Plângere contravenţională. Sentința nr. 496/2015. Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC
| Comentarii |
|
Sentința nr. 496/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC la data de 01-04-2015 în dosarul nr. 496/2015
Dosar nr._ plângere contravențională
ROMANIA
JUDECĂTORIA CÂMPULUNG MOLDOVENESC
JUDEȚUL SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR.496
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 01 APRILIE 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE G. B.
GREFIER A. B.
Pe rol, judecarea plângerii contravenționale introdusă de contravenientul Z. V. în contradictoriu cu agentul constatator Inspectoratul de Poliție Județean Suceava.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă pentru contravenient avocat O. D., lipsă fiind agentul constatator și martorul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Av.O. D. pentru contravenient arată că nu a asigurat prezența martorului admis și nu mai are alte probe de solicitat în cauză.
Instanța decade pe contravenient din proba cu martorul admis și constatând terminată cercetarea judecătorească, acordă cuvântul la fond.
Av.O. D. pentru contravenient solicită în principal, admiterea plângerii și anularea procesului – verbal de contravenție, iar, în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.
JUDECĂTORIA
Asupra procesului civil de față, constată următoarele:
Sesizarea instanței.
Prin procesul - verbal de contravenție . nr._ din 20 noiembrie 2014 încheiat de organele Poliției Mun.C-lung Mold. – compartimentul rutier, i-au aplicat contravenientul Z. V. avertisment + 5 puncte amendă în valoare de 450 lei, pentru săvârșirea contravențiilor prevăzută art.120 alin.1 lit.i și 129 alin.1 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 republicat și măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce auto pe drumul public pentru 30 de zile.
În sarcina contravenientului s-au reținut următoarele:
La data de 20 noiembrie 2014, orele 07,46,a condus autoturismul marca Audi A 6 cu număr de înmatriculare_, pe DN17 km 176+700 m Pojorîta și a efectuat manevra de depășire auto marca Opel maca –_ condus de numita C. B. C. încălcând marcajul longitudinal continuu, circulând pe sensul opus, de asemenea, circula cu viteza de 75 km./h. (+33 km/h) pe sectorul de drum, cu limita de viteză de 40 km./h, stabilită prin indicator, aspecte constatate cu aparatul R. autovision Rom 45, montat pe auto MAI_, în staționare.
Împotriva sus menționatului proces - verbal la data de 27 noiembrie 2014 a formulat plângere contravenientul solicitând, în principal, anularea acestuia, iar în subsidiar, înlocuirea sancțiunii cu avertisment.
În motivarea plângerii și a precizărilor făcute ulterior (fila 17 – 18 dosar) contravenientul a arătat următoarele:
Depășirea despre care se face vorbire în procesul – verbal contestat, a fost efectuată într-o zonă în care acest lucru nu era interzis.
Totodată contravenientul a arătat că și în situația în care se va constata că depășirea ar fi avut loc într-un loc interzis, să se aibă în vedere că a depășit linia continuă, deoarece în fața sa circula un autoturism cu viteza de 20 km./h, iar el trebuia să ajungă la Ocolul Silvic Câmpulung pentru rezolvarea unor probleme de serviciu, cu atât mai mult cu cât depășirea liniei continue a fost efectuată pe o porțiune mică aproape imperceptibilă.
Fiind la prima abatere, a solicitat, în subsidiar, să i se înlocuiască sancțiunea amenzii cu avertisment.
Motivarea în drept.
Plângerea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile OG 2/2001 cu modificările și completările ulterioare.
Au fost anexate în copie, procesul – verbal.
Poziția procesuală a agentului constatator.
Prin întâmpinările depuse la dosar (fila 22-23) agentul constatator a solicitat respingerea plângerii invocând următoarele:
La data de 20 noiembrie 2014, orele 07,46, contravenientul a efectuat cu autoturismul marca Audi A 6 cu număr de înmatriculare_, o manevră de depășire neregulamentară a autoturismului Opel maca –_ condus de numita C. B. C., pe DN17 la km 176+700 m.. indicatorului „depășirea interzisă”, încălcând marcajul longitudinal continuu și circulând parțial pe sensul opus și totodată, a circulat cu viteza de 75 km./h pe un sector de drum unde limita de viteză este de 40 km./h. stabilită prin indicator rutier.
Mai mult decât atât s-a susținut că în ceea ce privesc afirmațiile contravenientului că acea depășire nu s-ar fi efectuat în zona de acțiune a indicatorului care interzicea acest lucru, acestea sunt infirmate de imaginile surprinse pe CD –ul R . depus la dosar.
Au fost anexate în copie: suport CD- R ., atestatul operator Autovision 2468 din 1 februarie 2012 pentru agentul P. F. și buletinul de verificare metrologică_ din 19 iunie 2014, cu termen de valabilitate un an de zile.
Probe.
În afara înscrisurilor depuse de părți la dosar, nu au fost administrate alte probe cu mențiunea că, deși, inițial apărătorul contravenientului s-a angajat să aducă personal un martor care să dovedească susținerile sale, ulterior, nu s-a conformat și fiind sub sancțiunea decăderii, instanța a aplicat această sancțiune.
Situația reținută de instanță.
Prin procesul - verbal de contravenție . nr._ din 20 noiembrie 2014 încheiat de organele Poliției Mun.C-lung Mold. – compartimentul rutier, i-au aplicat contravenientul Z. V. avertisment + 5 puncte amendă în valoare de 450 lei, pentru săvârșirea contravențiilor prevăzută art.120 alin.1 lit.i și 129 alin.1 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 republicat și măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce auto pe drumul public pentru 30 de zile, deoarece la data de 20 noiembrie 2014, orele 07,46,a condus autoturismul marca Audi A 6 cu număr de înmatriculare_, pe DN17 km 176+700 m Pojorîta și a efectuat manevra de depășire auto marca Opel maca –_ condus de numita C. B. C. încălcând marcajul longitudinal continuu, circulând pe sensul opus, de asemenea, circula cu viteza de 75 km./h. (+33 km/h) pe sectorul de drum, cu limita de viteză de 40 km./h, stabilită prin indicator, aspecte constatate cu aparatul R. autovision Rom 45, montat pe auto MAI_, în staționare.
Soluția instanței.
Plângerea formulată de contravenient apare ca nefondată și urmează a fi respinsă ca atare.
Pentru a se hotărî astfel, urmează a fi avute în vedere următoarele aspecte:
Procesul - verbal de contravenție se bucură de forță probantă proprie atunci când cuprinde constatări personale ale agentului constatator, constatări care sunt prezumate a fi reale câtă vreme procesul verbal este întocmit cu respectarea cerințelor legale privitoare la formă (art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001), iar contravenienta nu face dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută de către agentul constatator.
Potrivit dispozițiunilor art.249 din noul cod de procedură civilă „cel ce face o susținere în cursul procesului, trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”, iar conform art.250 din același cod „dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloace materiale de probă, prin cercetarea la fața locului, sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege”.
Prin urmare, procesul - verbal de contravenție se bucură de „o prezumție de legalitate”, câtă vreme acest lucru nu a fost răsturnat printr-o probă contrară.
Prin hotărârea din 31 martie 2008 dată în cauza A. împotriva României CEDO a statuat că „sarcina probei revine acuzării și îndoiala profită acuzatului” și, prin urmare, este greșit ca să se inverseze sarcina probei privind prezumția de legalitate și temeinicia procesului - verbal.
În același timp s-a precizat că în cadrul unei proceduri ce poate fi calificată drept „penală”, a unei astfel de garanție, destinată să restabilească echilibru dintre presupușii autori ai faptelor ilegale și autoritățile chemate să-i urmărească și să-i pedepsească, cauza trebuie judecată echitabil, astfel cum prevăd art.6 din Convenție ( prezumția de nevinovăție și că sarcina probei revine acuzării și îndoiala profită acuzatului ).
Așadar, s-a considerat că prezumția de legalitate și de adevăr a procesului verbal de contravenție, este o prezumție „lipsită de rezonabilitate”, iar nerespectarea garanțiilor fundamentale – printre care și prezumția de nevinovăție – care protejează indivizii în fața posibilelor abuzuri în fața autorităților încalcă dispozițiile art.6 din Convenție, care are ca finalitate – cum s-a arătat mai sus – nu de a înlătura prezumțiile ( inclus cea de legalitate ) din materie contravențională, ci de a le include în limite rezonabile luând în calcul gravitatea mizei și păstrând dreptul de apărare.
Din CD –ul depus la dosar se observă cum contravenientul a efectuat manevra de depășire a altui autoturism, încălcând marcajul longitudinal continuu într-o curbă la stânga, semnalizată cu indicatorul „depășirea interzisă”.
Referitor la susținerile contravenientului trebuie menționat că acesta nu a făcut în nici un fel dovada afirmațiilor sale, ba mai mult acestea au fost infirmate de probele la care s-a făcut referire mai sus.
Tot astfel, trebuie avut în vedere că faptele reținute în sarcina contravenientului au fost constatate de agentul constatator prin mijloacele tehnice, respectiv cu aparatul radar marca Autovision ROM 450.
De altfel, articolul 17 din OG 2/2001 determină condițiile de valabilitate a procesului verbal a căror nerespectare este sancționată cu nulitatea absolută, precizând expres că „lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului - verbal”.
Alte nereguli privind mențiunile din procesul - verbal pot atrage nulitatea acestuia în măsura în care acestea creează o vătămare contravenientului și care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului, însă motivele invocate de acesta nu se încadrează în această categorie.
În speță, nu sunt date nici unul dintre motivele care să conducă la nulitatea procesului-verbal.
Tot astfel, trebuie avut în vedere că agentul constatator a făcut dovada că aparatul R. era omologat și verificat metrologic (fila 25 dosar), iar din CD –ul depus la dosar (fila 26) reiese că autoturismul condus de contravenient a efectuat manevra de depășire, în curbă, încălcând linia continuă longitudinală, în zona de acțiune a indicatorului „depășirea interzisă” și a circulat cu o viteză de 75 km./h, pe un sector de drum unde limita de viteză este de 40 km./h, stabilită prin indicator rutier.
De altfel, trebuie observat și faptul că în ceea ce-l privește pe contravenient acesta a semnat procesul – verbal de contravenție, iar la rubrica „alte mențiuni” a consemnat „nu am depășit într-o zonă în care acest lucru era interzis”,însă – așa cum s-a arătat anterior – nu a făcut dovada acestui fapt.
Așadar, referitor la cele reținute în sarcina contravenientului prin procesul – verbal a cărui anulare s-a solicitat, instanța constată că ele sunt corect stabilite, încât – sub acest aspect – procesul – verbal este întocmit în concordanță cu dispozițiile legale și nu există motive care să conducă la nulitatea acestuia.
Referitor la solicitarea contravenientului privind înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment, instanța are în vedere următoarele aspecte:
Potrivit art.5 alin.5 din OG 2/2001 „sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”, iar conform și art.7 alin.2 din același act normativ „avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă”.
Prin articolul art.21 alin.3 din OG 2/2001 se menționează că sancțiunile se aplică gradual în limitele prevăzute de actul normativ, iar în efectuarea operațiunii de individualizare a sancțiunilor contravenționale, punctul de plecare îl constituie fapta contravențională corelată cu întreg complexul de date care indică periculozitatea ei socială, iar ca punct final, situația contravenientului privită în raport cu împrejurările ce țin de atitudinea acestuia față de fapta săvârșită.
În raport de cele reținute în sarcina contravenientului prin procesul-verbal, de faptul că pentru o faptă deja i s-a aplicat sancțiunea avertisment și având în vedere modul în care acestea au fost comise, nu se poate susține că faptele consemnate în cuprinsul acestuia ar fi lipsite de pericol social, încât nu sunt motive care să conducă la reindividualizarea sancțiunii prin aplicarea unei sancțiuni mai blânde.
Pentru aceste considerente plângerea urmează a fi respinsă în totalitate.
Văzând că plângerea a fost legal timbrată,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE :
Respinge plângerea contravenționale introdusă de contravenientul Z. V. – CNP:_ din comuna P., ., în contradictoriu cu agentul constatator Inspectoratul de Poliție Județean Suceava, ca nefondată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc.
Pronunțată în ședința publică din 01 aprilie 2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
G. B. A. B.
Red.Ghe.B.
Tehnored.A.B.
Ex:4
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 475/2015. Judecătoria CÂMPULUNG... | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
