Actiune in regres. Sentința nr. 9585/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9585/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 14-06-2013 în dosarul nr. 30746/211/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
CIVIL
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9585/2013
Ședința publică din data de 14 iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. I.
GREFIER: C. M.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta . GROUP SA și pârâții C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI, DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI CLUJ, M. C. PRIN PRIMAR, C. L. C. și P. LOCALITĂȚII C., având ca obiect acțiune în regres.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare, se prezintă dl. I. V., în calitate de consilier juridic, fiind delegat de pârâta Primăria Municipiului C., care depune la dosar delegație, legitimându-se cu cartea de identitate, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
În temeiul art.1591 alin.4 NCPC, instanța verificându-și competența se apreciază competentă general, material și teritorial să judece pricina.In privinta competentei teritoriale, instanta constata ca aceasta este reglementata de norme de ordine privata, astfel incat nu poate din oficiu sa-si invoce necompetenta.
La interpelarea instanței, dl. I. V., în calitate de consilier juridic, învederează instanței că se află în fața instanței și în reprezentarea pârâților M. C. prin Primar, C. L. C. și P. localității C.. Arată că nu înțelege să invoce excepția lipsei calități procesuale pasive a acestor instituții în prezenta cauză, ci faptul că reclamanta nu a dovedit că avariile autoturismului au fost produse în locul indicat în cererea de chemare în judecată.
Instanța pune în discuție reprezentantului părților prezente excepția lipsei calității procesuale pasive a Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj, invocată prin întâmpinare de către această pârâtă.
Reprezentantul pârâților de rând 2-4 arată că lasă modalitatea de soluționare a excepției invocate la aprecierea instanței.
Deliberând asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a C.N.A.D.N.R. Cluj și raportat la poziția procesuală exprimată de reprezentantul pârâtelor de rând 1-3, instanța apreciază că în prezenta speță sunt aplicabile dispozițiile art. 201 alin.2 și 22 din O.G.43/1997, în sensul că astfel cum sustine reclamanta, acest drum se află în intravilanul municipiului C., nefiind în administrarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj, care are în administrare doar drumuri europene, autostrăzi și drumuri naționale, cu excepția porțiunilor ce traversează municipiile. In aceasta situatie, va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a CNADNR si va respinge actiunea fata de aceasta ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala. Solutia va putea fi atacata impreuna cu hotararea ce sa va pronunta in cauza.
Instanța invocă excepția lipsei calitații procesuale pasive a Primarului localității C..
Reprezentantul pârâților de rând 2-4 solicită admiterea excepției.
Deliberând cu privire la excepția lipsei calitatii procesuale pasive a Primarului localității C., instanța apreciază că prin art.21 din OG nr.43/1997 se stabilesc organele cu atributii in administrarea drumurilor publice. F. de aceste organe se poate de asemenea, angaja raspunderea pentru prejudiciile cauzate prin fapte ilicite constand in neluarea masurilor privitoare la semnalizarea corespunzatoare cat de repede posibil a oricarui obstacol aflat pe partea carosabila care stanjeneste sau pune in pericol siguranta circulatiei si la mentinerea drumului in stare tehnica corespunzatoare desfasurarii traficului in conditii de siguranta. P. nu este un organ cu astfel de atributii, chiar daca reprezinta municipiul, acesta poate sta in proces doar in calitate de reprezentant al unitatii administrativ teritoriale.
In consecinta, va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Primarului Mun. C. si va respinge actiunea fata de aceasta ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala. Solutia cu privire la exceptie va putea fi atacata impreuna cu hotararea ce sa va pronunta in cauza.
La interpelarea instanței, reprezentantul pârâtelor de rând 2,3 arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, în temeiul art. 167 C.pr.civ., instanța va încuviința înscrisurile depuse la dosar ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei și va acorda cuvântul pe fondul cauzei reprezentantului pârâtelor de rând 1-3.
Reprezentantul pârâtelor de rând 2,3 solicită respingerea acțiunii formulate de către reclamantă cu motivarea că nu s-a făcut dovada ca avarierea autoturismului a survenit pe sectorul de drum indicat de reclamantă în cererea de chemare în judecată. Arată că în perioada indicată de reclamantă întreaga șosea de la Oradea spre Satu M. se afla în lucru, astfel că, avarierea autoturismului se putea produce pe un alt segmente de drum.
Instanța reține cauza în pronunțarea hotărârii.
INSTANȚA
Prin cererea inregistrata la data de 28.12.2012 sub nr._ reclamanta . Group SA a solicitat in contradictoriu cu paratii CNADNR-Directia Regionala Drumuri si Poduri Cluj, Mun. C., prin Primar, C. L. carei si P. Loc. C., obligarea paratilor la plata sumei de 26.737,92 lei reprezentand despagubiri, dobanda legala de la data introducerii cererii si pana la pronuntarea hotararii, precum si ulterior pe fiecare zi intarziere pana la data platii efective si integrale, cheltuieli de judecata.
In fapt, a aratat ca la data de 07.04.2010 conducatorul auto F. L. a condus autovehiculul cu nr. de inmatriculare_ pe DN 19 iar in localitatea C., pe . dreptul . a intrat cu partea stanga a autovehiculului in mai multe gropi existente pe suprafata carosabila, . semnalizare. In urma evenimentului rutier, autovehiculul a suferit mai multe avarii. Intrucat la momentul evenimentului autovehiculul era asigurat CASCO la reclamanta, aceasta a despagubit pe conducatorul auto cu suma de 26.737,92 lei, achitata la data de 30.12.2010 si partial la data de 01.08.2010. Intrucat defectiunile cauzate autovehiculului s-au datorat indubi9tabil starii cu totul necorespunzatoare a drumului public, raspunderea revine administratorului acestuia care avea obligatiile prevazute de art.5 alin.2 din OUG nr.195/2002 si art.40 alin.1 din OG nr.43/1997. Raspunderea acestuia este angajata conform art.5 alin.6 din OUG nr.195/2002. A mai retinut reclamanta ca din interpretarea corobotata a art.21 alin.2 si art.22 ale OG nr.43/1997 rezulta ca administrarea drumurilor publice de categoriile autostrada, european si national apartine CNADNR iar administrarea drumurilor de orice categorie aflate in intravilanul municipiului se realizeaza de consiliile locale, astfel incat administratorul drumului public este M. prin C. local.
Reclamata a mai aratat ca paratii nu si-au indeplinit obligatiile legale, asa incat fapta lor a avut ca urmare evenimentul rutier, fiind indeplinite elementele necesare ale ilicitului civil. F. de art.22 din Legea nr.136/1995 se subroga in toate drepturile asiguratului sau beneficiarului asigurarii contra celor raspunzatori de producerea pagubei. A mai aratat ca, desi a convocat paratii la conciliere, acestia nu s-au conformat si nu au achitat suma solicitata ca despagubire.
A mai aratat ca temeiul dobanzii legale este OG nr.13/2011.
In drept au fost invocate prevederile art.998, 999 C.civ., art.112 si urm. C.p.c, art.720 ind.1 C.p.c, OUG nr.195/2002, art.21,22 si 40 din OG nr.43/1997, art.1 alin.2, 2, 3 alin.1 din OG nr.13/2011.
S-a solicitat judecarea si in lipsa a cauzei.
Relamanta a depus inscrisuri-f.8-74.
Prin intampinarea formulata la data de 26.02.2013, parata CNADNR-prin Directia Regionala Drumuri si Poduri Cluj a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, aratand ca fata de locul unde s-ar fi produs evenimentul rutier, administrarea drumului se afla in sarcina Mun. C. si nu in sarcina sa.
In fond, a mai aratat ca numitul F. L. a avariat autovehiculul cel putin de doua ori pe an. Data si locul accidentului rezulta doar din declaratia acestuia, fara a se fi facut dovada. La dosarul de daune nici macar nu exista un proces-verbal intocmit de organele de politie. Astfel nu s-au dovedit conditiile necesare angajarii raspunderii administratorului drumului public. Or, conform art.1169 C.civ., reclamantei ii revenea sarcina probei. Simplele fotografii depuse de reclamanta ce infatiseaza avariile suferite de autovehicul, nu dovedesc legatura de cauzalitate, declaratia asiguratului fiind una subiectiva, de natura sa duca la despagubirea sa. Intrucat nu s-a facut dovada indeplinirii conditiilor necesare angajarii raspunderii civile delictuale, se poate retine si culpa conducatorului auto, care avea obligatia de a respecta limitele de viteza reglementate legal sau de administratorul drumului public si de a adapta viteza la conditiile de drum. Nici efectuarea unei expertize in cauza nu ar fi concludenta, intrucat aceasta ar urma efectuata doar in baza inscrisurilor de la dosar.
Prin intampinarea depusa la data de 14.03.2013, paratul Mun. C. a solicitat respingerea ca neintemeiata a cererii. In fapt, a aratat ca reclamanta insista cu privire la culpa exclusiva a paratilor, insa din raportul de expertiza rezulta si alti factori ce au contribuit la producerea evenimentului. Starea carosabilului interactioneaza doar cu cauza-conducerea imprevizibila si neadaptarea vitezei la conditiile de drum. Este de retinut si comportarea anterioara a conducatorului auto care in 2 ani a avut 12 dosare de daune, rezultand ca prejudiciul s-a produs si din culpa sa. F. de concluziile raportului de expertiza este dificil de crezut ca s-a condus cu viteza legala de 50 km/h, fiind in localitate. De asemenea a mai aratat ca sunt rezerve fata de locul producerii accidentului ; la acea data drumul respectiv, indicat de reclamanta, era . degradare avansata iar procesul-verbal de constatare a avariilor nu constituie o dovada cu privire la locul producerii evenimentului rutier.
La termenul de azi, 14.06.2013, instanta a admis exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive a Primarului Mun. C. si CNADNR. Instanta a incuviintat proba cu inscrisurile atasate la dosar.
Din analiza înscrisurilor depuse la dosar instanța reține urmatoarele :
La data de 09.04.2010 numitul F. L., in calitate de conducator auto al autovehiculului cu nr. d einmatriculare_, a adresat reclamantei, in calitate de asigurator facultative, o cerere de despagubire pentru avariile suferite la autovehiculul mentionat, aratand ca in data de 07.04.2010, ora 00.30, in loc. C., pe . trecut prin niste gropi nesemnalizate, avariind autovehiculul. . d e 07.04.2010, ora 01.00 a fost incheiat procesul-verbal nr.1/07.04.2010 prin care s-a retinut in baza declaratiei conducatorului auto ca la acea data, ora 00.30, in vreme ce conducea autoturismul mentionat pe . Mun. C., in dreptul ., a observat tarziu gropile de pe carosabil, nesemnalizate, intrand in acestea, ceea ce a dus la avarierea autovehiculului. Avariile au fost descrise in procesul-verbal. In temeiul politei de asigurare facultative, s-a deschis dosarul de dauna nr.RA18/MM/10/_, in urma cercetarilor efectuate de reclamanta, aceasta concluzionand ca pretentiile utilizatorului autovehiculului sunt intemeiate. Astfel, acesta a fost despagubit cu suma totala de 26.737,92 lei, achitata in doua transe, prin OP nr._/30.12.2010 si OP nr._/01.08.2010.
O prima chestiune asupra careia se impune ca instanta sa se pronunte, o reprezinta calitatea procesuala pasiva celorlalti parati cu privire la care instanta nu s-a pronuntat. Astfel, potrivit art.21 alin.2 din OG nr.43/1997 actualizata,
(1) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este administratorul drumurilor de interes național, direct sau prin C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. își realizează atribuțiile prevăzute de prezenta ordonanță în condițiile contractului de concesiune încheiat în acest scop între aceasta și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Pentru drumurile de interes național nou-construite administrarea se poate realiza de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și prin alte persoane juridice, pe baza contractului de concesiune încheiat în condițiile legii.
2) Sectoarele de drumuri naționale, incluzând și lucrările de artă, amenajările și accesoriile aferente, situate în intravilanul municipiilor/reședințelor de județ sunt în administrarea consiliilor locale respective.
Totodata, conform art.22 din acelasi act normativ,
Administrarea drumurilor județene se asigură de către consiliile județene, iar a drumurilor de interes local, de către consiliile locale pe raza administrativ-teritorială a acestora. Fac excepție sectoarele de drumuri județene, situate în intravilanul localităților urbane, inclusiv lucrările de artă, amenajările și accesoriile aferente, care vor fi în administrarea consiliilor locale respective.
Interpretand aceste doua acte normative coroborat, instanta retine ca parata CNADNR are in administrare drumurile de categoriile autostrada, european si national, dar nu si drumurile nationale situate in intravlianul municipiilor/resedintelor de judet.
In privinta calitatii procesuale pasive a Mun. C. si a Consiliului L. C., instanta retine ca potrivit prevederilor art. 21 alin. 1 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001:unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplina și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.
Potrivit prevederilor art. 23 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001:
Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive. Consiliile locale și primarii se aleg în condițiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale.
Consiliile locale și primarii funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice din comune, orașe și municipii, în condițiile legii.
Totodata, conform prevederilor art. 87 pct. 1 din Codul de procedură civilă, statul, judetul, . juridice de drept public, vor fi citați (...) in persoana capului autoritatii la contenciosul sediului central al administratiei respective sau, in lipsa de contencios, la sediul administratiei.
In speță, fațã de textele de lege mai sus citate, instanța constată că M. C., fiind entitatea cu personalitate juridică, chiar dacă în art. 22 din O.G. nr. 43/1997 se menționează cã administrarea drumurilor de interes local se asigură de consiliile locale, judecarea acțiunii doar în contradictoriu cu aceasta entitate, fără personalitate juridică, deci fără patrimoniu, ar putea avea consecinte nefavorabile pentru reclamanta, într-o eventuala procedura ulterioara de punere în executare silitã, asa incat se impune ca ambele sa stea in proces.
Astfel, instanta apreciaza ca raspunderea civila poate fi angajata in cauze de acest gen (evident daca sunt intrunite conditiile cenesare) fie fata de CNADNR, fie fata de unitatea adminsitrativ teritoriala (municipiu) si C. L., in functie de cum evenimentul rutier s-a produs pe un drum de categoriile autostrada, european, national, in acest din urma caz, in afara municipiului/resedintei de judet, ori, dimpotriva, pe un drum national din intravilanul municipiului/resedintei de judet. In speta, fata de sustinerile reclamantei cu privire la locul unde s-a produs evenimentul rutier, instanta apreciza ca legitimare procesuala pasiva nu poate avea decat Mun. C. si C. L. C., in temeiul prevederiolor legale mentionate.
In fond, instanta retine ca cererea reclamantei a fost indemeiata pe prevederile art.22 din legea nr.136/1997, temei de drept ce justifica subrogarea societatii de asigurare in drepturile asiguratului/ beneficiarului asigurarii contra celor raspunzatori de producerea pagubei, in limitele indemnizatiei platite. Fiind vorba despre o raspundere civila delictuala, se cer intrunite in conditiile autorului faptei ilicite elementele necesare si anume: fapta ilicita, prejudicial, raportul de cauzalitate intre acestea si culpa.
In privinta faptei ilicite, aceasta consta . prevederilor legale ale art.5 alin.2 din OUG nr.195/2002 si art.40 alin.1 din OG.nr.43/1997, privitoare la semnalizarea corespunzatoare cat de repede posibil a oricarui obstacol aflat pe partea carosabila care stanjeneste sau pune in pericol siguranta circulatiei si la mentinerea drumului in stare tehnica corespunzatoare desfasurarii traficului in conditii de siguranta.
In speta, instanta constata ca paratul Mun. C., prin Primar a recunoscut, prin intampinare ca la acea data sectorul de drum pe care sustine reclamanta ca s-a produs accidental, era . degradare avansata. De asemenea si prin experitiza extrajudiciara efectuata de reclamanta s-a retinut acest detaliu, precum si faptul ca, indicatorul de avertizare “drum cu denivelari” se afla la aproximativ 25 m in aval de primele gropi. Expertul a mai retinut ca, data fiind constructia autovehiculului, cu inaltime mica a balonului, anvelopele receptioneaza si transmit toate denivelarile si obstacolele drumului la suspensie si caroserie, sub forma de impulsuri, fara o atenuare semnificativa din partea lor.
Instanta retine ca asa cum rezulta din toate inscrisurile atasate la dosar, autovehciulul condus de L. F. a suferit o . avarii, descries in procesul-verbal si analizate in raportul de expertiza, avarii pentru care costul lucrarilor a reprezentat suma de 22.403,01 lei. Mai retine ca prin raportul de expertiza s-a stabilit ca drumul in cauza se afla . de degradare si ca indicatorul de avertizare era amplasat necorespunzator, in aval de primele gropi cu aproximativ 25 m.
Cu toate acestea, din probele administrate in cauza, instanta nu poate retine legatura de cauzalitate intre starea necorespunzatoare a drumului indicat de reclamanta la acea data si avariile suferite de autovehicul.
In acest sens, instanta observa mai intai ca prin intampinarile formulate s-a pus in discutie cererea reclamantei prin prisma locului unde a avut loc evenimentul rutier. In acest sens reclamanta a sustinut ca evenimentul a avut loc in mun. C., pe . dreptul ., sector de drum aflat in interiorul loc. C., deci, fata de prevederile 22 din O.G. nr. 43/1997, in administrarea Consiliului L. C., si nu a CNADNR. In aceasta privinta, instanta retine ca reclamanta nu a facut dovada cu privire la locul producerii evenimentului rutier. Singurele mentiuni in acest sens le reprezinta declaratia conducatorului auto data in dosarul de dauna si celelalte inscrisuri « costruite » in temeiul acesteia. Instanta nu contesta ca numitul F. L. s-a aflat la acea data in mun. C., dovada stand procesul-verbal nr1/07.04.2010 incheiat de Politia Mun. C.. Insa agentul constatator nu a perceput situatia descrisa in procesul-verbal decat ca urmare a declaratiei persoanei pagubite, fara a percepe prin propriile simturi ca avariile s-au produs din gropilor aflate pe . loc. C..
In alta ordine de idei, instanta retine ca reclamanta nu a dovedit ca numitul F. L. a circulat cu respectarea prevederilor legale referitoare la viteza legala admisa si adaptarea acesteia la conditiile de trafic. Astfel, observa ca in raportul de expertiza s-a retinut ca F. L., conducatorul auto, a putut sa circule si sa patrunda cu masina pestre gropi in viteza, inainte sa intalneasca indicatorul de avertizare si, in acest fel s-au putut produce avarieri ale jantelor si anvelopelor. De asemenea, este relevant ca in curs de 2 ani anterior evenimentului, autovehiculul a suferit nu mai putin de 12 avarii pentru care s-au intocmit dosare de dauna. Or, revenea reclamantei sarcina probei, in sensul de a face dovada ca numitul F. L. a circulat cu respectarea prevederilor legale privitoare la viteza legala de circulatie.
Astfel, instanta apreciaza ca potrivit art.1169 C.civ., reclamanta trebuia sa faca dovada indeplinirii tuturor conditiilor necesare angajarii raspunderii civile delictuale a paratelor. Or, asa cum s-a aratat mai sus, reclamanta nu a facut dovada legaturii de cauzalitate, in sensul ca avariile cauzate autovehiculului pentru care s-au platit despagubiri au fost survenit pe sectorul de drum mentionat in cerere si ca, prin urmare raspunderea revine paratelor Mun. C., prin Primar si Consilului L. al Mun. C..
In aceste conditii, apreciind ca nu sunt intrunite conditiile legale, instata va respinge ca neintemeiata actiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge ca neintemeiata cererea formulata de reclamanta . Group SA cu sediul procesual ales in Bucuresti, ..1, ., birou A3, sector 5, Bucuresti in contradictoriu cu paratii Mun. C., prin Primar si C. L. C., ambii cu sediul in C., ., nr.17, jud. Satu M..
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 14.06.2013.
P., GREFIER,
C. I. C. M.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 8604/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... → |
|---|
