Obligaţie de a face. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 07-11-2013 în dosarul nr. 12112/211/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
CIVIL
SENTINTA CIVILA Nr._/2013
Ședința publică de la 07 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. B. T.
Grefier R. Z.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamantii H. M., H. I. P. și pe pârât P. M. CLUJ-N., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constata lipsa partilor. Instanța, față de lipsa părților, raportat la prevederile art. 104 alineatul 13 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, aprobat prin H.C.S.M. nr. 387/2005, dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispozițiilor procedurale.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier dupa care:
Raportat la prevederile art. 237 alin. 1 N.C.P.C. instanța constată că prezenta cauză se află în stare de judecată.
Instanta, pune in discutie exceptia necompetenței materiale a Judecătoriei Cluj-N., invocată de pârât prin întâmpinare, si retine cauza in pronuntare pe exceptie.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauze civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 23.05.2013 sub nr._/271/2013, reclamanții H. M. și H. I. P. au chemat în judecată pe pârâta Primăria M. Cluj-N., solicitând instanței să pronunțe o hotărâre judecătorească prin care să dispună obligarea pârâtei la emiterea certificatului de urbanism necesar întocmirii documentației pentru obținerea autorizației de construire pentru . obiectivului casa de locuit construită în baza autorizației de construire nr. 836/10.06.2002 la adresa Cluj, .. 72; precum și autorizarea lucrărilor de modificare pe care le-au executat la casa de locuit menționată cu nerespectarea documentației autorizată cu A-C 836/2002.
În motivarea cererii, reclamanții au învederat, în esență că, în baza autorizației de construire nr. 836/2002 au construit în perioada 2002-2005 o casa de locuit la care au executat modificări față de documentația tehnică autorizată: 1. au modificat acoperișul; 2. au efectuat unele lucrări care au dus la modificarea fațadei; însă aceste lucrări nu au afectat POT-ul, CUT-ul, distanțele imobilului față de limitele de proprietate, regimul de înălțime D+P+M, iar aspectul arhitectonic s-a îmbunătățit. Primăria Cluj-N. a luat act de modificările efectuate șî le-a încadrat în abateri de la autorizație și a emis procesul verbal nr. 143/11.10.2012 prin care a dispus . termen de 150 zile. În data de 12.01.2013 reclamanții au primit certificat de urbanism nr. 52/11.01.2013 care însă a fost motivat pe prevederile art. 51 alin. 1 din OG 7/2011, ulterior sesizării acestui aspect reclamanților li s-a emis un nou certificat de urbanism nr. 51/2013 motivat pe prevederile art. 56 alin. 1 din OG 7/2011. Reclamanții consideră că OUG 7/2011 care a intrat în vigoare la 01.01.2012 nu se poate aplica retroactiv. Reclamanții arată că s-au adresat Direcției de Urbanism, iar în scrisoarea nr._/431/11.04.2013 se renunță la motivările menționate în certificatul de urbanism nr. 52/2013 invocându-se abateri legate de neîncadrarea case de locuit construită în indicatorul urbanistic actual, aferent zonei de amplasare a obiectivului. Reclamanții consideră că încadrarea urbanistică actuală CM3 este în totalitate permisivă față de indicatorii realizați prin modificările făcute la imobilul casei de locuit. Prin urmare reclamanții arată că deși plătesc impozit pentru acest imobil, se află în imposibilitate de a-l întabula.
În drept cererea nu este motivată.
În dovedire, au fost depuse, în copie, înscrisuri (f.4-20).
La data de 30.07.2013 (f.25) pârâta a depus întâmpinare invocând excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Cluj-N., excepția capacității procesuale de folosință a Primăriei Cluj-N., excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, excepția prematurității capătului de cerere privind autorizarea lucrărilor modificatoare executate, iar pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În probațiune s-au depus înscrisuri (f.29-56).
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma excepției necompetenței materiale invocate, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 248 alin. 1 C.p.cinstanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei; (2) în cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepții, instanța va determina ordinea de soluționare în funcție de efectele pe care acestea le produc.
Potrivit art. 2 litera c din Legea nr. 554/2004, actul administrativ este acel act unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute și alte categorii de contracte administrative supuse competenței instanțelor de contencios administrativ.
Potrivit art. 8. alin.1 din Legea nr. 554/2004 persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.
În cauză, reclamanții solicită obligarea pârâtei la emiterea certificatului de urbanism și la obligarea acesteia la autorizarea construcției.
Față de considerentele expuse, având în vedere și dispozițiile art. 94 alin. 1 lit. h, art. 95 alin. 4 C.p.c., competența materială de soluționare a cererii în primă instanță aparține secției de contencios administrativ a tribunalului, rațiune pentru care în temeiul art. 132 din Codul de procedură civilă, instanța va admite excepția necompetenței materiale de soluționare a cererii invocată de pârât prin întâmpinare și va dispune declinarea competenței de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de către reclamanți în favoarea Tribunalului Cluj –secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Cluj-N., invocată de pârât prin întâmpinare.
Declină competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții H. M. și H. I. P. ambii domiciliați în Cluj-N., .. 72, jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâta Primăria M. Cluj-N., cu sediul în Cluj-N., .-3, jud. Cluj, având ca obiect obligație de a face, în favoarea Tribunalului Cluj –secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 07.11.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 2827/2013.... → |
|---|
