Suspendare provizorie. Sentința nr. 189/2013. Judecătoria CÂMPINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 189/2013 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 24-01-2013 în dosarul nr. 4/204/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA
Câmpina, ., nr. 14, jud. Prahova
Operator de date cu caracter personal nr. 7527
Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr. _
SECTIA CIVILA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 189/2013
Ședința publică de la 24 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE ELENA STĂNESCU
Grefier L. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei Civile privind pe reclamantele B. G., C. M. și pe pârâtul C. V. M., având ca obiect ordonanță președințială – suspendare executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns av. C. V. pentru reclamante și pârâtul personal.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că a fost atașat dosarul nr._ al Judecătoriei Câmpina; la 23.01.2013 au fost înaintate actele din dosarul de executare nr. 1086/2012; din oficiu s-au atașat copia sentinței civile nr. 2389/6.10.2011 pronunțată de Judecătoria Câmpina în dosarul nr._, copia deciziei civile nr. 381/31.05.2012 pronunțată de Tribunalul Prahova, copia deciziei civile nr. 457/4.09.2012 pronunțată de Tribunalul Prahova, copia deciziei civile nr. 3881/15.11.2012 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești;
Instanța constată că a fost atașat, pentru consultare, dosarul nr._ al Judecătoriei Câmpina; din oficiu s-au atașat copiile hotărârilor pronunțate în acest dosar; pune în discuția părților dacă mai apreciază că se impune ca dosarul nr._ să rămână atașat.
Av. C. pentru reclamante apreciază că dosarul trebuie dezatașat având în vedere că s-au atașat hotărârile.
Pârâtul apreciază dosarul poate fi dezatașat în condițiile în care la dosar se află copiile hotărârilor.
Instanța dispune dezatașarea dosarului nr._ al Judecătoriei Câmpina apreciind că nu se mai impune, fiind atașate copiile hotărârilor pronunțate.
Av. C. pentru reclamante depune procura specială autentificată sub nr. 188/17.01.2013, dată pentru dosarul nr._ .
Pârâtul față de procura depusă azi, renunță la excepția lipsei calității de reprezentant.
Av. C. pentru reclamante solicită să se ia act de renunțarea pârâtului la excepția lipsei calității de reprezentant.
Instanța ia act de renunțarea pârâtului la excepția lipsei calității de reprezentant în raport de ultima procură; pune în discuția părților cererea de introducere în cauză a debitorilor D. M. și D. M. formulată de pârât;
Pârâtul arată că au fost comunicate actele din dosarul de executare nr. 1086/2012, debitori sunt D. M. și D. M.; apreciază că se impune introducerea în cauză a acestora, pentru opozabilitate.
Av. C. pentru reclamante se opune cererii pârâtului de introducere în cauză a debitorilor D. M. și D. M.; în acțiune este vorba de doi proprietari care l-au mandatat pe D. M.; solicită respingerea cererii de introducere în cauză;
Instanța respinge ca inadmisibilă cererea pârâtului de introducere în cauză a altor persoane, în calitate de pârâți, neexistând nicio dispoziție din C.pr.civ. care să permită acest lucru; pârâtul s-a referit la opozabilitate, iar art. 57 și urm C.pr.civ. permit introducerea în cauză a altor persoane ce ar pretinde același drept ca și reclamantul, dar nici acest temei nu permite introducerea în cauză a celor două persoane care nu pot pretinde aceleași drepturi ca și reclamantele; de altfel reclamanții sunt cei care stabilesc cadrul procesual în pasiv, deci stabilesc persoanele care au calitate de pârâți;
Av. C. pentru reclamante depune înscrisuri, comunicări pârâtului copii; nu mai are alte cereri și solicită cuvântul pe fond.
Pârâtul apreciază că înscrisurile depuse de apărătorul reclamantelor nu au legătură cu cauza; nu mai are alte cereri.
Instanța reține că părțile nu mai au alte probe de administrat, însă cum în întâmpinare s-au invocat două excepții, acordă cuvântul pe acestea și pe ordinea de soluționare a acestora, și apoi pe fondul cauzei;
Pârâtul apreciază că ordinea soluționării excepțiilor este următoarea, prima - excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor și a doua – excepția inadmisibilității acțiunii; pe prima excepție – apreciază că reclamantele care nu au calitate în dosarul de executare nu pot avea calitatea de a solicita suspendarea executării; pe cea de a doua excepție – se solicită suspendarea executării pe art. 581 alin. 1 C.pr.civ. și apreciază că nu este admisibilă pe acest temei; de observat că nici reclamantele, nici debitorii nu au investit instanța separat cu o contestație la executare pentru a putea să solicite suspendarea executării; în prezenta cauză se solicită suspendarea executării pe cale de ordonanță președințială până la soluționarea dosarului civil nr. 655_ /2012; apreciază că nu există temei legal; se poate solicita suspendarea, dar pe alin. 4, până când instanța va soluționa suspendarea executării din cadrul unei contestații la executare, dar nu s-au formulat astfel de cereri.
Av. C. pentru reclamante, cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor invocată de pârât, solicită respingerea ca neîntemeiată; arată că prin cererea de ordonanță președințială s-a solicitat suspendarea executării până la soluționarea dosarului civil nr. 655_ /2012; dreptul de proprietate este imprescriptibil și nu se stinge prin neuz, iar reclamantele dețin 48 m.p. conform actelor depuse și această proprietate este ținta unei executări obținută în mod nelegal de pârât; cu privire la situația că reclamantele nu ar avea calitate să ceară suspendarea executării silite pe motiv că nu au fost părți, această susține este nefondată, întrucât prin dispozițiile art. 581 alin. 1 C.pr.civ. „instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice”, iar situația dedusă judecății se referă la măsuri vremelnice dispuse în cazuri grabnice; legea nu condiționează pentru nimeni dreptul de a avea o calitate procesuală într-un dosar având ca obiect ordonanță președințială, de participarea sau nu în calitate de parte, în trecut, într-un alt proces care a avut alt obiect și care nu privește cererea cu care este investită instanța; cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii solicită unirea cu fondul cauzei; referitor la susținerea că acțiunea este întemeiată greșit, arată că au investit instanța cu măsuri vremelnice de încetare a executării silite, cererea fiind întemeiată doar pe art. 581 alin. C.pr.civ, nu pe art. 403 C.pr.civ.; în temeiul art. 581 alin. 1 C.pr.civ. solicită emiterea ordonanței președințiale prin care să se dispună măsura vremelnică a încetării acțiunilor întreprinse de executorul judecătoresc R. C. la cererea pârâtului, cu privire la terenul proprietatea reclamantelor; susținerea potrivit căreia reclamantele nu au făcut dovada formulării unei contestații la executare este nefondată întrucât o cerere de emitere a ordonanței președințiale este admisibilă și se poate formula în toate materiile dreptului civil, chiar și în dreptul muncii, și nu doar în materia executării silite, cum consideră pârâtul, cu condiția îndeplinirii celor 3 cerințe – urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului cauzei; ori, aceste 3 condiții sunt îndeplinite; solicită admiterea cererii, emiterea ordonanței președințiale prin care să se dispună măsura vremelnică a încetării acțiunilor întreprinse de executorul judecătoresc R. C. la cererea pârâtului în dosarul de executare nr. 1086/2012; fără cheltuieli de judecată; depune concluzii scrise.
Pârâtul solicită respingerea cererii nefiind întrunite cumulat condițiile art. 581 C.pr.civ. așa cum a arătat în întâmpinare și nota de ședință; s-a pronunțat sentința civilă nr. 2389/2011 în dosarul nr._, irevocabilă în ce privește grănițuirea, demolarea gardului, grupului sanitar și ridicarea unor lucrări; arată că pe parcursul acelui dosar, mandatarul D. M. și soția au susținut că acele lucrări au fost efectuate de dânșii; acum se vine cu altă susținere, că gardul și lucrările sunt efectuate de alți proprietari; solicită ca instanța să verifice apărările din dosarul nr._ ; susține că nu există motiv ca reclamantele să solicite suspendarea executării; dacă s-ar constata că acele construcții le aparțin, este deja altă situație; arată că are titlu executoriu, nu este anulat, are executare neanulată; fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. _ reclamantele B. G. și C. M., prin procurator D. M., au chemat în judecată pe pârâtul C. V.-M., solicitând - pe calea ordonanței președințiale – să se dispună măsura vremelnică a suspendării actelor de executare silită inițiate de B. R. C. C. în dosarul nr. 1806/2012, la cererea pretinsului creditor, până la soluționarea acțiunii ce formează obiectul dosarului nr. 655_ /2012 aflat pe rolul Judecătoriei Câmpina, cu termen de judecată la 17.04.2013.
În motivarea cererii reclamantele au arătat că executarea silită inițiată de B. R. în dosarul nr. 1086/2012, la cererea pretinsului creditor C. V. M., vizează desființarea unui gard despărțitor și a construcțiilor situate pe terenul din Câmpina, . f.n., ce se află în proprietatea lor și nu a persoanelor supuse executării, respectiv debitorilor D. M. și D. M. I.. Urgența cererii constă în aceea că prin realizarea acțiunilor dispuse pentru 15.01.2013 prin somația nr. 1086/2012, respectiv desființarea gardului ce separa proprietatea lor de a pretinsului creditor și ridicarea utilităților de apă și energie electrică aflate pe teren, ar pierde efectiv un drept propriu de proprietate pe care îl au asupra acestor bunuri imobile, concomitent cu suferirea unei pagube însemnate în patrimoniul personal. Nu am fost parte în procesul ce a format obiectul dosarului nr._ ce a avut loc între pretinsul creditor și pretinșii debitori ai obligației dispusă de Tribunalul Prahova prin decizia nr. 381/31.05.2012, ce urmează a fi pusă în executare silită de B. R. C. în dosarul de executare nr. 1086/20.12.2012, astfel încât titlul executoriu reprezentat de decizia nr. 381/2012 nu le este opozabil, însă prin executarea silită dispusă pentru 15.01.2013 ar fi prejudiciate în chiar esența drepturilor fundamentale garantate de statul român prin art. 44 din Constituție și prin art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. Au chemat în judecată pe toți proprietarii cu care se învecinează terenul lor, respectiv pe pârâții C., Baraban și P., acțiune ce formează obiectul dosarului nr. 655_ /012, în care au solicitat obligarea acestora de a le lăsa în deplina proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 48 m.p. situat în mun. Campina, . f.n, jud. Prahova, precum și toate construcțiile și plantațiile aflate pe acesta. Socrul reclamantei B. G., B. P., a dobândit prin contractul de vânzare nr._/1940 de la G. Gh. R. Brânza un teren în suprafață de 940 m.p. situat în intravilanul localității Câmpina, cu ieșire la . f.n, jud. Prahova, iar în urma deschiderii succesiunii defunctului P. B., terenul a fost moștenit de soția B. S.. La 6 noiembrie 1995 între aceasta, fiul său, B. M.-A. și soția B. G. a intervenit un contract de vânzare-cumpărare cu sarcina de întreținere, prin care a fost transmisă proprietatea asupra terenului în suprafața de 940 m.p., situat în mun. Câmpina. Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2871/11.07.2001 soții B. au vândut numitului D. M. suprafața de 892 m.p. din totalul de 940 m.p. În urma decesului lui B. M. A., survenit în 2004, reclamantele au dobândit un drept de proprietate asupra unei cote-părți din terenul de 48 m.p. situat în intravilanul mun. Câmpina, învecinat la nord cu propr. P. I., la este – propr. C. V.-M., la sud – propr. Baraban N. și la vest –propr. D. M., iar acesta din urmă le recunoaște dreptul de proprietate asupra suprafeței de 48 m.p. pe care o revendică prin acțiunea ce formează obiectul dosarului nr. 655_ /2012 aflat pe rolul Judecătoriei Câmpina, permițându-le accesul pe teren prin traversarea proprietății acestuia cu intrare din ..n. Cum locuiesc la distanță mare de această proprietate și nu o pot supraveghea continuu, hotarele terenului revendicat au suferit de-a lungul timpului mai multe modificări, pe care nu le-au autorizat, culminând cu revendicarea unei părți din teren din partea pârâtului, deși acesta cunoaște că nu are niciun drept de proprietate asupra sa, translatând terenul proprietatea sa în suprafață de 1.100 m.p. pe o lungime de aproximativ 3,5-4 m.l. dinspre .. 25 înspre proprietatea D. M., inițial reducând suprafața de teren proprietatea acestora și ulterior acaparând-o cu totul, lipsind hotarul proprietății sale de proprietatea D. M., terenul dispărând în totalitate.
În concluzie, reclamantele au apreciat că cererea întrunește cele trei cerințe legale, respectiv urgența măsurii, vremelnicia acesteia și neprejudecarea fondului cauzei, prin existența unie cauze în curs de soluționare cu privire la dreptul ce s-ar pierde ori păgubi prin întârziere sau prin prevenirea unie pagube iminente.
În drept au invocat disp. art. 581 alin. 1 C.pr.civ. și în temeiul disp. art. 242 alin. 2 C.pr.civ. au solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
În susținerea cererii au atașat, în copie: somația nr. 1086/20.12.2012, certificat de grefă privind dosarul civil nr. 655_ /2012, procura specială autentificată sub nr. 1790/28.04.2009 de BNP Asociați R., certificatul de moștenitor nr. 926/10.12.2004, acte de identitate, contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2871/11.07.2001, încheierea nr. 2397/16.07.2001 a Biroului de Carte Funciară, memoriu tehnic justificativ, fișa bunului imobil, plan de amplasament și delimitare a bunului imobil, schiță de plan, contractul de vânzare-cumpărare cu sarcina întreținerii având încheierea de autentificare nr._/6.11.1995, certificatul de moștenitor nr. 38/20.01.1993, act vânzare încheiat la 5.01.1940 și adresa nr._/9.07.2001 emisă de Primăria mun. Câmpina (f. 7-35).
Legal citat, pârâtul C. V.-M. a formulat în apărare întâmpinare (f. 37-38), prin care a solicitat respingerea acțiunii în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar, ca netemeinică.
Prin aceeași cerere a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a mandatarului D. M., întrucât mandatul dat acestuia este reprezentat de procura autentificată sub nr. 1790/28 aprilie 2009 de BNP „R." din Lugoj, ce are o vechime de peste 3,5 ani, iar mandanții nu sunt de acord cu promovarea în numele lor a acestor litigii, considerând că mandatul trebuie reînnoit, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor care nu au calitatea de a solicita suspendarea executării pornite în dosarul nr. 1806/20.12.2012 de către B. R. C., în condițiile în care nu au fost părți în dosarul nr._, doar mandatarul acestora fiind parte, ca urmare nu au calitatea să promoveze o astfel de cerere.
A mai invocat și excepția inadmisibilității acțiunii, iar în acest sens a arătat că reclamantele solicită în termenul disp. art. 581 alin. l C.pr.civ, suspendarea executării silite pornită în dosarul nr. 1806/2012 de B. R. C., însă materia suspendării executării silite este reglementată de disp. art. 403 C.pr.civ, nu de disp. art. 581 C.pr.civ., mai mult, suspendarea provizorie (vremelnică) este reglementată de disp. art. 403 pct. 4 C.pr.civ., suspendarea provizorie dăinuind până la soluționarea cererii de suspendare din cadrul contestației la executare, iar reclamantele nu au făcut dovada promovării unei contestații la executare în care să solicite suspendarea executării.
Pe fondul cererii pârâtul a apreciez că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute disp. art. 581 C.pr.civ. Dacă asupra urgentei și vremelniciei se pot face discuții pro și contra, asupra neprejudecării fondului nu se pot face discuții. A apreciat că nu este îndeplinită niciuna din condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale, în special cea a neprejudecării fondului. Prin cererea formulată reclamantele copiază conținutul acțiunii ce formează obiectul dosarului nr. 655_ /2012. Instanța nu se poate pronunța pe calea ordonanței asupra fondului, ci doar „pipăie” fondul cauzei. Reclamantele nu mai au calitate procesuală activă pentru a promova acțiune în revendicare deoarece și-au înstrăinat întreg dreptul de proprietate conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 2871/2001. După vânzare cumpărătorii s-au învecinat cu acesta nu cu reclamantele, intenția lor fiind aceea de a-și înstrăina întreaga proprietate, nu de a-și opri suprafața de 48 m.p. Gardul, wc-ul și instalațiile aparțin mandatarului, nu reclamantelor.
În drept, pârâtul a invocat disp. art. 115 și urm. C.pr.civ.
La întâmpinare pârâtul nu a atașat niciun înscris.
Prin nota de ședință depusă de pârât la 14.01.2013 (f. 49-51), acesta a subliniat că în dosarul nr. 7121/_ s-a soluționat definitiv și irevocabil natura juridică a suprafeței de teren revendicată în prezent de reclamante și a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâți, a debitorilor din dosarul nr. 1086/2012 al B. R. C. C., D. M. și D. M. I., apreciind că și aceștia trebuie să fie părți în cauză.
În motivarea acestei solicitări a arătat că părțile și obiectul dosarului nr._ rezultă din conținutul sentinței civile nr. 2389/2011 pronunțată de Judecătoria Câmpina și a deciziei civile nr. 381/31.05.2012 pronunțată de Tribunalul Prahova, ambele definitive și irevocabile, iar în prezent pe rolul B. R. C. C. există două dosare de executare, primul având ca obiect executarea sentinței civile nr. 2389/2011 (702/2012), față de care debitorii D. au formulat contestație la executare înregistrată sub nr._, deoarece a pornit executarea înaintea rămânerii irevocabile a hotărârii (fiind doar definitivă), iar al doilea (1086/2012), promovat pentru executarea deciziei civile nr. 381/31.05.2012 pronunțată de Tribunalul Prahova, debitorii neformulând contestație la executare împotriva acestei executări.
A mai menționat că niciodată pe parcursul soluționării dosarului nr._ pârâții D. M. și D. M. I. nu au pretins că terenul revendicat de acesta ar aparține reclamantelor din prezenta cauză, dimpotrivă, au considerat că le aparține, împreună cu construcțiile situate pe acesta, iar în prezent mandatarul reclamantelor, pârât în dosarul nr. 7121/204/_, pretinde o situație potrivnică susținerilor sale inițiale. Terenul în suprafață de 23 m.p. nu se află în posesia sa, ci a mandatarului reclamantelor întrucât nu s-a pus în executare sentința civilă nr. 2389/2011 și nu a fost deposedat. Gardul, wc-ul și utilitățile nu au fost desființate, aflându-se în posesia mandatarului, astfel încât reclamantele ar fi trebuit să solicite acestuia din urmă să le lase în deplină proprietate terenul pretins pierdut.
În drept pârâtul nu a invocat niciun temei juridic.
În ședința publică de astăzi - pentru considerentele inserate în cuprinsul practicalei prezentei hotărâri – a fost respinsă ca inadmisibilă cererea pârâtului de introducere în cauză, în calitate de pârâți, a numiților D. M. și D. M. I..
Tot la termenul de judecată de astăzi s-a luat act, în temeiul disp. art. 246 C.pr.civ., de declarația pârâtului, față de ultima procură specială depusă la dosar, că renunță a invoca excepția lipsei calității de reprezentant. De asemenea au fost puse în discuția contradictorie a părților celelalte două excepții invocate de pârât, a lipsei calității procesuale active a reclamantelor și a inadmisibilității cererii, precum și ordinea de soluționare a acestora.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, fiind depuse în copie certificată inclusiv actele dosarului execuțional nr. 1086/2012 al B. R. C. C..
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma excepției lipsei calității procesuale active a reclamantelor, invocată de pârât, pe care o va analiza cu prioritate – conform art. 137 C.pr.civ., reține următoarele:
Una din condițiile de exercițiu ale acțiunii civile este calitatea procesuală, ceea ce presupune existența unei identități între reclamant și cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății.
În cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală activă aparține celui ce se poate prevala de acest interes.
Cum cele două reclamante invocă ca și motiv al prezentei ordonanțe președințiale - prin care solicită să se dispună măsura vremelnică a suspendării actelor de executare silită inițiate de B. R. C. C. în dosarul nr. 1086/2012 - faptul că prin realizarea acțiunilor dispuse pentru 15.01.2013 prin somația nr. 1086/2012, respectiv desființarea gardului ce separa proprietatea lor de a pretinsului creditor și ridicarea utilităților de apă și energie electrică aflate pe teren, ar pierde efectiv un drept propriu de proprietate pe care îl au asupra acestor bunuri imobile, se constată că acestea justifică în cauză calitate procesuală activă. Chiar dacă nu sunt părți în executarea silită ce formează obiectul dosarului execuțional anterior indicat, acest aspect nu semnifică lipsa interesului și calității reclamantelor de a promova prezenta cerere, ca terțe persoane ce pretind că au un drept de proprietate asupra bunurilor imobile vizate de executarea silită. De altfel legiuitorul, prin disp. art. 401 alin. 2 C.pr.civ., a permis formularea chiar și a unei contestații la executare de către o terță persoană ce pretinde că are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit, astfel încât apreciază față de aspectele invocate de reclamante în cuprinsul prezentei cereri de ordonanță președințială că acestea justifică în cauză calitate procesuală activă, urmând a respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor, invocată de pârât.
În ceea ce privește ultima excepție invocată în cauză de pârât, a inadmisibilității cererii de ordonanță președințială, instanța reține următoarele:
În prezenta cauză reclamantele solicită, pe calea ordonanței președințiale, suspendarea actelor de executare silită inițiate de B. R. C. C. în dosarul nr. 1086/2012 la cererea pretinsului creditor, respectiv pârâtul, până la soluționarea acțiunii ce formează obiectul dosarului nr. 655_ /2012 al Judecătoriei Câmpina, apreciind că sunt îndeplinite condițiile imperative impuse de art. 581 alin. 1 C.pr.civ.
Din modul în care este formulat petitul prezentei cereri instanța reține că reclamantele solicită pe calea ordonanței președințiale suspendarea executării silite în dosarul execuțional nr. 1086/2012 al B. R. C. C..
Deși prin concluziile scrise apărătorul acestora a învederat că prezenta cerere nu se referă la instituția suspendării executării silite, ci la măsura vremelnică de încetare a acțiunii de executare silită inițiată în mod greșit asupra unui imobil care nu aparține debitorului obligației în dosarul de executare, instanța constată că „încetarea acțiunii de executare silită” înseamnă suspendarea executării silite, care evident este o măsură vremelnică.
Potrivit art. 581 C.pr.civ., „instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”, iar din interpretarea dispozițiilor acestei norme rezultă condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale, respectiv: urgența, caracterul vremelnic și neprejudecarea fondului, numai sub rezerva îndeplinirii cumulative a acestor condiții putându-se recurge la procedura ordonanței președințiale.
Conform art. 403 alin. 1 C.pr.civ., până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune în cuantumul fixat de instanță, în afară de cazul în care legea dispune altfel.
În condițiile art. 403 alin. 4 din același cod, în cazuri urgente, dacă s-a plătit cauțiunea, președintele instanței poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare de către instanță. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauțiunea care trebuie depusă este în cuantum de 10 % din valoarea obiectului cererii sau de 500 lei (RON) - deci 5 milioane lei (ROL) -, pentru cererile neevaluabile în bani. Cauțiunea depusă este deductibilă din cauțiunea stabilită de instanță, dacă este cazul.
Prin urmare, suspendarea executării silite nu poate fi solicitată decât în ipoteza în care s-a formulat contestația la executare împotriva executării silite, însă doar fie odată cu contestația însăși, în condițiile art. 403 alin. 1 C.pr.civ., fie pe cale separată, în vederea suspendării provizorii a executării, până la discutarea cererii de suspendare a executării silite în cadrul contestației la executare, în condițiile art. 403 alin. 4 C.pr.civ.
Aceste dispoziții cuprinse în art. 403 din codul de procedură civilă derogă de la dreptul comun în materia cererilor urgente, reprezentat de art. 581 C.pr.civ., astfel încât se impune concluzia că o cerere de suspendare a executării silite formulată pe calea ordonanței președințiale este inadmisibilă.
Existența unei reglementări speciale consacrate de art. 403 C.pr.civ. obligă partea interesată să urmeze procedurile reglementate de această normă și nu cea prevăzută de art. 581 C.pr.civ., iar în prezenta cauză în mod expres apărătorul reclamantelor a subliniat că nu a invocat disp. art. 403 C.pr.civ., ci pe acelea ale art. 581 alin. 1 C.pr.civ.
De remarcat este faptul că disp. art. 403 C.pr.civ. reprezintă regimul general al încuviințării suspendării executării, iar pentru acordarea acesteia este necesară îndeplinirea unei condiții prealabile pentru admisibilitatea cererii și anume depunerea unei cauțiuni, plata acesteia având dublă finalitate, pe de o parte, aceea de a constitui o garanție pentru creditor în ceea ce privește acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, prin efectul suspendării acesteia, și, pe de altă parte, de a preveni și limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău-platnici, astfel cum s-a evidențiat în Decizia nr. 268/24.02.2009 a Curții Constituționale.
Se mai constată că deși sunt terțe persoane față de executarea silită a cărei suspendare silită o solicită reclamantele aveau posibilitatea să formuleze în temeiul disp. art. 401 alin. 2 C.pr.civ. contestație la executare în cadrul căreia puteau formula o cerere de suspendare a executării silite întemeiată pe disp. art. 403 alin. 1 C.pr.civ., însă acestea nu au uzat de această cale, ci au promovat o cerere în revendicare imobiliară, acțiune ce formează obiectul dosarului civil nr. 655_ /2012 al Judecătoriei Câmpina, astfel cum rezultă din certificatul de grefă depus în copie la fila 8.
Pentru motivele anterior expuse, în temeiul disp. art. 137 alin. 1, art. 403 și art. 581 C.pr.civ., instanța apreciază ca întemeiată excepția inadmisibilității cererii, pe care a invocat-o pârâtul, urmând a o admite, cu consecința respingerii cererii de ordonanță președințială, ca inadmisibilă.
Urmează a lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Văzând și disp. art. 582 alin. 1 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor, invocată de pârât.
Admite excepția inadmisibilității cererii de ordonanță președințială, invocată de pârât și în consecință:
Respinge cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantele B. G., domiciliată în Lugoj, ., jud. T. și C. M., domiciliată în Lugoj, .. 6 bis, prin procurator D. M., domiciliat în mun. Câmpina, .. 27, jud. Prahova, împotriva pârâtului C. V.-M., domiciliat în mun. Câmpina, .. 190, jud. Prahova, ca inadmisibilă.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 24.01.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
E. S. L. M.
Red. ES/LM
6 ex./25.01.2013
4 comunicări/…………………
| ← Fond funciar. Sentința nr. 2526/2013. Judecătoria CÂMPINA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 170/2013.... → |
|---|
