut dincolo de limita propriei sale îmbogățiri.
Apreciază că în cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege și anume mărirea unui patrimoniu prin neplata folosinței terenului către reclamanți, micșorarea patrimoniului ca urmare a neîncasării sumelor cuvenite în calitate de arendași ai terenului.
La stabilirea prejudiciului produs solicită a se avea în vedere centralizatorul depus la dosarul cauzei de unde rezultă costurile pentru cultivarea unui ha de rapiță cât și profitul obținut de societate pentru 16,55 ha.
În dovedire a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus la dosar notificare (f.9), confirmare de primire (f.10), adresa nr.3/16.09.2013 emisă de reclamantă (f.11-12), confirmare de primire (f.13), notificare (f.14-15), confirmare de primire (f.16), notificare (f.17), confirmare de primire (f.18), contracte de arendare (f.19-27), notificare (f.28), adresa nr.30/14.06.2014 (f.29-30), adresa nr.47/3/05.09.2013 (f.31), centralizator (f.32), fișă cont (f.33), bon de consum (f.34-39), contract de arendare (f.22- fișă creanțe clienți (f.8), dovadă înștiințare (f.9), tabel centralizator contracte de arendă (f.40-43).
În drept a invocat dispozițiile art.1345 C.civil.
Pârâta, I.I F. D. a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care solicit respingerea acțiunii formulate de către reclamanta atât pe cale de excepție cât și pe fond .
Învederează că raportat la prevederile art.1348 Civil reclamanta ar fi putut apela la această acțiune doar în absența oricărui alt mijloc juridic pentru recuperarea presupusei pagube care considera că i-ar fi micșorat patrimoniul. Cum acțiunea în îmbogățirea fără justa cauza are un caracter subsidiar în speță, prezenta acțiune dedusă judecății este inadmisibilă.
Arată că terenul pentru care se solicita lipsa de folosință atribut al dreptului de proprietate / este proprietatea unor persoane fizice și el a fost dat în arenda reclamantei, în anul 2013, scriptic, nu și faptic, întrucât el face și obiectul unor contracte de arenda încheiate de aceeași proprietari, încă din anul 2006, contracte valabile pana în 2016 .
Potrivit contractelor de arenda încheiate între C. P. și S.
G. în calitate de proprietari și .. în calitate de arendaș,
contracte înregistrate la Primăria .. 6408,nr. 6409 și nr. 6410 toate din 29.08.2013, arendatorii predau și arendașul primește la data
încheierii contractelor suprafețele de teren.
Aceste obligații și drepturi înscrise în contractele încheiate, au dat naștere unor raporturi juridice al căror izvor îl constituie chiar contractele încheiate de părți .Cum aceeași proprietari au încheiat contracte de arendă, pentru aceleași suprafețe de teren, încă din anul 2006, pentru o perioadă de 10 ani, terenurile proprietarilor s-au aflat sub contract în anul agricol 2013-2014, pârâta îndeplinindu-și obligațiile asumate contractual de a lucra terenul pana în 2016 .
Precizează că reclamanta a formulat în august 2013 notificări în numele proprietarilor de teren și a solicitat să se ia act de rezilierea contractelor de arenda încheiate întrucât nu și-au onorat obligația de a achita arenda .
Mai arată că Primăria a înregistrat și contractele de arendă încheiate de .. și proprietarii C. și S. G., în august 2013, contractele fiind lipsite de obiect întrucât terenul se afla în posesia pârâtei.
În concluzie, pentru recuperarea pagubei produse prin neîncasarea contravalorii folosinței suprafeței de teren, reclamanta avea deschisă altă cale juridică împotriva proprietarilor, nu împotriva pârâtei care a avut posesia legitimă a terenurilor în anul agricol 2013-2014.
Pe fondul cauzei solicită respingerea acțiunii și în legătură cu prejudiciul pretins, atât sub aspectul temeiniciei acestuia cât și sub aspectul întinderii lui.
Prin cererea reconvențională solicită ca în contradictoriu cu C. P. și S. M., soția supraviețuitoare a lui S. G., pe baza probelor ce se vor administra să se constate ineficacitatea Notificărilor nr. 5994/26.08.2013 și nr. 5996/26.08.2013 formulate de reclamantă prin apărător pentru C. P. și S. G. în sensul neproducerii efectelor pentru care au fost întocmite și anume rezilierea de drept a contractelor de arenda nr. 5253/_; 5260/25.09.2006 si nr. 6756/31.10.2006.
În motivare se arată că la 28.08.2013 au primit prim poștă de la cabinet Av. D. C. notificările înregistrate la Primăria Perișoru sub nr. 5994 și 5996 prin care se solicita a se lua act de rezilierea de drept a contractelor de arenda încheiate cu C. P. și S. G. motivat de faptul că nu și-a îndeplinit obligația asumată contractual de a le achita arenda.
Precizează că S. G. a venit personal pe 29.08.2013 și a încasat arenda semnând dispoziția de plată întocmită în acest sens iar C. Perdisa ridicase drepturile o data cu ceilalți proprietari, pe baza de tabel
Menționează că la data de 03.09.2013 .. îi aduce la cunoștință printr-o notificare că a încheiat contracte cu cei doi proprietari și că începând cu 29.08.2013 au posesia și folosința terenurilor pentru cele trei suprafețe de teren și că dacă au efectuat cheltuieli cu pregătirea terenurilor să înainteze facturile în copie în vederea achitării contravalorii lor.
Solicită instanței să se constate ineficacitatea notificărilor nr.5994 si 5996/ 26.08.2013 întrucât aceste acte sunt lipsite de efectele juridice pentru care au fost întocmite datorită unor împrejurări necunoscute de redactorul lor și anume de faptul ca proprietarii și au încasat arenda convenită contractual .
La data de 23.12.2014 C. P. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată arătând că aceasta nu și-a respectat obligația de plată a arendei în termenul stabilit în contract.
Învederează că nu a încasat arenda așa cum susține pârâta-reclamantă, iar semnătura invocată de aceasta nu-i aparține, pe toată perioada derulării contractului pârâta-reclamantă neîndeplinindu-și obligația contractuală.
La data de 29.12.2014 S. M. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată arătând că aceasta nu și-a respectat obligația de plată a arendei în termenul stabilit în contract.
Pârâta S. M. învederează faptul că susținerea pârâtei-reclamante potrivit căreia soțul său a semnat arenda nu este reală, semnătura de primire a sumei de bani nu aparține soțului său, iar dispoziția de plată a fost întocmită după ce aceasta a fost notificată să ia la cunoștință de intervenirea rezilierii de drept. tabelul arendă 2013 nu are nicio dată iar semnătura aflată nu le aparține.
La cerere au fost depuse o . înscrisuri, respectiv copii certificat de deces a lui S. G., copie certificat de căsătorie, copie certificate de naștere și acte de identitate pentru B. D. și Saramet L. –filele 93-99.
Prin răspunsul la întâmpinarea formulată de C. P., pârâta II F. D. solicită a se înlătura apărările acesteia întrucât aceasta împreună cu fiul ei au ridicat arenda în produse în anul 2013, semnătura din tabel fiind a dânsei.
În acest sens depune copia tabelului privind acordarea arendei în anul 2012 și anul 2013 ce poartă aceeași semnătură, preluarea arendei în produse de către pârâtă putând fi confirmată cu depozițiilor unor martori.
La răspunsul la întâmpinare este atașat copie tabel arendă 2012, copie chitanțe din 2011 declarații olografe ale numiților D. S. și P. V..
La întâmpinarea formulată de S. M., pârâta arată că susținerile potrivit cărora defunctul său soț nu ar fi încasat arenda, sunt nereale.
Învederează că semnătura de primire a sumei de bani aparține pârâtei, din discuțiile purtate cu angajatul său C. O. cu care a mers la domiciliul pârâtei a rezultat că pârâta a fost cea ce a semnat întrucât defunctul suferea de Parkinson nu i-ar fi aparținut acestuia, solicită a se înlătura aceste apărări, cu excepția faptului că semnătura de pe dispoziția de plată nr.61 este a lui S. M..
La întâmpinare au fost atașate declarație olografă a numitului C. O., copie dispoziție de plată pentru anii 2012, 2013.
În cauză la termenul de judecată din 18.02.2015 a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâte și anumitelor B. D. și Ș. L..
În cauză instanța a încuviințat și administrat proba cu interogatoriu, răspunsurile la interogatoriu dat de reclamanta-pârâtă, pârâta-reclamantă și pârâtele C. P., B. D. și S. M. regăsindu-se la filele188-203, proba cu înscrisuri, respectiv cele depuse la dosarul cauzei, proba testimonială declarațiile martorilor audiați D. S. și P. V. regăsindu-se la filele 224-225, precum și proba cu expertiză contabilă, raportul de expertiză efectuat în cauză de expert D. G., regăsindu-se la dosarul cauzei filele 248-313.
În ceea ce privește excepțiile inadmisibilității invocate de părți, instanța le califică ca fiind în fapt apărări de fond, iar nu excepții de procedură și va analiza susținerile acestora în cadrul fondului cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Astfel cum rezultă din înscrisurile existente la dosarul cauzei filele19-20, la data de 15.09.2006, respectiv 20.10.2006 între pârâta - reclamantă - Î.Î. F. D. și S. G. s-au încheiat contractele de arendă înregistrate sub numărul înregistrate sub numărul 5253/25.09.2006, respectiv sub nr.6756/31.10.2006.
De asemenea la data de 5.09.2006 între pârâta reclamantă II F. D. și pârâta C. P. s-a încheiat contractul de arendă înregistrat sub nr.5260 la 25.09.2006
Potrivit prevederilor contractuale acestea au fost încheiate pe o perioadă de 10 ani, nivelul arendei fiind stipulat conform art.6 alin.1 la 30% ( cantitate produse, produse și bani sau numai bani), plata urmând a se face conform prevederilor art.6 alin.2 în natură, imediat după recoltarea culturii, dar nu mai târziu de 45 de zile, iar în bani la prețul stabilit prin înțelegerea părților în termen de până la 45 de zile de la recoltare.
În caz de neexecutare culpabilă a obligațiilor de către una dintre părți, prin art.9 din aceste contracte s-a prevăzut că acest contrat se consideră reziliat de drept fără intervenția instanței.
Pârâta C. P. a transmis către pârâta - reclamantă ÎÎ F. D. la 26.08._) astfel cum rezultă din confirmarea de primire de la fila 10 vol. I) o notificare prin care solicita acesteia să ia act de rezilierea de drept a contractului de arendă încheiat sub nr.5260/25.09.2006 ca urmare a încălcării prevederilor art. 9. art.6 alin.1și 2, art.8 lit. c,e. această notificare fiind înregistrată și la Primăria comunei Perișoru sub nr. 5996/26.08.2013.
Totodată la data de 26.08.2013 a fost înregistrată la Primăria comunei Perișoru sub nr.5994 - fila 28,notificarea formulată de S. G. și adresată lui P.F. F. D. prin care solicita acesteia să ia act de rezilierea de drept a contractelor de arendă încheiate sub nr.5253/25.09.2006 și nr.6756/31.10.2006 ca urmare a încălcării prevederilor art.9, art.6 alin.1și 2, art.8 lit. c,e. această notificare fiind înregistrată și la Primăria comunei Perișoru sub nr. 5996/26.08.2013.
Ulterior acestor notificări, respectiv la data de 28.08.2013 între reclamanta .. și S. G. s-au încheiat contractele de arendă înregistrare la Primăria comunei Perișoru sub nr. 6410/29.08.2013 și 6409/29.08.2013 aflate la filele 22-23, 26- 27 vol. I din dosar.
La aceeași dată s-a încheiat între reclamantă și pârâta C. P. contractul de arendă nr.6408 /29.08.2013 aflat la filele 24-25 vol. I din dosar.
În drept, instanța reține că pentru soluționarea cauzei deduse judecății trebuie analizată mai întâi cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă, de modul de soluționare a acesteia depinzând soluționarea cererii principale.
Astfel, se reține de instanță că prevederile inserate la art.9 din contractele de arendă nr 5253/25.09.2006, nr 5260 / 25.09.2006 și nr.6756/31.10.2006 constituie un pact comisoriu expres de ultim grad, modul de redactare al pactului fiind fără echivoc în sensul forței sale juridice de pact comisoriu expres.
Ca atare, rolul instanței sub aspectul aplicării sancțiunii rezilierii este înlăturat în totalitate. Dacă una din părți sesizează instanța, aceasta nu poate decât să verifice dacă au fost îndeplinite condițiile prevăzute în pactul comisoriu expres, în speță, dacă operează cauza de culpă stipulată în contract și invocată de către pârâta C. P. și de S. G. în notificările transmise pârâtei – reclamante.
Cu privire la excepția inadmisibilității notificărilor de reziliere se reține ori de câte ori are loc o neexecutare nejustificată a unei obligații suficient de importantă din partea debitorului, iar debitorul este de drept în întârziere sau a expirat termenul stabilit prin punerea în întârziere, se naște în patrimoniul creditorului obligației neexecutate dreptul de a cere rezoluțiunea/rezilierea contractului. Exercitarea acestui drept se face prin emiterea de către creditor a unei declarații de reziliere, pe care ulterior o comunică debitorului.
Declarația de reziliere presupune o notificare scrisă a debitorului care cuprinde manifestarea de voință a creditorului în sensul desființării contractului dintre părți ca urmare a neexecutării de către debitor a obligațiilor asumate. Ca regulă, pentru a putea produce efecte, declarația de rezoluțiune trebuie să îndeplinească atât condițiile necesare pentru emiterea sa valabilă, cât și condițiile rezoluțiunii.
Nerespectarea oricăreia dintre aceste condiții atrage ineficacitatea declarației de reziliere, iar, pe cale de consecință, contractul produce efecte în continuare între părți.
Constatarea nelegalității sau ineficacității declarației de reziliere se face de către instanță, fiind necesară introducerea unei acțiuni de către debitor, acțiune ce face obiectul cererii reconvenționale formulate de pârâta-reclamanta.
Analizând în continuare daca erau la momentul formulării declarației de reziliere îndeplinite condițiile prevăzute de lege, instanța reține următoarele:
Astfel cum rezultă din notificările de reziliere emise de arendatorii C. P. și S. G. se impută arendașului, pârâtul-reclamant PF F. D. faptul că nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de art.9, art.6 alin.1 și 2, art.8 literele c și e din contract.
În concret s-a invocat neîndeplinirea de către arendaș a obligația de plată a arendei ( art.6 și art.8 lit. e) și de a menține potențialul de producție și de a nu degrada terenul arendat ( art.8 litera c ), deși astfel cum rezultă din răspunsurile la interogatori principala critică de se referă la nivelul arendei și plata acesteia.
În cauză, prin probatoriul administrat, pârâta-reclamantă a dovedit că și-a obligația de plata a arendei.
Astfel, prin răspunsul la interogatoriu ( întrebările1-4) astfel cum se coroborează cu tabelul privind arendă pe 2013-filele 67 și72 și depozițiile martorilor audiați în cauză pârâta C. P. a recunoscut faptul că în cursul lunii iulie 2013 a ridicat de la pârât cantitatea de 1500 kg grâu, iar în cursul lunii august a aceluiași an, a ridicat cantitatea de 1500 kg porumb ( 10 rânduri porumb) și a primit și suma de 450 de lei.
În ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor aferente contractelor de arendă nr. 5253/25.09.2006, respectiv sub nr.6756/31.10.2006 astfel cum rezultă din răspunsurile la interogatoriu administrat pârâtei S. M. ( întrebările 1, 3) coroborate cu răspunsurile la interogatoriu propus a fi administrat pârâtului reclamant PF F. D. ( întrebările 4-7) și dispoziția de plată nr 61/29.08.2013-fila 138, pârâta a plătit arendatorului S. G. în august 2013 suma de 3300 de lei reprezentând arendă conform contract și o remorcă plină în proporție de ¾, aproximativ 3500 kg cu porumb.
Se mai reține din răspunsul la întrebarea 6 din interogatoriul administrat pârâtei că în plus acesta ar fi plătit și impozitul aferent terenurilor agricole.
În această situație nu se poate reține că arendașul nu și-a îndeplinit obligația de plată a arendei, sau că aceasta nu a fost efectuată în termenele prevăzute de contract
Faptul că pârâta a efectuat dispoziția de plată către S. G. după comunicarea notificării de reziliere nu poate fi reținută ca o neîndeplinire la termen a obligației, atâta vreme cât notificarea de reziliere a fost transmisă spre sfârșitul lunii august, lună în care campania agricolă de toamnă nu se încheiase și anterior expirării celor 45 de zile pentru plată prevăzute prin contract.
Constând astfel că nu a existat o culpă a pârâtei –reclamante în îndeplinirea obligațiilor contractuale asumate prin contractele de arendă nr.5253/25.09.2006, 5260/25.09.2006 și nr.6756/31.10.2006, instanța va constata că a intervenit rezilierea de drept a acestora .
În ceea ce privește cererea principală, instanța reține că reclamanta a solicit în temeiul îmbogățirii fără justă cauză, obligarea pârâtei la plata unei sume de bani cu titlu de despăgubire pentru lipsa de folosință a terenurilor pentru care la rândul său are încheiate contracte de arendă, respectiv contractul nr 6409/29.08.2013, nr.6410/29.08.2013 și contractul de arendă nr. 6408 /29.08.2013
În drept, se reține că potrivit prevederilor art. 1345 cod civil el care, în mod neimputabil, s-a îmbogățit fără justă cauză în detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă persoană, dar fără a fi ținut dincolo de limita propriei sale îmbogățiri.
Totodată prevederile art. 1.346 din Codul Civil, reglementează situațiile în care îmbogățirea unei persoane (ca fapt juridic licit), poate fi justificată, respectiv atunci când rezultă din executarea unei obligații valabile, din neexercitarea de către cel păgubit a unui drept contra celui îmbogățit; dintr-un act îndeplinit de cel păgubit: în interesul sau personal și exclusiv, pe riscul sau ori,cu intenția de a gratifica;
În alte situații decât cele stabilite de textul amintit, orice persoană care s-a îmbogățit fără justă cauză în detrimentul alteia, va fi obligată la restituire.
Acțiunea în restituire întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză implică dovedirea și îndeplinirea în cauză atât a condițiilor materiale cât și juridice ale intentării acțiunii.
Condițiile juridice ale intentării acțiunii în restituire sunt: absența unei cauze legitime a măririi patrimoniului unei persoane în detrimentul alteia și absența oricărui alt mijloc juridic pentru recuperarea, de către cel care și-a micșorat patrimoniul, a pierderii suferite (proprietarul unui bun individual determinat poate cere restituirea lui pe calea acțiunii în revendicare, iar acțiunea din contract exclude acțiunea întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză).
Subsidiaritatea acțiunii actio in rem verso semnifică faptul că aceasta nu poate fi promovată pentru a suplini o alta născută spre exemplu, dintr-un contract, un delict, o altă faptă licită sau din lege ( art. 1.348 NCC).
Astfel cum rezultă din cele anterior reținute, pârâta PF F. D. a folosit terenurile pentru care reclamanta pretinde despăgubiri în temeiul unor contracte de arendare valabil încheiate și pentru care și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate, existând astfel o cauza legitimă a acestei acțiuni.
Pe de altă parte, reclamanta are deschisă calea unei acțiuni în despăgubiri față de arendatori, în temeiul contractelor încheiate,astfel că nici condiția subsidiarității nu este îndeplinită.
Astfel nu sunt îndeplinite condițiile juridice ale intentării acțiunii de in rem verso, și raportat și la caracterul cumulativ prevăzut de lege, instanța nu va mai analiza dacă sunt îndeplinite în cauză condițiile materiale ale acțiunii.
Pe cale ,de consecință, raportat la considerentele anterior expuse respinge acțiunea reclamantei formulată în contradictoriu cu pârâtul PF F. D..
În temeiul art.453 C procedură civilă va obligă reclamanta la plata către pârâta PF F. D. a sumei de 3300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv contravaloarea taxă de timbru, onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea reclamantei .. S., cu sediul în ., jud. Ialomița, înmatriculată la RC sub nr.J_, cod fiscal RO_,formulată în contradictoriu cu pârâtul PF F. D., cu sediul în loc. Perișoru, jud. Călărași, CUI_, înregistrată la RC sub nr. F 51/_, ca neîntemeiată.
Admite cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă PF F. D. în contradictoriu cu pârâtele C. P., S. M., domiciliate în ., și B. D., domiciliată în S., ., .,.,jud. Ialomița și Ș. L., domiciliată în S., ..7,.,..
Constată că nu a intervenit rezilierea de drept a contractelor de arendă nr.5253/25.09.2006, 5260/25.09.2006 și nr.6756/31.10.2006
Obligă reclamanta la plata către pârâtul a sumei de 3300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv contravaloarea taxă de timbru, onorariu avocațial.
Cu drept la apel în 30 de zile de la comunicare, cerere ce se depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.12.2015
PREȘEDINTE GREFIER
JUD.I. O. S. L. I.
Red.I.O.
Thred.S.L
Ex.8/7.01.2016
| ← Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 2626/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3796/2015. Judecătoria... → |
|---|
