Contestaţie la executare. Sentința nr. 1449/2013. Judecătoria CARANSEBEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1449/2013 pronunțată de Judecătoria CARANSEBEŞ la data de 26-04-2013 în dosarul nr. 2476/208/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CARANSEBEȘ
JUDEȚUL C.-S.
DOSAR NR._
Sentința civilă nr.1449/2013
Ședința publică din 26.04.2013
P.: Z. T.
Grefier: S. V.
S-a luat în examinare judecarea cauzei civile formulata de contestatorul S. C. D. in contradictoriu cu intimații . și B.E.J. Ț. M., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă contestatorul personal, pentru intimata . – cons. jr.C. R., lipsă intimatul B.E.J. Ț. M..
Procedura de citare legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor și efectuarea referatului de către grefier, contestatorul solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată și precizată, cu cheltuieli de judecată.
Cons. jr. C. R. solicită respingerea cererii și menținerea formelor de executare întocmite de către B.E.J. Ț. M..
INSTANTA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la aceasta instanță la data de 19.06.2012 sub nr._ / 2012 contestatorul S. C. D. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimații S.C. T. U. SRL și B.E.J. Ț. M., anularea executării începute și a formelor de executare efectuate, respectiv a somației de plată din 29.05.2012 din dosar execuțional nr. 88/_ al B.E.J. Ț. M., anularea cererii de încuviințare a executării silite și anularea încheierii nr. 343/15.05.2012 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosar nr._, îndreptarea sau anularea procesului-verbal de cheltuieli executare silită nr.88/2012 din data de 29.05.2012, respectiv anularea cheltuielilor de executare reprezentând 10,30 lei taxa judiciară de timbru și timbru judiciar încuviințare executare silită și 120 lei înființare popriri conturi, cu cheltuieli de judecată.
La data de 10.10.2012 contestatorul a depus la dosar o modificare a cererii inițiale de chemare în judecată prin care a solicitat și anularea cheltuielilor de executare în sumă de 28,80 lei, reprezentând TVA aferent taxei înființare popriri conturi.
În motivare, contestatorul a arătat că executorul a depășit termenul de 5 zile de la înregistrarea cererii de executare silită, prevăzut de art. 373.1 din C.proc.civ. Arată că invocă „excepția tardivității formulării cererii de încuviințare a executării silite”. Cererea formulată prin P. M., în calitate de director al intimatei, nu mai angaja societatea, întrucât acesta a demisionat la data de 24.03.2012. Aceeași cerere de executare silită fusese deja utilizată în cadrul dosarului nr._ al Judecătoriei Caransebeș, fiind respinsă cererea de încuviințare a executării silite, de unde rezultă că s-a solicitat din nou încuviințarea executării, fără a exista o cerere a creditorului în acest sens, or actele de executare silită se îndeplinesc la cerere, potrivit art. 49 din Legea nr. 188/2000. În al treilea rând, contestatorul arată că decizia pusă în executare fără învestire cu formulă executorie nu este o decizie pronunțată în fond, ci în calea de atac a contestației în anulare – recurs, nefiind deci supusă prevederilor art. 274 din Codul Muncii. Suma ce face obiectul executării silite fusese cerută de creditoare cu titlu de cheltuieli de judecată în calea de atac a contestației în anulare. Contestatorul mai susține că, prin administrarea de probe în procedura încuviințării executării silite, s-a încălcat caracterul necontencios al acesteia. În fine, contestatorul mai arată că sunt nejustificate cheltuielile de 10, 30 taxă de timbru și timbru judiciar, consemnate în procesul-verbal din 29 mai 2012 în dosarul execuțional nr. 88/2012, întrucât cererile privind orice drepturi decurgând din raporturi de muncă precum și cele privind executarea hotărârilor pronunțate în aceste litigii sunt scutite de taxă de timbru, potrivit art. 15 lit. a) din Legea nr. 147/1997. Sunt nelegale și taxele percepute pentru înființări de popriri la bănci la care debitorul nu are conturi, întrucât, pentru orice poprire, este necesară existența unui terț poprit.
În drept, au fost indicate prevederile art. 82, 112, 274, 371.1, 372, 387, 391, 399-404 din C.proc.civ.
Intimata S.C. T. U. SRL Caransebeș a depus întâmpinare (f.32 dosar) prin care a solicitat respingerea contestației la executare și menținerea ca temeinice și legale a formelor de executare a deciziei civile nr.1528/23.06.2011, pronunțată de CA Timișoara în dosar nr._, menținerea ca temeinică și legală a Încheierii nr. 343/15.05.2012, pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr._, menținerea dispozițiilor din Procesul-verbal de cheltuieli de executare silită nr. 88/2012 din data de 29.05.2012.
Analizând actele și lucrările de la dosar, instanța reține, în fapt, următoarele:
La data de 26.01.2012, creditorul S.C. T. U. S.R.L. a solicitat B. Ț. M. executarea silită a deciziei civile nr. 1528/23.06.2011, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, în dosarul cu nr._ (f. 25) cu privire la suma de 320 lei reprezentând cheltuieli de judecată (f. 8).
Inițial, Judecătoria Caransebeș a respins, prin încheierea depusă la f. 23 dosar, cererea de încuviințare a executării silite formulate de către executorul judecătoresc, pe motiv că decizia nu fusese învestită cu formulă executorie.
La data de 21.02.2012, Tribunalul C.-S. a respins cererea de învestire cu formulă executorie a Deciziei Civile nr. 1528/23.06.2011, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, cerere formulată de S.C. T. U. S.R.L. În motivare, s-a reținut că cererea de învestire este lipsită de interes, motivat de faptul că, dacă hotărârile pronunțate în fond în materia conflictelor de muncă sunt executorii de drept potrivit dispozițiilor art. 289 din Codul muncii, atunci și hotărârile pronunțate în căile ordinare și extraordinare de atac în această materie au același regim (f. 12).
Ca atare, executorul judecătoresc a solicitat din nou încuviințarea executării silite a hotărârii pronunțate, de data aceasta cererea fiind admisă prin încheierea pronunțată la data de 15.05.2012 (f. 52).
Potrivit dispozițiilor art. 399 alin.2 ind.1 din Codul de procedură civilă, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formulă executorie, dată fără îndeplinirea dispozițiilor legale.
Or, în cauză, încheierea dată de Tribunalul C.-S. (depusă la f. 12 dosar) nu cuprinde dispoziția de a se învesti cu formulă executorie decizia civilă nr. 1528/23.06.2011, ci dimpotrivă, prin această încheiere s-a respins cererea de învestire, ceea ce înseamnă că această încheiere nu poate fi atacată pe calea contestației la executare, ceea ce se desprinde din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 399 alin.2 ind. 1 din Codul de procedură civilă. Mai mult decât atât, ea reprezentând o hotărâre pronunțată de către o instanță superioară, nu poate fi supusă cenzurii instanței inferioare, pe calea contestației la executare.
Apoi, în ceea ce privește încălcarea principiului disponibilității, invocată de către contestator, prin solicitarea din nou a încuviințării executării silite, cu toate că nu s-a formulat o nouă cerere în acest sens de către creditoare, instanța constată că și acest prezumtiv motiv de anulare a executării silite nu este întemeiat. Astfel, creditorul și-a manifestat disponibilitatea de a obține executarea silită a deciziei civile nr. 1528/23.06.2011, prin formularea cererii de executare silită de la data de 26.01.2012, iar faptul că, ulterior, a fost necesară parcurgerea unor etape pentru a se demara această executare silită, datorate unei jurisprudențe neunitare (respingerea iar apoi admiterea cererii de încuviințare a executării silite, ca urmare a încheierii Tribunalului C.-S. de la f. 12 dosar), nu conduce la concluzia că creditorul a renunțat la cererea de executare silită, executorul judecătoresc fiind obligat să aibă rol activ și să stăruie, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrală și cu celeritate a obligației prevăzute în titlul executoriu (art. 373 ind.1 alin. 6 din Codul de procedură civilă).
În ceea ce privește cheltuielile de 10, 30 lei taxă de timbru și timbru judiciar, consemnate în procesul-verbal din 29 mai 2012 în dosarul execuțional nr. 88/2012, cu privire la care contestatorul a arătat că sunt nejustificate întrucât cererile privind orice drepturi decurgând din raporturi de muncă precum și cele privind executarea hotărârilor pronunțate în aceste litigii sunt scutite de taxă de timbru, potrivit art. 15 lit. a) din Legea nr. 147/1997.
Însă, contestatorul omite faptul că, în realitate, deși cauza ce a făcut obiectul dosarului nr._ este o cauză în materia litigiilor de muncă, ceea ce se execută silit în dosarul execuțional nr. 88/2012 nu este reprezentat de vreo sumă de bani având legătură cu aceste raporturi, ci suntem în prezența cheltuielilor de judecată la care a fost obligat contestatorul datorită respingerii căii de atac extraordinare declarate de către acesta, cheltuieli care nu decurg din raporturi de muncă ci din culpa sa procesuală constatată de către instanță într-un litigiu de muncă.
Apoi, în ceea ce privește taxa de 120 lei pentru înființarea popririlor asupra conturilor debitorului, este mai mult decât evident că, la momentul emiterii adreselor de înființare a popririi, executorul nu putea avea cunoștință despre faptul că debitorul nu are conturi decât la una sau unele dintre societățile bancare cărora le-a emis adrese de înființare a popririi, astfel că, la acel moment, procesul-verbal de cheltuieli de executare silită nu era supus niciunui motiv de anulare. Mai mult decât atât, dacă debitorul ar fi fost de bună credință și ar fi comunicat executorului judecătoresc denumirea unităților bancare la care deține conturi, ar fi putut evita efectuarea cheltuielilor de executare ocazionate de emiterea unui număr atât de mare de adrese de înființare a popririi. În plus, dacă debitorul și-ar fi executat obligația impusă prin decizie, de bună-voie, efectuarea acestor cheltuieli ar fi putut, de asemenea, să fie evitată.
A mai invocat contestatorul că executorul judecătoresc ar fi depășit termenul de 5 zile prevăzut de lege în care ar fi trebuit să solicite încuviințarea executării silite. Acest termen însă, prevăzut de art. 373.1 din Codul de procedură civilă, este un termen de recomandare care este stabilit în favoarea creditorului, pentru a se asigura realizarea cu celeritate a obligației prevăzute în titlul executoriu, iar nu un termen stabilit de legiuitor pentru a da debitorului posibilitatea de a tergiversa, cu rea-credință, executarea silită.
Pentru motivele expuse, instanța urmează a respinge ca neîntemeiată contestația formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația la executare formulată de contestatorul S. C. D., domiciliat în Caransebeș, ., ., județ C.-S., în contradictoriu cu intimații . Caransebeș, cu sediul in . G. nr. 4, și B. Ț. M. cu sediul în Caransebeș, ., ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 aprilie 2013.
Președinte, Grefier,
/ Z. T.-CO /S. V.-CO
Vicepreședinte Grefier șef
O. D.
Red ZT
Tehnored SV
Ex.5/01.08.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3124/2013. Judecătoria CARANSEBEŞ | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1678/2013.... → |
|---|
