Acţiune în constatare. Sentința nr. 802/2015. Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC
| Comentarii |
|
Sentința nr. 802/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC la data de 08-06-2015 în dosarul nr. 802/2015
Dosar nr._ Constatare calitate moștenitor
Nr. vechi 2029/2006
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPULUNG MOLDOVENESC
JUDEȚUL SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 802
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 08 IUNIE 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. A. P.
GREFIER M. M.
La ordine judecarea acțiunii civile având ca obiect „constatare calitate moștenitor” formulată de reclamanții Buburzan M., T. G. și P. L. în contradictoriu cu pârâții S. A. V., S. A. M., V. S., S. A. R., S. A. N., M. A. și S. E..
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă reclamanta T. G. personal și asistată de avocat S. V., care le reprezintă și pe celelalte reclamante, lipsă fiind pârâții.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat S. V., pentru reclamante depune la dosar plan de situație și arată că sunt parcele care au fost luate la stat cu Decretul 115/1955, astfel că parcelele 2373/22, 2373/21, 2377 din C.F. – urile 485 și 1084 Moldovița nu au fost cuprinse în dosarul de revizuire, cele trei parcele fiind proprietatea defunctei S. M. născută Cocerhan care era mama defunctului S. A..
La interpelarea instanței s-a precizat de apărătoarea reclamanților că parcelele au fost trecute la stat, au fost reconstituire în anul 1990 pârâților, urmând să se solicite anularea titlurilor lor de proprietate.
Avocat S. V., pentru reclamante arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat în prezenta cauză.
Instanța constată cauza în stare de judecată, acordă cuvântul la fond și cu privire la excepția autorității de lucru judecat privind capătul de cerere constatare calitate de unic moștenitor.
Avocat S. V., pentru reclamante arată că numitul S. A. este singurul moștenitor a lui S. M., sens în care solicită acordarea unui termen pentru a veni toate cele trei reclamante să renunțe la acțiune.
Instanța respinge termenul solicitat.
Avocat S. V., pentru reclamante arată că este de acord cu excepția autorității privind calitatea de unic moștenitor.
INSTANȚA
Constată că prin cererea formulată la data de 12 iunie 2006 reclamanții S. F. a A., Buburzan M., T. G. și P. L. au chemat în judecată pe pârâții S. A. V., S. A. M., V. S., S. A. R., S. A. N., M. A. și S. E., solicitând ca prin hotărârea ce o va pronunța, instanța să constate că def. S. A. a A. decedat la 04 iulie 2005, are calitatea de uni moștenitor al def. S. M., născută Cocerhan – decedată la data de 08 martie 1928 și să-i oblige pe pârâți să le restituie toate bunurile succesorale ce au aparținut defunctei.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că la data de 08.03.1928 a decedat S. M., născută Cocerhan, iar potrivit Decretului de transmitere a succesiunii din data de 08 februarie 1932 a fostei Judecătorii Mixte Vama, toată succesiunea def. S. M. a A. revine def. S. A. a A., minor la acea epocă, în baza renunțului dat din partea eredelui S. A. a N., iar potrivit art. 969 Cod civil, ,,eredele care renunță la succesiune, este considerat că n-a fost niciodată erede”.
S-a mai susținut de către reclamanți, că def. S. A. a N. fiind renunțător la succesiunea def. S. M., toată averea acesteia i-a revenit def. S. A. a A., iar def. S. A. a N. a sustras Decretul de transmitere a succesiunii în mod conștient și cu rea credință, pentru a-și însuși fără drept succesiunea rămasă după S. M. născută Cocerhan, deși aceasta nu avea nici un drept asupra averii acesteia.
De asemenea, s-a mai susținut că masa succesorală rămasă după def. S. M., născută Cocerhan, se compune din: terenul și construcțiile menționate în sentința civilă nr. 1956/1980; terenul preluat din Decretul nr. 115/1955 care nu a intrat în masa de partajat, fiind deținut la acea epocă de Statul Român; teren cu vegetație forestieră în suprafață de 12 ha, care nu a intrat în masa de partajat în anul 1980 și teren cu vegetație forestieră care se va reconstitui în baza Legii nr. 247/2005.
Cererea a fost motivată în drept în baza disp. art. 650 și urm. Cod civil.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâții S. A. V., S. A. M., V. S., S. A. R., S. A. N., M. A. și S. E., au invocat excepția inadmisibilității acțiunii în constatare promovată de reclamanți, întrucât în cauză sunt date cerințele art. 111 Cod proc. civ., iar prin acțiunea introductivă, reclamanții au solicitat să se constate calitatea de unic moștenitor după def. S. M., acțiune care este inadmisibilă, întrucât reclamanții pot cere realizarea dreptului, lucru pe care de altfel autorul lui l-a făcut prin nenumărate acțiuni, ultima fiind o revizuire a partajului succesoral a aceleiași averi rămase după def. S. M. și care a făcut obiectul dosarului nr. 4139/1980 al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 1956/1981 definitivă și irevocabilă. De asemenea, reclamanții au promovat o nouă acțiune de revizuire, respectiv revizuirea sentinței civile menționate, solicitând în baza acelorași înscrisuri ca și în cauză, să se constate că def. S. A. a A. are calitatea de unic moștenitor al def. S. M. și să se partajeze averea rămasă după aceasta în sensul atribuirii acesteia în favoarea lor în calitate de moștenitori ai autorului lor care a fost unicul moștenitor al def. S. M..
Totodată, pârâții S. A. V., S. A. M., V. S., S. A. R., S. A. N., M. A. și S. E., au invocat excepția autorității de lucru judecat, întrucât între acțiunea de față care a făcut obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei C-lung Moldovenesc (nr. vechi. 2028/2006) în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 1429/09.11.2006 prin care s-a respins acțiunea reclamanților, există identitate de părți, obiect și cauză, fiind întrunite condițiile prev. de art. 1201 cod civil și pentru ca să existe identitate de obiect între două acțiuni, nu este necesar ca obiectul să fie formulat în același mod, ci este suficient ca din cuprinsul acelor acțiuni, să rezulte că scopul final urmărit de reclamant este același (ca și în speța de față). De aceea, chiar dacă în primul litigiu s-a discutat numai pe cale incidentală un drept, soluție dată de instanță, are putere de lucru judecat într-o nouă acțiune în care se încearcă valorificarea aceluiași drept.
Pe fondul cauzei, pârâții au solicitat respingerea acțiunii, ca nefondată, susținând că în baza aceluiași înscris, de care ei nu au avut cunoștință, respectiv Decretul de transmitere a succesiunii din 08.02.1932, pe care reclamanții nu l-au prezentat până acum din motive necunoscute lor, aceștia au introdus două cereri de chemare în judecată solicitând același lucru, respectiv să se constate că def. S. A. a A. este unicul moștenitor al def. S. M. și în consecință să se atribuie reclamanților toată averea rămasă după această defunctă.
Totodată, au susținut că autorul lor S. A. a N., tatăl autorului reclamanților, a fost moștenitor testamentar al def. S. M. așa cum rezultă și s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat prin Sentința civilă nr. 2/1953 din 03.01.1953 a Tribunalului Popular Raional Câmpulung Moldovenesc pronunțată în dosarul nr. 236/52, prin care s-a respins acțiunea civilă pentru anularea testamentului verbal făcut de aceeași defunctă S. M., în favoarea autorului lor, cât și moștenitor legal al acesteia în calitate de soț supraviețuitor cu o cotă de ¼, corect stabilită atât prin sentința civilă nr. 4147/28.12.1978 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc, având ca obiect partaj succesoral al averii rămase după S. M., cât și prin sentința civilă nr. 1956/14.08.1981 a Judecătoriei C-lung Moldovenesc având ca obiect revizuirea sentinței menționate, cotă legală care se cuvenea soțului supraviețuitor, potrivit art. 757 Cod civil austriac, care se aplică în Bucovina.
S-a mai precizat de către reclamanți, că pentru aceste motive, așa-zisa renunțare pe care a făcut-o autorul lor, în favoarea autorului reclamanților, nu-și poate produce efectele în sensul solicitat de aceștia, cu atât mai mult cu cât autorul lor s-a comportat ca un adevărat proprietar și moștenitor al def. S. M., s-a întabulat cu suprafețele de teren ce i s-au cuvenit după decesul acesteia, fiind proprietar tabular din anul 1956.
Pârâții au susținut că în cazul în care s-ar reține că Decretul de transmitere a succesiunii din anul 1932 trebuie să producă efecte și se impune admiterea acțiunii, au solicitat ca instanța să aibă în vedere, că se poate considera că autorul lor și ei – moștenitorii, au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilelor ce le-au revenit după def. S. M. prin uzucapiune, fiind date în speță, atât cerințele prevăzute de art. 27 cât și art. 28 din Legea nr. 115/1938 și ale art. 1860 Cod civil, invocând uzucapiunea, în apărare, pe cale de excepție.
La termenul din data de 12 ianuarie 2007, cauza a fost suspendată la cererea apărătorului reclamanților, în temeiul disp. art. 244 pct. 1 Cod proc. civ., până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr._, având ca obiect ,,revizuire civilă”, fiind suspendat până la data de 11.05.2015.
La data de 21.08.2012 a decedat reclamanta S. F., iar potrivit certificatului de moștenitor 111/08.11.2012 calitatea de moștenitoare o au reclamantele Buburzan M., T. G. și P. L..
S-a dispus atașarea spre consultare a dosarului_ *.
Din ansamblul probelor administrate în cauză, instanța a reținut următoarele:
În cauză reclamanții au solicitat să se constate că def. S. A. a A. decedat la 04 iulie 2005, are calitatea de unic moștenitor al def. S. M., născută Cocerhan – decedată la data de 08 martie 1928 și obligarea pârâților să le restituie toate bunurile succesorale ce au aparținut defunctei, indicând o masă succesorală și întemeindu-și acțiunea în drept pe dispozițiile art. 650 și urm. Cod civil.
În consecință, contrar susținerilor pârâților, instanța nu a fost investită cu o acțiune în constatare întemeiată pe art. 111 din vechiul Cod proc. civ., ci cu o acțiune în realizarea dreptului, prin urmare nu se impune analizarea excepției inadmisibilității.
Prin Decizia civilă nr. 1147/20.11.2014 a Tribunalului Suceava, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr. 62/24.02.2015 a Curții de Apel Suceava, a fost admisă cererea de revizuire formulată de B. M., Tomașciuc G. și P. L., împotriva sentinței civile nr. 4147 din data de 28 decembrie 1978 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc așa cum a fost modificată prin Decizia civilă nr. 299 din data de 22 martie 1979 a fostului Tribunalul Județean Suceava, intimați fiind S. V. a A., S. M. a lui A., V. S. (fostă S.), S. R. A. a lui A., S. N. a lui A., M. A. și S. (fostă C.) E., așa cum a fost precizată, a fost desființată sentința civilă nr. 4147 din data de 28 decembrie 1978 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, așa cum a fost modificată prin Decizia civilă nr. 299 din data de 22 martie 1979 a fostului Tribunalul Județean Suceava.
Pe cale de consecință, a fost admisă acțiunea de partaj succesoral, așa cum a fost modificată, a fost constatată masa succesorală după defuncta S. M., decedată la data de 8 martie 1928.
S-a constatat calitatea de unic moștenitor legal acceptant al lui S. M., decedată la data de 08.03.1928, pentru defunctul S. A. a lui Artemon, în calitate de fiu, decedat la data de 3 iulie 2005, această masă succesorală fiind culeasă în indiviziune, prin retransmitere, de revizuentele -apelante B. M., T. G. și P. L..
Prin aceeași hotărâre a fost stabilită masa succesorală rămasă după S. A. a N., moștenitorii acestuia, a fost respinsă excepția de constatare a dobândirii dreptului de proprietate de către intimați ca efect al prescripției achizitive, ca neîntemeiată și s-a dispus lichidarea stării de indiviziune existente între părți asupra bunurilor ce alcătuiesc masa succesorală prin formarea și atribuirea de loturi în natură.
Unul din efectele hotărârii judecătorești o reprezintă puterea de lucru judecat care întotdeauna a cunoscut două manifestări procesuale, aceea de excepție procesuală conform art. 1201 C.civ. si art. 166 C.proc.civ. de la 1865 și aceea de prezumție, mijloc de probă de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice dintre părți conform art. 1200 pct. 4, art. 1202 alin. (2) C.civ de la 1865 .
Principiul autorității de lucru judecat corespunde necesitații de stabilitate juridică și ordine socială, fiind interzisă readucerea în fața instanțelor a chestiunii litigioase deja rezolvate și nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din CEDO, deoarece dreptul de acces la justiție nu este unul absolut, el poate cunoaște limitări, decurgând din aplicarea altor principii (cauza L. contra României).
Pentru a exista putere de lucru judecat, conform art. 1201 cod civil trebuie să existe tripla identitate de obiect, părți și cauză, reținându-se că în ceea ce privește identitate de obiect, aceasta poate fi totală dar și parțială .
Referitor la identitatea de obiect și cauză instanța reține că aceasta este dată în speță, în ambele dosare reclamanții au solicitat și să se constate că def. S. A. a A. are calitatea de unic moștenitor al def. S. M. născută Cocerhan, decedată la data de 08 martie 1928.
În cauză este dată și identitatea de părți în ambele dosare figurând reclamanții și pârâții din prezentul dosar, motiv pentru care, instanța va respinge capătul de cerere privind constatarea că def. S. A. a A. are calitatea de unic moștenitor al def. S. M. născută Cocerhan, decedată la data de 08 martie 1928, pentru autoritate de lucru judecat, raportat la Decizia civilă nr. 1147/20.11.2014 a Tribunalului Suceava.
De asemenea, în prezentul dosar, reclamanții au solicitat ca pârâții să fie obligație să le restituie toate bunurile succesorale ce au aparținut defunctei S. M., însă instanța reține că totodată, prin hotărârile pronunțate în dosarul atașat, s-a stabilit cu putere de lucru judecat și masa succesorală care a aparținut lui S. M. și s-a dispus obligarea părților să-și predea în mod reciproc bunurile ce le-au fost atribuite.
În materia partajului succesoral este posibilă partajarea suplimentară a unor bunuri care nu au făcut obiectul partajului inițial, însă reclamanții nu au dovedit în cauză că def. S. M. avea în proprietate și alte bunuri decât cele care au fost deja partajate prin Decizia nr. 1147/20.11.2014 a Tribunalului Suceava.
În legătură cu terenul despre care se susține că a fost preluat la stat prin decretul nr. 115/1955, chiar reclamanții au susținut că în prezent pentru acest teren pârâții au fost cei care au urmat procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, obținând titlu de proprietate la legile fondului funciar, titlu care în prezent nu este anulat, urmând a promova o acțiune în acest sens, prin urmare, cât timp acest titlu de proprietate nu este anulat, bunurile în cauză, nu sunt proprietatea lui S. M., motiv pentru care instanța să respingă capătul de cerere privind restituirea bunurilor succesorale, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Respinge capătul de cerere privind constatarea că def. S. A. a A. are calitatea de unic moștenitor al def. S. M. născută Cocerhan, decedată la data de 08 martie 1928, pentru autoritate de lucru judecat.
Respinge capătul de cerere privind restituirea bunurilor succesorale, formulat de reclamanții Buburzan M. domiciliată în comuna Moldovița, ., T. G. domiciliată în comuna Moldovița, . și P. L. fostă S. domiciliată în comuna Moldovița, . în contradictoriu cu pârâții S. A. V. domiciliat în comuna Moldovița, ., S. A. M. domiciliat în comuna Moldovița, ., V. S., S. A. R., S. A. N., toți domiciliați în comuna Moldovița, ., M. A. domiciliată în . și S. E. domiciliată în comuna Vatra Moldoviței, . Suceava, ca nefondat.
Cu drept de recurs în termen de 15 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 08 iunie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. AAP
Tehnored. M.M./GN
Ex 13/30.06.2015
| ← Abţinere. Sentința nr. 790/2015. Judecătoria CÂMPULUNG... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 809/2015.... → |
|---|
