Acţiune în constatare. Sentința nr. 6753/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6753/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 11-04-2013 în dosarul nr. 26092/211/2011
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6753/2013
Ședința publică din data de 11 aprilie 2013
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: D. C.
GREFIER: M. M.
Pe rol se află pronunțarea asupra acțiunii civile formulate de reclamanta M. V. în contradictoriu cu pârâtul M. S., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată depuse la dosar, prin serviciul registratură, concluzii scrise din partea reclamantei.
Mersul dezbaterilor și concluziile puse pe fondul cauzei au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 28 martie 2013, când instanța, în vederea depunerii de concluzii scrise a amânat pronunțarea pentru data de 04 aprilie 2013, iar apoi, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru, azi, 11 aprilie 2013.
INSTANȚA
Deliberând, reține că:
Prin cererea formulată la data de 29.09.2011 reclamanta M. V. în contradictoriu cu pârâtul M. S. solicită instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se constate că în masa succesorală rămasă după defuncta M. intră și pasivul moștenirii reprezentat de suma de 10.000 euro, să se constate că că pârâtul este moștenitorul defunctei M. și să fie obligat pârâtul să plătească reclamantei 5000 euro, precum și dobânda legală calculată asupra debitului de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă.
In fapt, în esență se arată că antecesoarea pârâtului a imprumutat de la reclamanta suma de_ euro, sumă recunoscuta de pârât și prin urmarecesta din urmă are obligatia de a restitui aceasta sumă in calitate de moștenitor (f. 3-6, 32, 55).
In drept, sunt invocate disp. art. 962, 969, 970, 685 și urm., art 1079, 1088, 1578, 1584, 1586 Cod civil.
In probatiune s-au depus inscrisuri, s-a solicitat proba testimonială și interogatoriul.
Pârâtul, prin intâmpinare a solicitat respingerea cererii și a arătat că nu este unicul moștenitor al mamei sale și că nu s-a dezbătut succesiunea după defunctă, astfel că pârâtul nu a a cceptat pasivul moștenirii . Se mai precizează faptul că a fost viciat consimțământul pârâtului, actul a fost ilicit(f. 24, 52).
În cursul judecății s-a încuviințat proba cu înscrisurile, interogatoriul (f. 61-66) și proba testimonială (f.91).
Față de probatoriul administrat, instanța reține că:
Potrivit înscrisului de la fila 7 numita Mosony A. a primit la data de 27.10.2009, suma de 10.000 euro cu titlu de imprumut de la M. V., cu obligatia de a restitui imprumutul ”fără comision sau dobândă”.
Contractul este incheiat in forma inscrisului sub semnatura privata și este semnat de părțile contractante.
Din inscrisul de la fila 8 rezultă că pârâtul a înapoiat suma de 5000 euro din totalul de 10.000 euro împrumutați de către mama sa M. A. de la M. V., ”motivul imprumutului fiind radierea imobilului din Suceag nr. 216”. Pârâtul s-a mai obligat să restituie restul de 5000 euro, ”în schimbul actelor de proprietate ale imobilului ”,înscrisul fiind semnat de reclamantă și pârât.
Instanța va reține că apărările pârâtului cu privire la nulitatea înscrisurilor dat fiind existența a vicierii consimțământului, dolului, a faptului că acestea sunt ilicite și nu exprimă un act de voință liber și neviciat, nu sunt întemeiate.
Pe de o parte, pârâtul nu a făcut dovada susținerilor sale, în contextul în care reclamanta și-a dovedit afirmațiile.
Astfel, potrivit rezoluției Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj dată în dosarul nr. 163/P/2010, Mosony S. a sesizat organele judiciare cu o plângere penală în care susține că mama sa, M. A., ar fi fost înșelată de către F. C. O., notar public, K. D. și M. V., înainte de deces, soluția dată acestei plângeri fiind neînceperea urmăririi penale (f. 43-46).
Pentru a dispune astfel organul judiciar a reținut că la data de 06.07.2009 a fost autentificat sub nr. 895 un contract de imprumut cu garanței imobiliară încheiat între K. D. și M. A., aceasta din urmă a luat împrumut suma de 10.000 euro consimțind la constituirea unei ipoteci asupra imobilului din Suceagu nr. 216. Deși pârâtul a contestat semnătura mamei sale, aceasta s-a dovedit, prin expertiza grafoscopică, a fi autentică.
Ulterior, la data de 30.09.2009 in fața notarului public s-a autentificat o declarație-chitanță în care se arăta că Mosony A. a restituit suma de 10.000 euro împrumutată, motiv pentru care s-a solicitat radierea ipotecii și interidicțiilor asupra imobilului din Suceagu nr. 216.
De asemenea, la data de 02.11.2009 s-a incheiat un contract autentic (nr. 1670/2009 al BNP F.) prin care M. A. a înstrăinat lui K. D. imobilul din Suceagu nr. 216 pentru suma de_ euro.
Apoi, la data de 17.03.2010 prin contractul notarial 610/2010 al BNP P. L. imobilul din Suceagu nr. 216 este vândut către socrii pârâtului Totszegi S. si E.
Aceasta succesiune de evenimente este recunoscută la interogatoriu de către pârât care a indicat că a restituit suma de 5000 euro reclamantei pentru că antecesoarea sa luase un imprumut, că la restituire a primit titlul de proprietate in original de la reclamantă, dar nu a mai restituit si restul sumei pentru că a aflat că imobilul fusese vândut numitului K. D.. Prin urmare, pârâtul a tras concluzia că dacă imobilul a fost vândut mama sa de fapt nu luase vreun imprumut ce să fie garantat cu actele casei, pentru că ”imobilul nu ar fi putut fi vândut”. Pârâtul a mai indicat că reclamanta i-a arătat un înscris din care M. A. a mai împrumutat prin act autentic 10.000 euro de la K. D. (f. 62 verso)
Martorul K. D. a arătat că restituirea celor 10.000 de euro pe care i-a împrumutat mamei pârâtului s-a făcut de către reclamantă. Instanța a analizat declarația martorului raportat la contextul în care, anterior, pârâtul a formulat o plângere penală împotriva martorului, constatând că cele declarate sunt susținute și de rezoluția Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj dată în dosarul nr. 163/P/2010.
Nu s-a făcut dovada că, fie consimțâmântul numitei Mosinyi A. ar fi fost viciat la încheierea înscrisului cu reclamanta, fie consimțământul pârâtului la încheierea înscrisului de la fila 8. În contextul în care vânzarea imobilului proprietatea antecesoarei sale s-a efectuat prin act autentic, constatându-se că Mosony A. a efectuat toate demersurile necesare pentru obținerea certificatelor necesare în fața notarului public (f. 45 verso), faptul că pârâtul nu a cunoscut despre tranzacțiile mamei sale nu echivalează cu vicierea consimțământului sau cu faptul că acestea ar fi fost ilicite.
Instanța va reține că reclamanta a făcut dovada că este cea care a imprumutat-o pe defunctă cu suma de bani și prin urmare are calitate procesuală activă să se îndrepte împotriva moștenitorilor acesteia pentru restituirea sumei.
In conformitate cu dispozitiile art. 1584 vechiul Cod civil, principala obligatie a imprumutatului este aceea de a restitui imprumutul la termenul stabilit.
F. de aceste prevederi, instanta va retine ca deși nu s-a stabilit un termen de restituire, nu s-a facut dovada restituirii imprumutului, astfel că este vorba de o creantă exigibilă, iar dreptul la actiune in restituire este exercitat inauntrul termenului de prescriptie.
Pe de altă parte, patrimoniul care se transmite prin succesiune moștenitorilor legali sau testamentari, fiind o universalitate, cuprinde nu numai drepturile, ci și obligațiile defunctului, transmisiunea vizând, așadar, atât activul, cât și pasivul succesoral, în alcătuirea căruia intră datoriile și sarcinile moștenirii.
Datoriile succesiunii reprezintă acele obligații patrimoniale ale defunctului care, indiferent de izvorul lor (contractual, legal, delictual etc.), există în patrimoniul succesoral la data deschiderii moștenirii, altfel spus "obligații care îl țineau pe defunct la data decesului" .
În speță, s-a făcut dovada că pârâtul este fiul defunctei Mosony A. decedată la data de 11.12.2009 și prin urmare acesta va suporta datoria (f.71, 73). Deși pârâtul a afirmat că nu este singurul succesor al defunctei Mosony A. nu a produs vreo dovadă în acest sens.
De asemenea, împrejurarea că nu a acceptat expres succesiunea nu-l exonerează de la suportarea datoriei succesiunii cât timp nu a renunțat expres la moștenire sau nu a acceptat moștenirea expres sub beneficiu de inventar, în condițiile în care s-a făcut dovada că a acceptat tacit succesiunea. Această acceptare tacită rezultă din împrejurări de fapt cum ar fi preocuparea pentru bunurile defunctei și din acțiunile pârâtului în vederea recuperării lor, inclusiv din înscrisul de la fila 8.
Imprejurarea că pârâtul a bănuit că dacă titlul de proprietate al imobilului din Suceag se află la reclamantă, în contextul în care imobilul a fost vândut prin contract autentic către K. D., și astfel nu ar fi fost posibil ca mama sa să se fi împrumutat de la reclamantă, sunt simple supoziții ce nu constituie cauze de nulitate a contractului de împrumut dintre reclamantă și M. A. și nu se pot constitui în vicii de consimțământ la încheierea înscrisului dintre reclamantă și pârât.
Prin urmare, in baza art. 111 Cod procedură civilă raportat la art. 651-669 Cod civil, instanța va constata că în masa succesorală rămasă după defuncta M. A. decedată la data de 11.12.2009 intră și pasivul moștenirii reprezentat de suma de 10.000 euro datorată reclamantei M. V., constatând că pârâtul este moștenitorul defunctei, în calitate de fiu.
De asemenea, in temeiul disp. art. 969 raportat la art. 1582,1584 Cod civil, instanța va admite acțiunea și va obliga pârâtul să plătească reclamantei 5000 euro reprezentând împrumut nerestituit, în 90 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărîri .
Raportat la prevederile OG nr. 9/2000 in vigoare la data încheierii contractului, paratul datoreaza dobanda legala calculata de la data introducerii cererii de chemare in judecata (29.09.2011) și până la plata efectivă.
În temeiul art. 274 C.pr.civ, retinand ca paratul a cazut in pretentii, instanța urmează să o oblige să plătească reclamanteii 3528, 5 lei cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariul avocatului (92-96).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta M. V. cu domiciliul în București .. 9, cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat I. I. M. din Cluj-N. p-ța M. V. nr. 2 . contradictoriu cu M. S. cu domiciliul în . . domiciliul procesual ales în Cluj-N. .. 26 A la cabinet avocat P. M., în consecință:
Constată că în masa succesorală rămasă după defuncta M. A. decedată la data de 11.12.2009. intră și pasivul moștenirii reprezentat de suma de 10.000 euro datorată reclamantei M. V..
Constată că pârâtul este moștenitorul defunctei M. A. decedată la data de 11.12.2009, în calitate de fiu.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei 5000 euro în termen de 90 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, precum și dobânda legală calculată asupra debitului de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei 3528, 5 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 11 aprilie 2013
JUDECĂTOR, GREFIER,
D. C. M. M.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 474/2013.... | Somaţie de plată. Sentința nr. 9593/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
