Fond funciar. Sentința nr. 6837/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6837/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 12-04-2013 în dosarul nr. 5190/211/2009
Operator de Date cu Caracter Principal - 3185
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
Dosar nr._
Sentința civilă nr.6837
Ședința publică din 12.04.2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. G. R.
GREFIER: F. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul L. I. și pe pârâții C. J. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR CLUJ, C. LOCALĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR CLUJ, S. R. prin CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CLUJ-N., S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și R. A. DE TRANSPORT U. DE CĂLĂTORI CLUJ-N., având ca obiect fond funciar.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 29.03.2013, fiind consemnate în încheierea ce face parte integrantă din prezenta sentință; la acel termen, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 05.04.2013 si, ulterior, la data de azi, 12.04.2013, când a hotărât următoarele.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. sub nr._ /26.03.2009 reclamantul L. I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR CLUJ și C. LOCALĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR CLUJ-N., următoarele: 1) să se constate că are calitatea de persoana îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, conform Legii nr.18/1991 modificata prin Legea nr.247/2005; sa fie obligate pârâtele sa îi reconstituie dreptul de proprietate asupra terenului înscris în C.F. nr.6381 Cluj, având nr. top._/1/2/1, de sub număr serial A+8, pe vechiul amplasament, prin emiterea unui titlu de proprietate in acest sens.
În motivare, reclamantul a arătat că în data de 22 iulie 1949 a cumpărat terenul înscris în C.F. nr.6381 Cluj, sub număr serial A+8, având nr. top._/1/2/1, de la defuncta Jakab Ferencne (născuta G. Juliana). Tot in anul 1949 a cerut întabularea dreptului său de proprietate in cărțile funciare, cerere in urma căreia i s-a comunicat încheierea CF nr.4399/1949 din data de 19 decembrie 1949 a Judecătoriei Populare Urbane, prin cares-a dispus înscrierea în favoarea sa a dreptului de proprietate pe baza posesiunii de fapt, cu titlu de drept de cumpărare. Întabularea dreptului său de proprietate nu s-a mai operat din cauza împrejurărilor politice care existau la aceavreme, terenul fiind colectivizat (C.A.P. Înfrățirea Cluj). Mai apoi, în anul 1969, terenul a fost expropriat prin Decretul nr.1193/29.12.1968 si a trecut in proprietatea Statului R., respectiv in administrarea Întreprinderii de Transporturi din Cluj, .-83.
La data de 09.09.2005 a formulat o cererein baza Legii nr.18/1991, modificata prin Legea nr.247/2005, prin care a cerut reconstituirea dreptului său de proprietate asupra terenului în suprafeță de 1600 mp, situat administrativ in Cluj-N., . nr.98/a si înscris in CF nr.6381 Cluj, având nr. top._/1/2/1, cererecu privire la care până în prezent nu a primit niciun răspuns.
Dreptul său de proprietate se impune a fi reconstituit în baza Legii nr.18/1991 - modificata prin Legea nr.247/2005, întrucât la data preluării de către S. R. terenul său făcea parte din categoria de folosința "agricola", fiind gradina, motiv pentru care a si fost colectivizat. Faptul ca ulterior colectivizării S. R. a dat alta destinație terenului si l-a expropriat de la C.A.P. Înfrățirea Cluj nu schimba natura juridica a preluării inițiale, care atrage după sine si calificarea juridica a temeiului reconstituirii dreptului de proprietate.
În drept, au fost invocate Legea nr.18/1991 si Legea nr.247/2005.
Prin întâmpinarea depusă la filele 51, 52 din dosar C. Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Cluj-N. a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca inadmisibilă.
În motivare, a arătat că reclamantul a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii nr.247/2005, înregistrată la data de 09.09.2005 sub numărul_, solicitând reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de teren de 1600 mp.
Imobilul înscris în C.F. nr.6381 Cluj, nr. topo_/1/2/1, în suprafață de 632 stj.p., a trecut în proprietatea Statului R. și în administrarea Întreprinderii Orășenești de Transporturi, în baza Decretului nr.1193/21.12.1968, fiind expropriat în scopul construirii unei baze de exploatare pentru transportul în comun.
Din prevederile art.8 alin.1 și art.11 alin.3 din Legea nr.18/1991 rezultă că dreptul de proprietate se reconstituie în temeiul legii fondului funciar atunci când solicitarea persoanei îndreptățite privește terenuri aflate în patrimoniul cooperativei agricole de producție la data de 01.01.1990. Ori, în speță, terenul asupra căruia se solicită reconstituirea dreptului de proprietate se afla începând cu data de 21.12.1968 în proprietatea Statului R., care este proprietar sub B+21 în C.F. nr.6381 Cluj asupra imobilului de sub A+8, nr. topo_/1/2/1. În asemenea condiții, dat fiind faptul că terenul în litigiu nu se afla la data de 01.01.1990 în patrimoniul C.A.P., rezultă că raportat prevederile art.8 și art.10 din Legea nr.18/1991 acesta nu face obiectul legilor fondului funciar.
În altă ordine de idei, trebuie observat că terenul în litigiu a fost preluat în baza unui decret de expropriere. Potrivit art.36 alin.5 din Legea nr.18/1991, republicată și modificată, fac obiectul legii fondului funciar, doar acele terenuri situate în intravilan, care au fost preluate în baza unor acte normative speciale și care nu sunt ocupate de construcții sau afectate de lucrările de investiție aprobate. Ori, după cum a arătat reclamantul în cerere înregistrată sub nr._/09.09.2005, terenul în litigiu este ocupat R.A.T.U.C. Acesta reprezintă un argument în plus pentru a susține că revendicarea terenului în discuție nu face obiectul legii fondului funciar.
Pe de altă parte, în opinia sa, raportat la prevederile art.36 alin.51 din Legea nr.18/1991, care impun, sub sancțiunea decăderii, formularea cererii de restituire prevăzute la alin.5 până la data de 01.11.2001, cererea reclamantului ar urma să fie respinsă ca tardiv înregistrată.
Totodată, pârâta a mai menționat că prin cererea nr._/09.09.2005 reclamantul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de 1600 mp, iar prin acțiunea introductivă de instanța acesta a solicitat reconstituirea în favoarea sa a dreptuluie proprietate asupra terenului înscris în C.F. nr.6381 Cluj, nr. topo_/1/2/1, de sub număr serial A+8, pe vechiul amplasament; în asemenea condiții, chiar și în ipoteza în care terenul în litigiu ar face obiectul Legii nr.18/1991, reclamantul nu ar fi îndrituit să solicite suprafața de 632 stjp., cât are imobilul descris la petitul 2, ci eventual, în condițiile îndeplinirii celorlalte cerințe, suprafața arătată prin cererea nr._, adică 1600 mp.
Prin precizarea, completarea și extinderea de acțiune depusă la data de 30.11.2011 (filele 207, 208) reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâții C. Județeană Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Cluj, C. L. Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Cluj-N., S. R. prin Consiliul Local al Municipiului Cluj-N., R. A. de Transport U. de Calatori Cluj-N. și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, următoarele: 1) să se constate ca are calitatea de persoană îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, conform Legii nr.18/1991 modificata prin Legea nr.247/2005; 2) sa fie obligați parații la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului înscris in CF nr.6381 Cluj având nr. top._/1/2/1/ 2, suprafața de 283 mp, pe vechiul amplasament, prin emiterea unui titlu de proprietate in acest sens, iar pentru suprafața de teren de 1990 mp, ce nu poate fi restituita in natura, să-i fie acordate despăgubiri bănești, conform raportului de evaluare ce se va efectua in cauza; 3) sa se dispună constituirea unui drept de servitute de trecere peste terenul
ce nu îi poate fi restituit in natura avand nr. top._/1/2/1/1, in lățime de
7,00 m si lungime 83,09 m si in favoarea parcelei de teren in suprafața de 283
mp. care îi poate fi restituita in natura, având nr. top._/1/2/1/2.
Prin notele de ședință depuse la filele 217, 218 din dosar pârâta C. Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Cluj-N. a arătat că terenul in litigiu a trecut in proprietatea statului in baza unui decret de expropriere si a H.C.M. nr.308/1953, astfel ca potrivit reglementarii Legii nr.18/1991, acesta nu face obiectul legilor fondului funciar, fiind reglementat de Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al terenurilor care au fost expropriate.
Acest imobil a constituit proprietatea tabulara a numitei Jakab Ferenke, născuta G. I., fiind ulterior trecut in proprietatea Statului R..
Potrivit art.6 alin.2 din Legea nr.213/1998, bunurile preluate de stat fără un titlu valabil, inclusiv cele obținute prin vicierea consimțământului pot fi revendicate de foștii proprietari sau succesorii acestora, daca nu fac obiectul unor legi speciale de reparație. Rezulta, așadar, ca persoana îndreptățita la restituirea unui imobil nu are drept de opțiune intre a promova o acțiune de drept comun sau a parcurge procedura reglementata de Legea nr.10/2001.
Terenul expropriat este in prezent situat in zona sistematizata, astfel că solicitarea reclamantului de reconstituire a dreptului de proprietate vizează un teren care a făcut obiectul exproprierii si cu privire la care s-au îndeplinit obiectivele prevăzute in decretul de expropriere.
În ceea ce privește petitul privind acordarea de despăgubiri bănești, pârâta a învederat că potrivit Titlului VII, din Legea nr.247/2005, care reglementează regimul stabilirii si plații despăgubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv, masurile reparatorii se acordă pe baza unei evaluări. Aceste evaluări se fac de către persoana fizica sau juridica cu experiență semnificativa in domeniu, competenta in evaluare pe piața proprietăților imobiliare, care cunoaște, înțelege si poate pune in aplicare in mod corect acele metode si tehnici recunoscute care sunt necesare pentru efectuarea unei evaluări credibile în conformitate cu Standardele Internaționale de Evaluare, si care este membru al unei asociații naționale profesionale de evaluare recunoscute ca fiind de utilitate publica având calitatea de evaluator independent.
Standardele Internaționale de evaluare sunt standardele editate de Comitetul pentru Standarde Internaționale de Evaluare - IVSC.
In aceasta situație C. Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor, după procedura prevăzuta in prezenta lege, urmează sa procedeze la acordarea unor despăgubiri juste si echitabile in raport cu practica jurisdicționala interna si internaționala, având ca obiect cauze prin care s-au stabilit despăgubiri pentru imobilele preluate in mod abuziv de S. R..
Pentru analizarea si stabilirea cuantumului final al despăgubirilor care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi, s-a constituit in subordinea cancelariei Primului-Ministru, C. Centrala pentru stabilirea Despăgubirilor, denumita in continuare C. Centrala, care dispune emiterea deciziilor referitoare la acordarea de titluri de despăgubire.
Potrivit art. 16 pct.5, secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevăzute la alin.1 si 2, in care in mod întemeiat cererea de restituire in natură a fost respinsa, după care acestea vor fi transmise evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare. După primirea dosarului, evaluatorul sau societatea de evaluatori desemnata va efectua procedura de specialitate si va întocmi raportul de evaluare, pe care ii va transmite Comisiei Centrale.
Având in vedere aceste dispoziții legale se opune efectuării raportului de evaluare.
În ceea ce privește petitul privind constituirea dreptului de servitute pârâta a învederat că, în conformitate cu art.618 din Codul civil, la constituirea servituții legale de trecere trebuie sa se aleagă trecerea prin locul ce ar provoca cea mai redusa paguba pentru acela pe al cărui fond urmează sa fie deschis drumul, chiar daca, in principiu, cum rezultă din art.617 din Codul civil, se recomanda in mod obișnuit trecerea cea mai scurta. Aceste prevederi sunt destinate sa diminueze paguba provocata fondului aservit, căruia i se impune o sarcină care duce la știrbirea dreptului proprietarului, chiar daca aceasta reprezintă unica soluție pentru folosirea locului înfundat.
Ca urmare, la stabilirea concreta a drumului de trecere, trebuie sa se tina seama, în aceeași măsura, de interesele obiective si subiective ale proprietarului fondului aservit ca și de nevoia celui care reclama trecerea, pentru ca numai astfel se poate garanta utilizarea netulburată a servituții si respectarea sa de buna voie.
Pe de alta parte, spre deosebire de alte servituți legale, servitutea de trecere nu este gratuita, proprietarul fondului aservit fiind îndreptățit sa primească, de la proprietarul fondului înfundat, o despăgubire proporționala cu pagubele ce s-ar putea ocaziona prin stabilirea drumului de trecere.
Astfel, paguba reprezintă in speța numai echivalentul terenului, de folosința căruia proprietarii ar fi lipsiți prin realizarea drumului. Despăgubirea va trebui să fie just calculata, echivalentul terenului luat din folosința proprietarilor însemnând folosința la prețul de circulație.
Apoi, lățimea de 7 m a drumului de servitute, astfel cum a propus-o expertul, este exagerata, atât timp cat pentru servitutea auto este suficienta o lățime de 3,5 m, in conformitate cu prevederile H.G. nr.525/1996.
În ceea ce privește solicitarea privind restituirea in natura a suprafeței de 238 mp, pârâta a arătat ca se opune acestei solicitări, întrucât acest teren nu se afla la dispoziția comisiei locale de fond funciar, si ca atare vomisia locala nu poate face puneri in posesie pentru terenuri care constituie proprietatea tabulara a altor persoane juridice.
În drept, au fost invocate dispozițiile legale mai sus menționate.
Prin întâmpinarea depusă la filele 219, 220 din dosar pârâtul S. R. prin Consiliul Local al Municipiului Cluj-N. a invocat, în principal, excepția lipsei calității sale procesuale pasive, raportat la dispozițiile art.25 din Decretul nr.31/1954, conform cărora S. R. este reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice si doar in cazul unui text de lege expres poate fi reprezentat prin alte persoane juridice. Mai mult, terenul în litigiu se afla in proprietatea Statului R. și înadministrarea Întreprinderii de Transporturi Cluj, iar nu in administrarea Consiliului Local a Municipiului Cluj-N..
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată, reiterând motivele în fapt și în drept expuse de către pârâta C. Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Cluj-N. prin notele de ședință mai sus menționate.
În drept, au fost invocate dispozițiile legale mai sus menționate.
Prin întâmpinarea depusă la filele 224, 225 pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice a invocat, în principal, excepția lipsei calității sale procesuale pasive, având în vedere petitele formulate de către reclamant, precum și disp. art.12 din Legea nr.18/1991. Astfel, raportat la aceste prevederi legale, precum și la cele ale H.G. nr.890/2005, rezultă ca M.F.P. în calitate de reprezentant al Statului R. nu este implicat in niciun mod în procedura reconstituire a dreptului de proprietate, iar petitul de obligare la plata eventualelor despăgubiri aferente amplasamentului ce nu poate fi atribuit in natura este lipsit de fundament legal.
În drept, au fost invocate dispozițiile legale mai sus menționate.
Prin întâmpinarea depusă la filele 227, 228 pârâta R. A. de Transport U. de Călători Cluj-N. a solicitat respingerea acțiunii reclamantului, astfel cum a fost aceasta precizată.
În motivare, a arătat că terenul în litigiu nu a fost niciodată în proprietatea C.A.P., acesta fiind expropriat pentru cauză de utilitate publică în temeiul HCM nr.308/1953 și ca atare este supus regimului juridic reglementat de Legea nr.10/2001 și nicidecum Legii nr.18/1991.
În vederea restituirii în natură a terenului respectiv reclamantul în temeiul art.22 din Legea nr.10/2001 avea posibilitatea ca în termen de 6 luni de la . legii, să depună o notificare la persoana juridică deținătoare a terenului și să solicite restituirea în natură a terenului sau acordarea de despăgubiri bănești, Termenul de 6 luni a fost prelungit prin mai multe ordonanțe de urgență (O.U.G. nr.109/2001 și O.U.G. nr.145/2001), termenul final fiind februarie 2002.
În privința expertizei efectuate în cauză, pârâta a arătat că terenul în litigiu, în suprafață de 2273 mp, este ocupat în întregime de platforma betonată de staționare a autobuzelor construită în baza autorizației pentru executare de lucrări nr._/14.03.1969. Platforma în cauză este o construcție, având codul de clasificare 1.3.8., conform H.G. nr.2139/30.11.2004. Întreaga suprafață de teren este ocupată de construcții cu caracter definitiv și este afectată de rețele de utilitate publică supraterane și subterane, situație în care restituirea în natură a suprafeței de teren de 283 mp este imposibilă și urmare acestui fapt constituirea unui drept de servitute de trecere nu se mai poate pune. Asigurarea funcționalității autobazei de autobuze exclude acordarea dreptului de servitute de trecere, având în vedere regimul de circulație auto în incinta împrejmuită a autobazei, precum și regimul de pază și monitorizare a mișcării interne cu componente de subansamble auto, piese de schimb și materiale consumabile.
În privința despăgubirilor bănești solicitate pentru suprafața de teren de 1190 mp, pârâta a învederat că se opune efectuării raportului de evaluare, întrucât potrivit Titlului VII din Legea nr.247/2005 care reglementează regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, măsurile reparatorii se acordă de către C. Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
În cauză, instanța a administrat proba cu înscrisuri, proba cu expertiza judiciară topografică (fiind întocmit în acest sens de către expert tehnic judiciar F. F. raportul de expertiză depus la filele 128 - 133, 167 - 174, 200 - 202), precum și expertiza judiciară de evaluare proprietăți imobiliare (fiind întocmit în acest sens de către expert tehnic judiciar F. C. C. raportul de expertiză depus la filele 242 – 252 din dosar).
Analizând materialul probator al cauzei, instanța reține următoarele:
Mai întâi, în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată prin întâmpinare atât de către pârâtul S. R. prin Consiliul Local al Municipiului Cluj-N., cât și de către pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, față de împrejurarea că terenul ce face obiectul prezentului litigiu este situat în intravilanul Municipiului Cluj-N. (aspect ce rezultă atât din CF nr.6381 Cluj, cât și din cuprinsul raportului de expertiză judiciară topografică întocmit în cauză) și raportat la disp. art.36 alin.1 din Legea nr.18/1991, conform cărora “Terenurile aflate in proprietatea statului, situate in intravilanul localitatilor si care sunt in administrarea primariilor, la data prezentei legi, trec in proprietatea comunelor, oraselor sau a municipiilor, urmand regimul juridic al terenurilor prevazute la art.26” rezultă că în ceea ce-i privește pe cei doi pârâți legitimare procesuală pasivă are doar pârâtul S. R. prin Consiliul Local al Municipiului Cluj-N., în calitate de titular al dreptului de proprietate, prin efectul dispozițiilor legale anterior menționate, asupra terenului în discuție.
Ca atare, pentru aceste considerente, instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de către pârâtul S. R. prin Consiliul Local al Municipiului Cluj-N., ca neîntemeiată și va admite excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de către pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, urmând a dispune în consecință.
Pe fondul cauzei, instanța reține că prin cererea formulată în temeiul Legii nr.247/2005 și înregistrată la Primăria Municipiului Cluj-N. sub nr._/304/09.09.2005 (fila 32), reclamantul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 1600 mp, înscris în CF nr.6381 Cluj, sub A+8, nr. top._/1/2/1, în suprafața totală de 632 st.p. (filele 32, 48 - 50). Această cerere nu a fost soluționată până în prezent (conform susținerilor reclamantului, necombătute în vreun fel de către cele două comisii de fond funciar în litigiu).
Referitor la situația juridică a terenului solicitat de reclamant, instanța reține că potrivit CF nr.6381 Cluj (filele 10 - 12), imobilul cu nr. top._/1/2/1 - „arător, situat în Cluj-N., . nr.98/a”, în suprafață de 632 st.p. - a fost proprietatea tabulară a soției lui Jakab F. (născută G. I.), înscrisă sub B+24. După cum rezultă din înscrisul existent la fila 6 din dosar, între numita Jakab Ferencne (soția lui Jakab F., născ. G. Julianna), în calitate de vânzătoare și reclamant, în calitate de cumpărător, a fost încheiat în anul 1949 un „contract provizoriu de vânzare-cumpărare” având ca obiect o suprafață de teren de „600 stj. cadastral din pământul de lângă ., care este cca 1/5 parte” pentru suma de_ lei. Prin încheierea CF nr.4399/1949 din data de 24 decembrie 1949 a Judecătoriei Populare Urbane Clujs-a dispus înscrierea în favoarea reclamantului a dreptului de proprietate asupra imobilului înscris în CF nr.6381 Cluj, sub A+8, cu nr. topo_/1/2, arător la „Maiste”, cu suprafața de 600 stj, pe baza posesiunii de fapt, cu titlu de drept de cumpărare.
Conform înscrierii de sub B+25 din CF nr.6381 Cluj, prin încheierea CF nr.5235/01.08.1958, în baza deciziei nr.1/14.03.1958 a Sfatului Popular al Județului Cluj și a Decretului nr.70/1953, asupra imobilului de sub A+8 a fost întabulat dreptul de proprietate în favoarea Statului R., cu titlu de drept predare conform H.C.M. nr.308/1953.
Ulterior, în anul 1969, prin încheierea CF nr.1184/26.07.1969, în baza Decretului nr.1193/29.12.1968 și a deciziei nr.57/29.01.1969 a Consiliului Popular al Municipiului Cluj, imobilul de sub A+8 a fost transcris în CF nr._, în favoarea Statului R., în administrarea Întreprinderii Orășenești de Transporturi din Cluj.
Rezultă, așadar, că suprafața de teren în litigiu, identificată în CF nr.6381 Cluj, cu nr. top._/1/2/1, pe care reclamantul a solicitat-o prin cererea formulată în baza Legii nr.247/2005, a fost preluată de către S. R., prin expropriere, încă din anul 1953.
Este real că atât în cuprinsul tabelului anexă la Decretul de expropriere nr.1193/29.12.1968, poziția 6 (filele 13 - 16), cât și în procesul-verbal din 31.01.1969 al Consiliului Popular Județean Provizoriu Cluj - C. Județeană de Evaluare întocmit cu privire la evaluarea bunurilor imobile trecute în proprietatea statului în baza Decretului nr.1193/29.12.1968, poziția 6 (filele 17, 18), la rubrica referitoare la persoana/persoanele de la care a fost expropriat terenul în suprafață de 2275 mp, situat în Cluj-N., . nr.114-116, înscris în CF nr.6381 Cluj, nr. topo_/1/2/1, apare menționată Cooperativa Agricolă de Producție „Înfrățirea”. Însă această împrejurare, care denotă faptul că ulterior exproprierii din anul 1953 suprafața de teren în litigiu a fost predată Cooperativei Agricole de Producție „Înfrățirea”, până în anul 1968 (când a fost inclusă între suprafețele de teren expropriate prin Decretul nr.1193/29.12.1968) nu poate fi de natură să conducă la concluzia că modalitatea în care reclamantul a pierdut dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu nu a fost aceea a exproprierii, ci aceea a aducerii acestei suprafețe de teren în cooperativa agricolă de producție, de vreme ce potrivit înscrierilor din CF nr.6381 Cluj exproprierea a fost anterioară predării terenului către C.A.P. „Înfrățirea”.
Așadar, ținând cont de disp. art.11 din Legea nr.10/2001 (prin care a fost recunoscut foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora dreptul la restituire cu privire la terenurile expropriate de stat) rezultă că imobilul în litigiu, fiind trecut în proprietatea statului prin expropriere, face obiectul Legii nr.10/2001, iar nu al legilor fondului funciar.
Cât despre posibilitatea aplicării cu privire la acest teren a disp. art.36 alin.5 din Legea nr.18/1991, conform cărora Terenurile fara constructii, neafectate de lucrari de investitii aprobate, potrivit legii, din intravilanul localitatilor, aflate in administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispozitiilor Decretului nr.712/1966 si a altor acte normative speciale, se restituie fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, dupa caz, la cerere, instanța consideră că în speță nu poate fi reținută incidența acestora, având în vedere următoarele:
Astfel, referitor la situația faptică actuală a suprafeței de teren în discuție, potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de către expert judiciar F. F., în prezent acesta este cuprins în incinta Regiei Autonome de Transport U. de Călători Cluj-N. (fosta Întreprindere Orășenești de Transporturi din Cluj), pe el fiind edificată o platformă betonată ocupată de mai multe construcții, respectiv: atelier de reparat motoare cu structură de rezistență din zidărie de cărămidă, pe fundații de beton, acoperis terasă; atelier de dejantat anvelope din cadre de beton armat prefabricate și ferme metalice acoperite cu tablă ondulată; construcție casa gaz împrejmuită cu plasă de sârmă și parcare auto situată la . (construcții redate grafic în planul de situație existent la fila 168 din dosar); de asemenea, potrivit constatărilor expertului, terenul în discuție este afectat de rețele de utilitate publică supraterane, cămine de alimentare cu apă, stâlpi electrici și rețele subterane, conducte preizolate termic de oxigen și acetilenă, rețele de apă și electricitate (redate grafic în planul de situație depus la fila 174 din dosar). Prin completarea la raportul de expertiză depusă la data de 05.05.2011 expert F. F. a identificat o suprafață de 283 mp din terenul aferent nr. topo_/1/2/1 ca nefiind afectată de rețele subterane și construcții (redată în planul de situație existent la fila 168 din dosar).
Examinând îndeplinirea de către terenul în cauză a cerințelor de ordin legal necesare pentru a putea fi încadrat în categoria terenurilor prevăzute de art.36 alin.5 din Legea nr.18/1991, instanța apreciază că raportat la caracteristicile acestuia relevate de raportul de expertiză judiciară mai sus menționat, terenul în discuție nu poate fi considerat, nici măcar parțial (și anume în ceea ce privește suprafața de 283 mp liberă de construcții și rețele de utilitate publică) ca nefiind afectat de lucrari de investitii aprobate în sensul disp. art.36 alin.5 din Legea nr.18/1991, câtă vreme întreaga suprafață de 2273 mp aferentă nr. topo_/1/2/1 face parte din incinta Regiei Autonome de Transport U. de Călători Cluj-N., fiind ocupată în întregime de platforma betonată de staționare a autobuzelor și fiind destinată funcționării autobazei de autobuze.
Mai mult, chiar dacă s-ar admite că, raportat la caracteristicele sale actuale, terenul în litigiu s-ar putea încadra (în tot sau în parte) în categoria celor reglementate de art.36 alin.5 din Legea nr.18/1991, totuși, în condițiile în care potrivit art.36 alin.51 din Legea nr.18/1991 (introdus prin Legea nr.545/2001) cererile de restituire prevăzute la alin..5 trebuiau depuse până la data de 01.11.2001, iar cererea formulată de reclamant a fost depusă abia la data de 09.09.2005, rezultă că în speță nu a fost respectat termenul în care se putea obține restituirea terenului în litigiu pe temeiul art.36 alin.5 Legea nr.18/1991 (operând, prin urmare, sancțiunea decăderii din termen, prevăzută în mod expres de disp. art.36 alin.51).
Prin urmare, pentru considerentele mai sus expuse, ținând cont și de caracterul accesoriu al petitului referitor la constituirea dreptului de servitute de trecere dedus judecății de către reclamant prin precizarea și completarea de acțiune formulată la data de 30.11.2011, instanța va respinge în întregime cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost aceasta precizată, completată și extinsă, formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâții C. J. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata Asupra Terenurilor Cluj, C. Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor Cluj, S. R. prin Consiliul Local al Municipiului Cluj-N. și R. A. de Transport U. de Călători Cluj-N., ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de către pârâtul S. R. prin Consiliul Local al Municipiului Cluj-N., ca neîntemeiată.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de către pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
Respinge cererea, astfel cum a fost precizată, completată și extinsă, formulată de reclamantul L. I., cu domiciliul procesual ales la sediul S.C.A. S. & Asociații, situat în Cluj-N., ..28, jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul procesual ales la D.G.F.P. Cluj, situat în Cluj-N., P-ța. A. I. nr.19, jud. Cluj, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge cererea, astfel cum a fost precizată, completată și extinsă, formulată de reclamantul L. I. în contradictoriu cu pârâții C. J. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR CLUJ, cu sediul în Cluj-N., . nr.58, jud. Cluj, C. LOCALĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR CLUJ, cu sediul în Cluj-N., .-3, jud. Cluj, S. R. prin CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CLUJ-N., cu sediul în Cluj-N., .-3, jud. Cluj și R. A. DE TRANSPORT U. DE CĂLĂTORI CLUJ-N., cu sediul în Cluj-N., . nr.128 - 130, jud. Cluj, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.04.2013
P. GREFIER
D. G. R. F. C.
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 6368/2013.... | Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 8246/2013.... → |
|---|
