Contestaţie la executare. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 14-10-2013 în dosarul nr. 10801/211/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL - 3185
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2013
Ședința publică din data de 14.10.2013
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: I. A. B.
GREFIER: Ș. N.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile formulată de contestatoarea D. A. G. în contradictoriu cu intimata BT L. T. IFN SA, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul contestatorului, avocat S. M. S., cu împuternicire avocațială la dosar, precum și reprezentantul intimatei, consilier juridic Doaga C. D., care depune delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Reprezentantul contestatoarei, raportat la faptul că, s-a depus la dosar, copia certificată cu originalul a dosarului execuțional nr. 15/2012, arată că se poate proceda la discutarea excepțiilor invocate.
Reprezentantul intimatei depune la dosar completări la concluziile scrise, prin care arată că își susține excepțiile invocate prin întâmpinare.
Apoi, instanța pune în discuția reprezentanților părților excepțiile invocate, respectiv excepția tardivității contestației la executare, excepția inadmisibilității petitului privind radierea din CF a somației, precum și excepția perimării executării silite.
Reprezentantul intimatei solicită admiterea excepției tardivității contestației la executare, întrucât prin acțiunea formulată, contestatoarea arată că a luat cunoștință de somație la data de 11.04.2013, iar potrivit art. 401 C.pr.civ., termenul de 15 zile în care se putea formula contestația la executare s-a împlinit la data de 28.04.2013, acțiunea fiind introdusă tardiv în data de 29.04.2013.
Apoi, raportat la excepția inadmisibilității petitului privind radierea din CF a somației solicită admiterea acesteia, întrucât potrivit art. 50 din Legea nr. 7/1996, împotriva încheierii de înscriere în CF a somației de plată se poate formula cerere de reexaminare în termen de 15 zile de la comunicare, cale care nu a fost urmată de către contestatoare, aceasta promovând direct contestația la executare.
Reprezentantul contestatoarei solicită respingerea excepției tardivității introducerii contestației la executare, întrucât doar la data de 12.04.2013 a luat cunoștință despre somație, acțiunea fiind introdusă în termenul legal de 15 zile, în data de 29.04.2013. Raportat la excepția inadmisibilității petitului privind radierea din CF a somației arată că și instanța poate dispune radierea somației, fiind o consecință logică a admiterii contestației la executare.
Apoi, contestatoarea, prin reprezentant, cu privire la excepția perimării executării silite, solicită admiterea acesteia, întrucât toate adresele de înființare ale popririi au fost expediate la data de 28.04.2011, iar următorul act de executare silită a fost efectuat doar la data de 09.09.2012, între aceste acte împlinindu-se termenul de perimare de 6 luni. De asemenea, arată că este și culpa creditorului, întrucât, prin rolul său activ, avea posibilitatea de a se adresa unui alt executor judecătoresc sau unui executor bancar. Mai mult arată că, și în celelalte dosare similare înregistrate pe rolul instanței, respectiv nr._/211/2013,_/211/2013 și_/211/2013 s-a admis excepția perimării executării silite.
Reprezentantul intimatei, raportat la excepția perimării executării silite, solicită respingerea acesteia, întrucât din înscrisurile existente la dosar rezultă faptul că executorul judecătoresc a efectuat toate actele de executare ce puteau fi efectuate, s-a emis somația de plată, s-au înființat popririle, au fost ridicate sumele din contul debitoarei, s-au efectuat și adrese către Primărie, dar la care nu s-a răspuns. Arată că, potrivit art. 248 C.pr.civ., perimarea operează doar în cazul în care există o culpă a părții, nefiind cazul în prezentul dosar, întrucât s-au îndeplinit toate actele, poprirea rămânând singurul mijloc care putea fi accesat. Mai arată că nu se poate considera o culpă a creditoarei faptul că nu a ales alt executor întrucât toate actele de executare rămân valabile și pot fi efectuate în continuare de același executor.
Apoi, mai învederează, raportat la excepția tardivității contestației la executare, că nu s-a făcut dovada de către contestatoare că a luat cunoștință de somație în data de 12.04.2013, ci la data de 11.04.2013, astfel cum este indicat prin acțiunea introductivă.
Reprezentantul contestatoarei arată că intimatului îi revinea sarcina de a dovedi contrariul indicat de către contestatoare prin cererea de chemare în judecată.
În temeiul art. 150 C.pr.civ. instanța, socotindu-se lămurită, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.04.2013 sub nr._, reclamanta D. A. G. a solicitat în contradictoriu cu intimata BT L. T. IFN SA, pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună anularea somației de executare emisă în dosarul execuțional nr. 15/2012 al B. T. M. la data de 03.04.2013, precum și a tuturor actelor de executare efectuate în dosarul execuțional menționat în ceea ce privește terenul situat în Chinteni, jud. Cluj, identificat prin CF nr._, provenit din conversia pe hârtie a CF nr. 1703 Chinteni, cu nr. cadastral_, radierea din cartea funciară a imobilului a notării somației menționate, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, contestatoarea a învederat, în esență, că la data de 03.04.2013, în dosarul execuțional menționat, s-a emis somația de executare atacată, prin care s-a arătat că în cazul în care debitorul O. C. R. nu va achita debitele în cuantum de 397.057,72 lei se va proceda le vânzarea silită a cotei de 10/34 a imobilului aflat în proprietatea comună a lui O. C. R. și O. S. V., situat în Chinteni, jud. Cluj, CF nr._ Chinteni, nr. cadastral_, aceste măsuri fiind instituite asupra unui bun care nu făcea parte din patrimoniul debitorului, ci erau proprietatea contestatoarei.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 3713 și art. 399 și urm. Cpr.civ.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 202 lei și timbre judiciare în valoare de 5, 3 lei.
În dovedirea cererii, contestatoarea a depus la dosar înscrisuri (filele 9 – 15).
Legal citată, intimata BT L. T. IFN SA, la data de 23.05.2013, prin Serviciul Registratură, a depus întâmpinare – filele 21 – 24, prin care a invocat, pe cale de excepție, tardivitatea contestației la executare și inadmisibilitatea petitului privind radierea din CF a somației înscrisă de executor, precum și excepția conexității, iar pe fond, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, a învederat, în esență, că, contestatoarea a avut cunoștință despre înscrierea somației în CF la data de 11.04.2013, iar cererea a fost înregistrată la data de 30.04.2013, cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut de lege, iar potrivit dispozițiilor art. 50 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, împotriva încheierii de CF se poate face cerere de reexaminare în termen de 15 zile de la comunicare, cale care nu a fost urmată de contestatoare.
Pe fond, a solicitat respingerea contestației întrucât executorul judecătoresc a început executarea silită împotriva debitorului O. C. R. în baza cererii de executare silită nr. J8404/13.10.2010 și a continuat-o în baza dosarului nr. 15/2012 al B. T. M., iar ca urmare a demersurilor efectuate de executor, acesta a aflat care sunt bunurile care aparțin d-lui O. C. R., printre care și imobilul identificat în CF nr._ Chinteni, provenind din conversia pe hârtie a CF nr. 1703 Chinteni, cu nr. cadastral_, iar contestatoarea nefiind înscrisă în CF, acest bun a fost identificat ca fiind al debitorului.
În drept, a invocat prevederile art. 401 C.pr.civ., art. 50 din Legea nr. 7/1996, art. 164 C.pr.civ., art. 497 alin. 1 C.pr.civ., art. 26 alin. 4 lit. c din Legea nr. 7/1996, art. 902 Noul Cod Civil, art. 497 alin. 4 C.pr.civ., Legea nr. 287/2011, Legea nr. 7/1996.
Prin Încheierea de ședință din data de 09.07.2013 s-a respins excepția de conexitate a prezentului dosar cu dosarul nr._/211/2013 – fila 37 din dosar.
La termenul din data de 22.07.2913, contestatoarea a depus note de ședință – filele 38 – 41, prin care a invocat excepția perimării executării silite.
În susținerea excepției, a arătat că intimata a ales să formuleze o cerere de continuare a executării silite la fostul executor bancar T. M., la data de 27.08.2012, după ce acesta a devenit executor judecătoresc. Deși executarea silită a început la data de 13.10.2010, până la sfârșitul anului 2012, singurele acte de executare silită efectuate au fost adresele de înființare a popririi la mai multe bănci, trimise la data de 28.04.2011, adrese la primărie în vederea identificării unor bunuri impozabile în patrimoniul debitoarei și avaliștilor (18.03.2011) și somațiile mobiliare pentru B. N. (03.10.2010) și O. R. C. (17.08.2012). Toate adresele de înființare a popririi au fost emise la aceeași dată, respectiv 28.04.2011, iar următorul act de executare a fost efectuat la data de 09.08.2012, respectiv expedierea unei adrese către ITM Cluj în vederea comunicării locului de muncă al debitorului O. C. R., perioada dintre aceste acte de executare depășind cu mult termenul de 6 luni pentru operarea perimării.
La același termen de judecată, intimata a depus la dosar concluzii scrise – filele 43 – 45, prin care s-au reluat în mare parte aceleași apărări ca și cele indicate în întâmpinare, în plus fiind formulate și concluzii de respingere a excepției perimării executării silite, respectiv faptul că perimarea operează doar dacă există o culpă a părții, care a lăsat dosarul în nelucrare, ori în cauza de față nu există nicio culpă în ceea ce privește lăsarea în nelucrare a dosarului, pentru intervalul în care se invocă perimarea, cuprins între 28.04.2011 și 09.08.2012, executorul judecătoresc dispunând înființarea popririi către instituțiile bancare din România în luna aprilie 2011, pe tot parcursul lunii mai 2011, primind răspunsuri de la unele bănci în sensul că s-a înființat poprirea sau că debitorul O. C. R. nu are deschise conturi la altele și s-au încasat sume mici de bani, ultima sumă încasată fiind de 642 lei în data de 08.07.2011.
La termenul din data de 14.10.2013, intimata a depus completare la concluzii scrise (fila 52).
La termenul de astăzi, instanța a reținut cauza în pronunțare asupra excepțiilor invocate de părți.
Analizând, în temeiul art. 137 alin. 1 C.pr.civ., excepțiile invocate de părți, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 399 alin. 1 teza I C.pr.civ., împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătamați prin executare. În prezenta cauză, ne aflam în prezența unei contestații la executare propriu-zisă prin care se contestă executarea silită însăși, iar conform dispozițiilor art. 401 alin. 1 C.pr.civ. contestația se poate face în termen de 15 zile de la data când: a) contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă sau de refuzul de a îndeplini un act de executare.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 30.04.2013 pe rolul acestei instanțe, contestatoarea a susținut că, în data de 11.04.2013, a constatat în cartea funciară nr._ Chinteni, că a fost notată somația executorului judecătoresc T. M. din data de 03.04.2013.
Cu privire la data de la care urmează a fi calculat termenul de 15 zile prevăzut de lege, instanța reține că nu este relevantă data la care a fost operată notarea în CF a somației de executare, ci data la care partea interesată a luat efectiv cunoștință de executarea silită, după cum rezultă din prevederile legale mai sus expuse.
În cauză, nefiind făcută dovada comunicării actelor de executare silită la o altă dată, instanța reține că, chiar și în cazul în care s-ar avea în vedere pentru calculul termenului de 15 zile prevăzut de lege pentru introducerea contestației la executare, data notării în cartea funciară (respectiv data de 11.04.2013), termenul de 15 zile s-ar fi împlinit la data de 27.04.2013, într-o zi de sâmbăta, și s-ar fi prorogat tot pentru data de 29.04.2013, data înregistrării la poștă a contestației la executare de către contestatoare.
În consecință, va respinge, ca neîntemeiată, excepția tardivității introducerii cererii având ca obiect contestație la executare.
În ceea ce privește excepția inadmisibilității petitului doi al cererii, respectiv radierea din cartea funciară a imobilului a notării somației din data de 03.04.2013, instanța apreciază că se impune respingerea ei, ca neîntemeiată, întrucât potrivit art. 33 din Legea nr. 7/1996, radierile efectuate în cărțile funciare nu pot fi realizate decât pe baza hotărârii instanței judecătorești definitive și irevocabile, iar, în cauză, solicitarea de radiere a somației este o consecință a soluționării petitului principal de anulare a somației de executare notată în CF nr._.
Cu privire la excepția perimării executării silite, instanța constată următoarele:
Potrivit art. 389 alin. 1 C.pr.civ., dacă debitorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept și orice parte interesată poate cere desființarea ei.
Prin urmare, în materia executării silite, dacă creditorul a lăsat să treacă mai mult de 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă.
În cauza de față, instanța constată că, ulterior formulării cererii de executare silită, respectiv în data de 13.10.2010, intimata a mai formulat o nouă cerere de continuare a executării silite la data de 27.08.2012. Deși executarea silită a început la data de 13.10.2010, până la sfârșitul anului 2012, singurele acte de executare silită efectuate au fost adresele de înființare a popririi emise către mai multe bănci și transmise în data de 28.04.2011, adrese trimise la primărie în vederea identificării bunurilor impozabile aflate în patrimoniul debitorului și avaliștilor (18.03.2011) și somațiile mobiliare pentru B. N. ( 13.10.2010) și O. R. C. (17.08.2012). Toate adresele de înființare a popririi au fost emise la aceeași dată, respectiv 28.04.2011, iar următorul act de executare a fost efectuat la data de 09.08.2012, respectiv expedierea unei adrese către ITM Cluj în vederea comunicării locului de muncă al debitorului O. C. R..
Raportat la cele de mai sus, instanța constată că, în perioada 28.04.2011 și data de 09.08.2012 în dosarul execuțional nr. 15/2012 al B. T. M. nu a fost efectuat niciun act de executare silită, fiind astfel depășit termenul de 6 luni, fără ca intimata sau executorul judecătoresc să efectueze un alt act de executare, devenind astfel incidente prevederile art. 389 alin. 1 C.pr.civ., executarea silită fiind perimată de drept. În cauză, instanța mai are în vedere și faptul că termenul de perimare este împlinit și în situația în care s-ar avea în vedere și data încasării sumei de 642 lei, respectiv 08.07.2011.
În ceea ce privește susținerea intimatei referitoare la existența culpei părții pentru constatarea intervenirii perimării executării silite, care a lăsat dosarul în nelucrare, instanța reține că, atât timp cât creditorul a declanșat procedura de executare prin cererea de executare silită adresată executorului judecătoresc, acesta trebuia să fie diligent și să stăruie în continuarea procedurii, prin lipsa sa de stăruință atrăgând consecințele impuse de lege, perimarea fiind o sancțiune procesuală care constă în desființarea tuturor actelor de executare îndeplinite în dosarul execuțional ca urmare a lipsei de diligență a părții în continuarea executării silite începute prin cererea adresată executorului judecătoresc. În cauză, dacă creditoarea a apreciat că fiind suficient să formuleze și să depună la executorul judecătoresc cererea de executare silită, fără să mai participe în continuare la desfășurarea urmăririi silite, deși potrivit art. 49 alin. 1 din Legea nr. 188/2000, executarea silită și celelalte acte de executare (…) se îndeplinesc la cerere (…), instanța reține că, culpa creditoarei rezultă chiar din neîndeplinirea acestei obligații, lipsa de stăruință a intimatei în continuarea executării silite fiind sancționată de către legiuitor prin prevederile art. 389 alin.1 C.pr.civ.
În ceea ce privește apărarea intimatei potrivit căreia, în temeiul art. 390 alin. 1 din C.pr.civ. nu ar fi aplicabile în speță dispozițiile art. 387 și art. 389 din C.pr.civ., întrucât art. 454 alin. 1 din același cod încuviințează executarea fără somație în cazul popririi, instanța reține că executarea silită din litigiu a fost începută printr-o somație, act de executare imperativ pentru declanșarea executării silite în mod legal, întrucât creditoarea a solicitat executarea silită în toate formele de executare, iar nu exclusiv prin poprire și este irelevant faptul că una dintre formele executării silite pretinse de creditor prin cererea sa de executare silită permite executarea fără somație, atâta timp cât celelalte forme de executare silită invocate nu beneficiază de aceeași procedură simplificată, fiind indispensabilă emiterea somației pentru ca executarea să poate începe în condițiile legii. În consecință, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 389 C.pr.civ.. Mai mult, dacă s-ar interpreta art. 390 C.pr.civ. în sensul că executarea silită nu se perimă dacă s-a înființat cel puțin o poprire, s-ar ajunge la situații în care, deși debitorul nu are bunuri care să poată fi executate, executarea silită ar rămâne în ființă la nesfârșit, golind complet de conținut instituția perimării.
Față de considerentele expuse, instanța va admite excepția perimării executării silite invocată de contestatoare și va constata că executarea silită pornită în dosarul execuțional nr. 15/2012 al B. T. M. s-a perimat de drept, motiv pentru care va dispune anularea somației de executare emise, precum și anularea tuturor actelor de executare îndeplinite în dosarul execuțional nr. 15/2012 al B. T. M. (nr. vechi J8404/2010), precum și radierea din cartea funciară nr._, provenind din conversia pe hârtie a CF nr. 1703 Chinteni, nr. cadastral_, a notării somației mai sus menționate.
În baza prevederilor art. 274 alin. 1 C.pr.civ., conform cărora parte care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată, precum și în aplicarea principiului disponibilității care guvernează procesul civil, instanța va obliga intimata la plata către contestatoare a sumei de 207,3 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbre judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția perimării executării silite, invocată de către contestatoare.
Admite contestația la executare formulată de către contestatoarea D. A. G., cu domiciliul procesual ales în Cluj-N., ., nr. 24, jud. Cluj,la avocat Lapusan M. R., în contradictoriu cu intimata BT L. T. IFN SA, cu sediul în Cluj-N. .. 1, ..
Constată că executarea silită pornită în dosarul execuțional nr. 15/2012 a B. T. M. s-a perimat de drept.
Dispune anularea somației de executare emise în data de 03.04.2013 și a tuturor actelor de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 15/2012 al B. T. M..
Dispune radierea din cartea funciară nr._, provenind din conversia pe hârtie a CF nr. 1703 Chinteni, nr. cadastral_, a notării somației mai sus menționate.
Obligă intimata la plata în favoarea contestatoarei a sumei de 207,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțata în ședință publică, azi, data de 14.10.2013.
Președinte Grefier
Red./Dact. 4 ex. B.I.A./14.11.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... | Somaţie de plată. Hotărâre din 11-04-2013, Judecătoria... → |
|---|
