Obligaţie de a face. Sentința nr. 2326/2014. Judecătoria CARANSEBEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2326/2014 pronunțată de Judecătoria CARANSEBEŞ la data de 12-11-2014 în dosarul nr. 4712/208/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CARANSEBEȘ
JUDEȚUL C.-S.
DOSAR NR._
SENTINȚA C. NR. 2326/2014
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 12.11.2014
PREȘEDINTE: G. D.
GREFIER: TUDORIȚA A. L.
S-a luat în examinare judecarea cauzei civile privind pe reclamant B. M., R. C., A. I., D. B. M. ( în calitate de succesori legali ai reclamantului B. M.), în contradictoriu cu pârât D. D. M., având ca obiect obligație de a face, precum și cererea reconvențională a pârâtului cu obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părțile.
Procedura completă.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de 29.10.2014, concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din aceea dată, când s-a dispus amânarea pronunțării pentru data de 05.11.2014 și ulterior pentru data de astăzi când,
INSTANȚA
Deliberând constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Caransebeș, sub nr._, reclamantul B. M. a chemat în judecată pârâtul D. D. M. solicitând instanței să-l oblige pe acesta să-și retragă acoperișul care se sprijină pe zidul casei, să canalizeze apa de la rigolă în care pârâtul își devarsă apa murdară de la WC și de la bucătărie și care trece pe lângă casa reclamantului și îi afectează zidul și să-și retragă haznaua din grădină.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că este vecin cu pârâtul și de mai mulți ani au apărut neînțelegeri datorate faptului că pârâtul a săpat în grădina lui o „șcarpie” rigolă în care devarsă apa murdară menajeră, apă care se înfiltrează în casa reclamantului și îi provoacă igrasie. A arătat reclamantul că acoperișul este lipit de casa lui și datorită acestui fapt apele de ploaie se scurg pe zidul casei sale deteriorându-l.
În drept, a invocat dis art. 604 și urm Cod. civil.
Prin întâmpinarea de la fila 11 dosar, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii cu cheltuieli de judecată. Reconvențional a solicitat stabilirea liniei de hotar dintre proprietatea sa CF 3412 Slatina T., fără număr topografic intravilan de 230 stp, teren pe care se află casa 369 neintabulată în CF și proprietatea reclamantului casa cu nr. 370.
Se arată că dacă expertiza va constata că, casa cu nr. 369 se află pe terenul din CF 3623 Slatina-T. solicită stabilirea liniei de hotar funcție de CF-ul în care se află casa lui. A mai solicitat în funcție de linia de hotar care se va stabilii reclamantul să fie obligat să-și retragă streșina casei la limita liniei de hotar și să fie obligat să-și monteze jgheaburi și burlane pentru ca apa pluvială de la casa acestuia să fie dirijată pe terenul său.
La termenul de judecată din 12.03.2014 s-a depus la dosar precizare de acțiune prin care s-a solicitat introducerea în cauză în calitate de reclamant a următoarelor persoane: B. M. ( soție supraviețuitoare), R. C., A. I. și D. B. M. ( în calitate de fiică toate născute B.), întrucât reclamantul B. M. a decedat la 14.01.2014, dovadă certificatul de deces de la fila 145 dosar.
La dosar au fost administrate probe cu înscrisuri s-a efectuat o expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie de către expert S. Nădejda (f. 73) și trei expertize tehnice judiciare în specialitatea construcții de către expert B. D. ( f. 98), P. I. G. (f. 176) și B. I. (f. 206), s-a procedat la luarea unui interogatoriu pârâtului și succesoarei reclamantului B. M. soție supraviețuitoare ( f. 195-196).
Din analiza actelor de la dosar instanța reține în fapt următoarele:
Imobilul evidențiat în CF_ (fost CF 1783), nr. cadastral_ intravilan, curte – construcții cu casă nr. 370, de 300 mp are proprietari tabulari pe P. P. – cota 1/4 părți, P. A. – cota de 1/4 părți și B. M. cota de 2/4 părți, conform înscrisurilor de la dosar și raportului de expertiză topografică ( f. 74).
Imobilul evidențiat în CF 2623 Slatina-T., fără număr top intravilan loc de casă de 827 mp are coproprietari pe D. C. cota de 1/2 parte și soția D. R. născută B.- cu cota de 1/2 parte.
Aceste persoane sunt părinții pârâtului dovadă actele de stare civilă de la fila 18-20 dosar.
În raportul de expertiză topografică, ( necontestat de părți) se identifică imobilele părților și se propune ca linia de hotar să fie stabilită prin punctele C, B, B’, P, G – culoare mov – anexa 1 – schița de plan de la f. 77 dosar.
În raportul de expertiză topografică, expertul menționează că rigola de scurgere a apelor este amplasată în curtea casei nr. 369 astfel: pornește din mijlocul curții 2 proprietatea pârâtului, trece printre anexele 1 și 2 amplasate în curtea 2 proprietatea pârâtului, printre casele nr. 369,370, prin curtea 1 a pârâtului, prin sub poarta casei nr. 369, iese în stradă și deversează în șanțul stradal – culoarea albastru-anexa 1.
Haznaua care deservește gospodăria pârâtului este amplasată în interiorul anexei 1, amplasată în curtea 2, proprietatea pârâtului, cu orificiu de evacuare cu vidanja a rezidiurilor, la nivelul solului, iar conform celor relatate de pârât acesta are dimensiunea de 2m * 2 m adică 4 mp și o adâncime de 1,5 m. Haznaua este îngropată și nu s-au putut determina dimensiunile, doar amplasamentul gurii de evacuare cu vidanja. Distanța de la, latura paralelă a haznalei cu limita de hotar, la zidul exterior al anexei 1 a pârâtului este de 0,9 m iar până la limita dintre imobile este de 1.9 m – culoare roșu- anexa nr. 1.
În raportul de expertiză întocmit de B. D. se arată că linia de hotar stabilită de către expert tehnic topometru ing. S. Nădejda, în schița alăturată, se identifică cu aliniamentul B, B’,P, G, H. Pe porțiunea B - B’ limita de proprietate reprezintă zidul casei cu nr. 369, proprietate D.. Pe porțiunea B’- P între linia de hotar a casei nr. 370, proprietar B. și clădirea propriu zisă a proprietarului B., există un spațiu numit „ picătura streșină”. Pe porțiunea P-G-H linia de hotar respectă la ambele case distanța „picătura streșină”.
În fapt linia de hotar nu este respectată pe porțiunea B - B’, canalizarea și rigola de scurgere a proprietății nr. 369 fiind amplasată pe proprietatea nr. 370. Modul de realizare a acestora aduce prejudicii clădirii nr. 370, în permanență și prejudicii majore în caz de averse de ploaie sau ninsori puternice. Amplasarea haznalei proprietății 369 este, în mod evident, prea aproape de limita de proprietate și de clădirea proprietății 370. Fiind o fosă deschisă, amplasată într-o anexă, aceasta afectează atât prin infiltrații, cât și prin emanațiile olfactive. Proprietatea nr. 369 dispune de multe alte posibilități de amplasare a fosei septice în spațiul liber. Desfacerea zidului de cărămidă și înlocuirea lui cu o portiță îngustă din zabrele. Înlocuirea rigolei de-a lungul zidului casei 369 și 370, pe porțiunea B- B’ cu scurgerea apelor comune, pluviale – menajere, între proprietari până la stradă în canalizare închisă. Asigurarea accesului periodic al reclamantului pentru întreținerea zidului, acoperișului, coșului și a rigolei de scurgere.
În raportul de expertiză întocmit de expert P. I. G. ( f. 176) se concluzionează că linia de hotar nu este respectată, sub poarta pârâtului cât și rigola de colectare a apelor meteorice încalcă linia ele fiind amplasate pe terenul reclamantului. Se impune ca pârâtul să-și retragă toate construcțiile și să le amplaseze pe terenul proprietate. Acoperișul nu se sprijină pe zidul dintre imobile, el nu există, sprijinirea se face pe zidăria longitudinală a casei pârâtului. La momentul controlului apele pluviale sunt colectate printr-o rigolă deschisă amplasată între cele două clădiri care în zona de sub poartă încalcă linia de hotar. Se impune a se realiza un sistem de colectare a apelor pluviale în varianta de tub îngropat iar traseul acestuia să nu mai fie amplasat lângă linia de hotar. La momentul controlului haznaua cea care era obiectul litigiului a fost anulată și a fost construită alta în curte care respectă distanța față de vecini.
În raportul de expertiza întocmit de expert B. I. (f. 206) se arată că: construcția respectă linia de hotar, acoperișul imobilului 369 Slatina-T. nu se sprijină pe zidul imobilului 370. Apele pluviale de pe ternul pârâtului se scurg prin proprietatea sa, printr-o rigolă betonată care începe în grădină și colectează apele de ploaie din grădină și de pe acoperișul sau și le direcționează prin rigola betonată printre anexa 1 și anexa 2, din planul topografic și în continuare printre imobile și al reclamantului și le deversează spre stradă, tot prin rigola betonată pe sub poarta pârâtului, de unde printr-un șanț ajung în pârâul din apropierea imobilelor. Expertul a menționat că rigola betonată pe toată lungimea ei se află pe ternul pârâtului, conform expertizei topografice și că haznaua în acest moment procesual se află în curtea pârâtului la o distanță de 28,50 m de linia de hotar dintre imobile.
Din coroborarea înscrisurilor de la dosar cu interogatoriile luate pârâtului și numitei B. M. soția supraviețuitoare a reclamantului B. M., dar și cu expertizele efectuate în cauză, instanța constată ca neîntemeiată acțiunea principală și va admite ca întemeiată și dovedită, cererea reconvențională a pârâtului pentru stabilirea liniei de hotar.
Referitor la acțiunea principală se constată că acoperișul casei pârâtului nu se sprijină pe zidul casei reclamantului cu nr. 370 conform expertizei B. I. și P. I. G..
Conform expertizei B. canalizarea apei pe rigolă, respectiv scurgerea apelor se realizează pe terenul pârâtului, este betonată și nu este afectată datorită acestuia casa reclamantului.
Referitor la hazna, chiar în expertiza topografică se arată distanța acestuia de 1,9 m până la construcție, motiv pentru care nu este afectată proprietatea reclamantului să în prezent pârâtul a construit o nouă hazna, în grădina casei lui la o distanță mai mare de 28,50 m de linia de hotar, conform expertizei B. I..
Având în vedere probele de la dosar, astfel cum acestea se coroborează, instanța apreciază ca întemeiată și dovedită doar cererea reconvențională precizată a pârâtului pentru stabilirea liniei de hotar conform expertizei topografice necontestată de părți, în baza art. 560 și urm. Noul cod civil ( art. 584 în reglementarea Vechiului Cod Civil.
Pentru considerentele expuse, instanța va admite cererea reconvențională precizată și formulată de pârât-reclamant reconvențional D. D. în contradictoriu cu reclamanți-pârâți reconvenționali B. M. ( soție supraviețuitoare) și R. C. ( n. B.), A. I. ( n. B.), D. B. M. ( n. B.), în calitate de succesori legali ai reclamantului B. M., pentru gănițuire.
Va stabilii linia de hotar dintre imobilele evidențiate în CF_ Slatina T. (fostă CF 1783) nr. cadastral_ intravilan curte construcție cu casa nr. 370 în suprafață de 300 mp și imobilul evidențiat în CF 3623 Slatina-T. nr. top. % intravilan loc de casă în suprafață de 827 mp, prin punctele C, B, B’, P, G – culoarea mov anexa 1 la raportul de expertiză și schița de plan anexă întocmite de expert S. Nădejda, care fac parte integrantă din sentință.
Va respinge acțiunea civilă formulată de reclamant B. M. și continuată de succesorii acestuia - B. M. ( soție supraviețuitoare) și R. C., A. I., D. B. M. ( fiice), cu obiect obligația de a face.
Prin compensarea parțială a cheltuielilor de judecată va obliga succesorii reclamantului B. M. la plata sumei de 902 lei cheltuieli de judecată către pârâtul D. D.- reclamant reconvențional ( respectiv 225, 50 lei fiecare dintre succesorii reclamantului B. M., R. C., A. I., D. B. M..
Se vor avea în vedere la cheltuielile de judecată faptul că stabilirea liniei de hotar profită tuturor părților și, conform art. 274 și urm Cod.pr.civilă vechi, toate sunt obligate a suporta aceste cheltuieli, intrinsec legate de taxa de timbru și onorar expert care privesc acest petit.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea reconvențională precizată și formulată de pârât-reclamant reconvențional D. D. domiciliat în Slatina T., nr. 369, județul C.-S. în contradictoriu cu reclamanți-pârâți reconvenționali B. M. ( soție supraviețuitoare) domiciliată în Slatina-T., nr. 370, județul C.-S. și R. C. ( n. B.), domiciliată în Slatina-T., nr. 370, jud. C.-S., A. I. ( n. B.), domiciliată în Slatina-T., nr. 370, jud. C.-S., D. B. M. ( n. B.), domiciliată în Slatina-T., nr. 370, jud. C.-S. în calitate de succesori legali ai reclamantului B. M., pentru gănițuire.
Stabilește linia de hotar dintre imobilele evidențiate în CF_ Slatina T. (fostă CF 1783) nr. cadastral_ intravilan curte construcție cu casa nr. 370 în suprafață de 300 mp și imobilul evidențiat în CF 3623 Slatina-T. nr. top. % intravilan loc de casă în suprafață de 827 mp, prin punctele C, B, B’, P, G – culoarea mov anexa 1 la raportul de expertiză și schița de plan anexă întocmite de expert S. Nădejda, care fac parte integrantă din sentință.
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamant B. M. și continuată de succesorii acestuia - B. M. ( soție supraviețuitoare) și R. C., A. I., D. B. M. ( fiice), cu obiect obligația de a face.
Prin compensarea parțială a cheltuielilor de judecată obligă succesorii reclamantului B. M. la plata sumei de 902 lei cheltuieli de judecată către pârâtul D. D.- reclamant reconvențional ( respectiv 225, 50 lei fiecare dintre succesorii reclamantului B. M., R. C., A. I., D. B. M..
Cu recurs în 15 zile de la comunicare,
Recursul se depune la Judecătoria Caransebeș.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.11.2014.
PREȘEDINTE PT. GREFIER
G. D. TUDORIȚA A. L.
în CO
GREFIER ȘEF
B. G.
Red. GD 25.06.2015
Tehnored. L.A.M. 25.06.2015
Ex. 7/ 4 pag.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1811/2014. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1841/2014.... → |
|---|
