Anulare act. Sentința nr. 9122/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9122/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 30-05-2013 în dosarul nr. 6392/211/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
CIVIL
Dosar nr._
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
SENTINȚA CIVILĂ nr. 9122/2013
Ședința publică de la 30.05.2013
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: M. G. M.
GREFIER: M. R.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamantul C. I. – decedat, procesul fiind continuat de moștenitoarea acestuia, C. A., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta moștenitoarei reclamantului decedat, C. A., av. B. M. L., în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosarul cauzei (fila 22) lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Reprezentanta numitei C. A., moștenitoarea reclamantului decedat, arată că aceasta dorește să continue procesul început de tatăl său.
Instanța solicită reprezentantei reclamantei să indice temeiul juridic al cererii de chemare în judecată.
Reprezentanta reclamantei susține că temeiul juridic al cererii sunt art. 1 și 2 din Legea 82/2007, care a modificat OUG 190/2000.
Instanța pune în discuție excepțiile tardivității cererii și a lipsei calității de reprezentant a BNR, excepții invocate de pârât prin întâmpinare.
Reprezentanta reclamantei, având cuvântul, solicită respingerea excepției tardivității, considerând reclamanta repusă în termenul OUG 190/2000 deoarece, deși dispozițiile art. 26 alin. 1 prevăd un termen limită imperativ, 31 dec. 2009, depășirea termenului a fost determinată de faptul că reclamantul a fost bolnav și a decedat chiar în timpul demersurilor și nu a beneficiat de sprijinul vreunei rude din România, moștenitoarea fiind singura rudă cu care ținea legătura telefonic.
În ceea ce privește lipsa calității de reprezentant a Băncii Naționale a României, reprezentanta reclamantei o consideră justificată pentru că după modificările operate în OUG 190/2000 și potrivit Legii 82/2007 reprezentant al Statului R. este Ministerul Finanțelor Publice, motiv pentru care intenționează să extindă acțiunea și să solicite introducerea în proces, în calitate de reprezentant, a Ministerului Finanțelor Publice, în măsura în care se va respinge excepția tardivității.
Nemaifiind alte cereri prealabile sau excepții de invocat, instanța reține cauza spre soluționarea excepțiilor invocate de Banca Națională a României.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze civile:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la 08.03.2012 sub nr.de mai sus, reclamantul C. I. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI, să se constate nulitatea absolută a dispozițiilor de preluare abuzivă de către Miliția județului Cluj, în temeiul Decretului nr.210/1960, prin care s-a preluat la S. R. a unei cantități de aur, care va fi evidențiată în urma depunerii inventarelor de preluare de către BNR, să se dispună restituirea în natură a cantității de aur ce va rezulta în urma depunerii inventarelor de preluare de către BNR și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamantul a decedat în cursul procesului, la data de 08.12.2012, așa cum rezultă din certificatul de deces, dar procesul a fost continuat de moștenitoarea acestuia, C. A. (f 19).
In motivarea cererii, reclamantul a arătat în esență că împreună cu C. V., decedat, au avut în proprietate o cantitate mare de aur care le-a fost preluat de Miliția județului Cluj fără un titlu valabil, preluarea fiind nulă absolut și că în temeiul art.6 din Legea nr.213/1998, deciziei ÎCCJ pronunțate într-un recurs în interesul legii sub nr.5/2000 și art.1 din Protocolul nr.1 la CEDO, are dreptul la restituirea aurului preluat abuziv întrucât nu a pierdut niciodată calitatea de proprietar asupra aurului preluat nelegal.
In drept, a invocat prevederile OUG nr.190/2000 modificată, așa cum a precizat la termenul de judecată din data de 30 mai 2013.
Cererea este scutită de plata taxelor de timbru în temeiul articolului 26, aliniatul 3 din OUG nr.190/2000.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind inadmisibilă, iar în fond ca neîntemeiată. A invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a BNR, susținând că aceasta reprezintă S. R. prin excepție, doar potrivit art.40, alin.2 din Norma metodologică_ /HG 1344/2003 pentru aplicarea OUG nr.190/2000 și că potrivit art.3, pct.81 din HG nr.34 din 22.01.2009 Ministerul Finanțelor Publice reprezintă S. R., ca subiect de drepturi și obligații în fața instanțelor, precum și în orice alte situații în care acesta participă nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice, dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ. A susținut că întrucât durata de aplicabilitate a OUG nr.190/2000 a expirat la data de 31.12.2009, calitatea de reprezentant al Statului R. a BNR a încetat la aceeași dată, în prezent S. fiind reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice. A invocat de asemenea excepția tardivității introducerii acțiunii conform art.103 din codul de procedură civilă și art.26 din OUG nr.190/2000, arătând că cererea a fost înregistrată după data de 31.12.2009. În fond, a susținut că acțiunea nu este dovedită pentru că în dosarul cauzei nu există nici un document care să confirme susținerile reclamantului cu privire la obiectele a căror restituire o solicită și că restituirea trebuia cerută în procedura legii speciale, adică cea prevăzută de OUG nr.190/2000 și că reclamantul nu are nici o justificare pentru o altă cale procesuală după ce a lăsat să treacă termenul prevăzut în legea specială întrucât asta ar cauza o eludare a dispozițiilor legale. In drept au fost invocate prevederile art.114-118 și 242 din Codul de procedură civilă (f 7-8).
În probațiune, instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisurile.
Analizând probele existente la dosarul cauzei sub aspectul excepției tardivității, instanța reține că potrivit articolului 26 din OUG nr.190/2000, dreptul de a formula cerere de restituire în temeiul acestui act normativ a existat până la data de 31.12.2009.
Cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 08.03.2012, așadar cu mult după împlinirea termenului impus prin OUG nr.190/2000.
Deși reclamanta a solicitat repunerea sa în interiorul termenului legal, instanța reține că ea nu a probat motivele invocate în susținerea acestei cereri.
Având în vedere considerentele de fapt și de drept anterior expuse, instanța constată că excepția tardivității este întemeiată și o va admite.
În consecință, instanța va respinge ca fiind tardivă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul C. I., decedat în cursul procesului, procesul fiind continuat de moștenitoarea sa, C. A. în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI.
Potrivit dispozițiile articolului 274, aliniatul 1 din Codul de procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Având în vedere că în această cauză cererea de chemare în judecată a reclamantei a fost respinsă, instanța va reține culpa procesuală a reclamantei care a căzut în pretenții, motiv pentru care instanța va respinge cererea prin care reclamanta a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite excepția tardivității și în consecință:
Respinge ca fiind tardivă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul C. I., decedat în cursul procesului, procesul fiind continuat de moștenitoarea sa, C. A., cu domiciliul în Cluj-N., ., ., în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI, cu sediul în București, ., sector 3.
Respinge cererea prin care reclamanta a solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30 mai 2013.
JUDECĂTOR GREFIER
M. M. G. R. M.
Red/Dact 31.07.2013
MMG
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 13/2013. Judecătoria... | Legea 10/2001. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
