Ordonanţă preşedinţială. Hotărâre din 03-01-2013, Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 03-01-2013 în dosarul nr. 29549/211/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECTIA CIVILA
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal -3185
ORDONANȚA PREȘEDINȚIALĂ NR.2/2013
Ședința publică din data de 3 ianuarie 2013
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE: C. I.
GREFIER:A. R.
Pe rol se afla solutionarea cererii de ordonanță președințială privind pe reclamanta C. D. L. in contradictoriu cu paratul P. L. D..
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reclamanta asistată de av. T. C., pârâtul asistat de av. C. L. M., ambele cu delegație la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constata ca la dosar s-au depus inscrisurile solicitate la termenul anterior.
Reprezentanta reclamantei depune la dosar o precizare de acțiune, care se comunică reprezentantei paratului.
La întrebarea instantei, reprezentanta reclamantei arata ca între parti nu exista o intelegere, însă dacă acestea se înțeleg are prioritate, dacă nu să stabilească instanța.
Nefiind de formulat excepții sau alte cereri prealabile, instanța acordă cuvântul asupra probațiunii.
Reprezentanta reclamantei solicită audierea martorei S. I. Danuța pentru a dovedi relațiile părților, în sensul ca paratul interzice reclamantei sa-și vada copilul.
Reprezentanta paratului se opune intrucat exista o stare de dușmanie concretă între martora S. și pârât, depunând în acest sens la dosar o declaratie de la Politie formulata impotriva paratului de aceasta. Mai arata ca se opune și pentru faptul ca aceasta a fost o proba preconstituită.
Reprezentanta reclamantei arata ca nu e vorba de o proba preconstituita, ar fi absurd sa se creada acest lucru, atâta vreme cât și reclamanta și mama sa au fost agresate de parat și mama acestuia.
Reprezentanta reclamantei, în subsidiar, în masura în care nu se va incuviinta martora S. solicita audierea martorului M. I..
Reprezentanta paratului se opune intrucat este tatal vitreg al reclamantei. Solicita în probatiune incuviintarea audierii martorilor C. F. și Mesaros V., care cunosc faptul ca reclamanta nu a fost impiedicata sa-și vada fetita, nu este obstructionata sa faca acest lucru, insa minora nu doreste sa o vada.
Reprezentanta reclamantei lasa la aprecierea instantei solutia cu privire la audierea martorilor paratului. Solicita incuviintarea luarii interogatoriului paratului, cu atat mai mult cu cat este prezent la acest termen.
Reprezentanta paratului nu se opune luarii interogatoriului paratului, solicitand incuviintarea luarii interogatoriului reclamantei.
Reprezentanta reclamantei nu se opune.
Reprezentantele partilor arata ca martorii pot fi prezentati la acest termen de judecata.
Instanta incuviinteaza proba cu interogatoriul partilor.
La întrebarea instanței, propusă de către reprezentanta reclamantei, respectiv cum vede pârâtul relația reclamantei cu minora până la solutionarea în fond a cauzei, acesta arata ca nu s-a opus și nu se opune vizitarii minorei, cu condiția ca reclamanta sa nu se afle sub influenta alcoolului la acel moment. Parâtul arata ca inca de cand a cunoscut-o pe reclamanta aceasta avea probleme cu alcoolul si ca a considerat ca între timp reclamanta s-a schimbat.
La întrebarea instanței, propusă de către reprezentanta reclamantei, pârâtul arata ca mama sa a sesizat Politia pentru ca de fiecare data cand reclamanta vine la Telciu face scandal și s-a intamplat sa vada copilul la ore nepotrivite (ex. ora 21,40).Invedereaza ca a lasat-o pe reclamanta sa-și vada copilul chiar și fara prezenta sa, insa fetita nu vrea sa-și vada mama și nu vrea sa vina la Cluj-N.. Arata ca inca din mai au existat probleme între copil și mama, din iunie fetita i-a spus ca nu mai vrea sa mearga la Cluj-N..
La întrebarea instanței, propusă de către reprezentanta reclamantei, pârâtul învedereaza ca și în prezent duce copilul la psiholog, intrucat se impune aceasta, din cauza scandalurilor s-a intamplat sa o gaseasca sub birou tremurand. Mentioneaza ca de cand a plecat copilul la Telciu, telefonul acesteia este inchis, iar reclamantul la randul sau nu raspunde. Din vara anului 2012 și-a vazut copilul de 4 ori și atunci în . între.
La întrebarea instanței, adresată de către reprezentanta pârâtului, reclamanta arata cu privire la reactia fetei în cele 4 intalniri ca, la inceput aceasta nu prezenta afectiune fata de ea spunandu-i ca nu vrea sa mearga la Cluj-N., ca nu o mai iubeste. Nu dadea explicatii cu privire la motive, uitându-se cand la ea cand la parat. Nu i s-a permis sa petreaca nici macar o ora cu fetita în aceasta perioada. Mai arata reclamanta ca, la serbarea de C. fetita a avut aceiasi reactie, a refuzat cadoul uitandu-se la tatal sau. Cadoul l-a dat invatatoarei pentru ca acesta sa-l dea fetitei, insa aceasta a spus ca nu vrea sa fie implicata.
La întrebarea instanței, adresată de către reprezentanta pârâtului, reclamanta arata ca atitudinea fetitei, cum se poate vedea și din fotografiile de la dosar, se datoreaza presiunii sub care traieste aceasta, fiind speriata. Mai arata ca în data de 5 ianuarie 2012 cand a venit la Cluj-N. paratul le-a batut pe amandoua.
La întrebarea instanței, adresată de către reprezentanta pârâtului, reclamanta arata ca fetita nu ar avea cum sa fie afectata de o eventuala relatie de concubinaj, cu o alta persoana, intrucat nu exista și nu a existat nici în trecut.
La întrebarea instanței, propusă de către reprezentanta pârâtului, reclamanta învederează ca este convinsa de faptul ca fetita ar putea sa se obisnuiasca și sa stea la mama sa în Cluj-N. în vizita. Fetita a locuit în Cluj-N. o perioada și are prieteni aici.
La întrebarea instanței, adresată de către reprezentanta reclamantei, pârâtul arata ca minora a locuit 6 ani cu ambii parinti. În ultima perioada minora a avut un comportament nepotrivit fata de el (ex. il facea magar). A lasat-o sa mearga la Cluj-N. cu mama sa, insa a observat ca din luna mai minora și-a schimbat comportamentul.
Reclamanta, întrebata fiind de instanta, arata ca . perioada minora vorbea mai nepotrivit cu tatal sau, dar aceasta se intampla pentru ca paratul le batea pe amandoua. Minora nu avea o relatie tata-fiica cu tatal ei.
Instanta, cu privire la administrarea probei testimoniale propusa de parti și teza probatorie indicata, va incuviinta audierea unui martor pentru fiecare parte, urmand ca referitor la audierea celorlalti martori sa se discute după aceea, în masura în care mai este necesara audierea lor. Instanta apreciaza ca martora S. I. poate fi audiata, avand în vedere ca din actele dosarului, inclusiv declaratia depusa nu rezulta ca aceasta s-ar afla în relatii de dusmanie cu paratul. Instanta constata ca declaratia depusa la dosar a fost data . în care faptuitor este numita Ros Rodovica, mama paratului și priveste fapte strans legate de persoana acesteia. Instanta constata ca are posibilitate de a aprecia declaratia martorei inclusiv prin prisma relatiilor dintre parti și martora. Astfel ca va incuviinta audierea martorei S. I. pentru reclamanta și C. F. pentru parat.
Sub prestare de juramant s-a trecut la audierea martorilor prezenti ale caror declaratii se afla consemnate la filele 53-54 din dosar.
Întrebat fiind de instanta pârâtul arata ca s-a intamplat sa fie acasa cand reclamanta a venit sa vada copilul, insa aceasta are obiceiul sa sune cu cateva minute inainte de a veni. Intalnirile se desfasoara la poarta casei, unde este prezenta și mama sa. Cu privire la cadoul adus de reclamanta fetitei arata ca acesta a ramas la scoala pentru ca fetita nu a dorit sa-l ia. De fiecare data cand vine reclamanta încearca sa o convinga pe fetita să iasă din casa, insa aceasta nu vrea. Reclamanta nu doreste sa între în casa sa-și vada copilul, în data de 16 a chemat-o în casa dar nu a dorit sa între, au existat și martori la acel moment. Pârâtul mai arată ca nu are nimic impotriva ca fetita sa petreaca timp cu reclamanta la Cluj-N., insa copilul nu vrea. Fetita mai este afectata și de faptul ca mama sa are o relatie cu o alta persoana, cu care a fost plecata și în strainatate.
Instanta, raportat la proba cu interogatoriul administrat partilor și la audierea martorilor de la acest termen, considera ca nu se impune audierea altor martori.
Reprezentantele partilor arata ca nu au de formulat alte cereri în probatiune.
Instanta apreciaza ca la dosar sunt probe suficiente pentru solutionarea cauzei, motiv pentru care în temeiul art.150 C.pr.civ. constata ca la dosar sunt suficiente probe pentru justa solutionare a cauzei si acorda cuvantul pe fond. C.pr.civ. declara inchisa faza probatorie și acordul cuvantul pe fond.
Reprezentanta reclamantei solicita admiterea cererii precizate, cu motivarea ca se impune reluarea relatiilor copil - mama, intrucat intarzierea reluarii acestor relatii ar avea consecinte dezastruoase asupra psihicului minorei. Prin situatia de fata, afirmatie facuta și de psihologul minorei care a evaluat-o, se urmareste mentinerea situatiei privind ruptura copilului de mama sa. Pe de alta parte psihologul este cel care intretine situatia de fata și chiar prin comportamentul sau descurajeaza orice relatie cu copilul pe viitor. Paratul nu a facut nici un demers pentru relaurea legaturilor mama – copil, aceste aspect rezultand și din actele de la dosar. Copilul este influentat de cei din jur, impotriva mamei inducandu-se teama ca ar fi rapit de mama sa. Rezulta din actele de la dosar, în situatia în care copilul nu ar locui cu mama sa în aceiasi locuinta, ca aceasta din urma nu a putut sa mentina o legatura mai stransa cu fiica ei și niciodata nu a fost singura cand s-a intalnit cu minora. F. cheltuieli de judecata.
Reprezentanta paratului solicita respingerea cererii intrucat nu sunt indeplinite conditiile prev. de art. 581 C.pr.civ. și nici cele prevazute de dispozitiile speciale în materia divortului, din C.pr.civ. Arata ca paratul nu i-a intezis reclamantei sa-și vada copilul, copilul este cel care nu doreste sa aiba legaturi cu mama sa. Este probabil ca, în perioada în care copilul a locuit în Cluj-N. sa i se fi intamplat ceva din moment ce aici locuiesc mai multe persoane. Considera ca este necesar ca minora sa fie vizitata la locuinta ei, nu sa fie luata de la locuintasa. Pe de alta parte copilul ar trebui vizitat și în prezenta tatalui acesta fiind o persoana benefica pentru el. fara cheltuieli de judecata.
Instanta retine cererea în pronuntare.
I N S T A N T A
Prin cererea formulată la data de 13.12.2012 reclamanta C. D. L. a solicitat in contradictoriu cu paratul Pupaza L.-D., obligarea paratului sa-i permita relatii personale cu fiica sa S. T., la domiciliul lui in ziua de 16.12.2012, in perioada 22.12._12, sau 26.12._13 la domiciliul ei, iar in viitor in fiecare zi de sambata sau duminica la domiciliul paratului, conform intelegerii partilor si, in caz contrar o data la doua saptamani la dom. reclamantei, incepand de vineri si pana duminica dupa amiaza in primul si al treilea week-end din luna, pana la solutionarea dos. nr._/265/2012 al Jud. Nasaud.
În fapt, în esență, s-a aratat ca in legatura cu exercitarea autoritatii parintesti cu privire la minora si stabilirea domiciliului acesteia, s-a pronuntat instanta prin Ordonanta presedintiala nr._/2012. Cauza se afla in recurs in fata Tribunalului Cluj. P. la solutionarea acestui recurs si a dosarului nr._ solicita stabilirea programului de vizita, cu atat mai mult cu cat se apropie si sarbatorile de iarna.
In drept se invocă art. 581 C.P.C. art.263 NCC, art.469NCC.
In probațiune s-au depus înscrisuri.
Cererea este legal timbrată.
Pârâta a formulat intampinare prin care in primul rand a invocat exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei Cluj-N.. In fapt a aratat ca dos. nr._ al Jud. Nasaud a fost . Cluj-N., insa in acest dosar nu s-a solicitat reglementarea programului de vizita, ci doar exercitarea autoritatii parintesti si stabilirea domiciliului minorei.
Intrucat paratul domiciliaza in raza de competenta a Judecatoriei Nasaud, aceasta este competenta cu solutionarea cauzei.
In fond, a solicitat respingerea cererii de ordonanta presedintiala, aratand ca atatat vreme cat nu exista pe rolul instantei o cerere in fond cu privire la reglementarea programului de vizita, acesta nu poate fi solicitat pe calea ordonantei presedintiale. Nu este indeplinita conditia urgentei, intrucat paratul nu s-a opus ca reclamanta sa isi vada fiica, insa aceasta din urma nu doreste sa o vada pe reclamanta, probabil din cauza modului in care reclamanta s-a comportat cu ea cat timp a luat-o de la domiciliu. Fetita refuza sa aiba legaturi personale cu mama sa, un asemenea episod avand loc la data de 16.12.2012, cand a fugit in curte la momentul vizitarii de mama si a spus ca nu vrea sa vorbeasca cu ea. A mai aratat ca este de acord ca minora sa refaca legatura cu mama sa, acest lucru trebuind a se face acasa la minora, . acesteia.
Ambele parti au depus inscrisuri si fotografii.
La termenul din 14.12.2012 instanta a transpus cauza in sedinta publica si a dispus citarea partilor. La termenul din 28.12 s-a respins exceptia necompetentei teritoriale.
In cauza s-a efectuat ancheta sociala la domiciliul paratului si s-a atasat copia anchetei sociate efectuate in dosarul nr._ . Au fost incuviintati si audiati martorii S. I. Danuta si C. F. N..
Analizand probele administrate in cauza, instanta retine urmatoarele:
Minora P. S.-T. s-a născut la data de 23.02.2006 din relatia de concubinaj a partilor. Părinții acesteia se află în litigiu având ca obiect exercitarea autorității părintești și stabilirea domiciliului, dosarul fiind înregistrat pe rolul Judecătoriei Năsăud sub nr._ . Provizoriu, pana la solutionarea acestui dosar, s-a pronuntat Ordonanta presedintiala nr._/2012 din 22.11.2012 in dosarul nr._ al Judecatoriei Cluj-N..
Potrivit disp. art. 581 (1) Cod procedură civilă instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, fără prejudecarea fondului cauzei, iar instanțele judecătorești nu trebuie să piardă din vedere că interesul copiilor minori reprezintă criteriul principal în legătură cu ocrotirea lor, iar criteriile de apreciere a intereselor copilului minor nu trebuie limitate la bunăstarea materială ci trebuie avut în vedere și modalitatea de tratament a minorului sub aspect afectiv (art. 263 Cod civil). Totodata, in conformitate cu prevederile art.496 alin.5 C.civ., parintele la care copilul nu locuieste in mod statornic are dreptul de a a avea legaturi personale cu minorul, la locuinta acestuia. Instanta de tutela poate limita exercitiul acestui drept, daca aceasta este in interesul superior al copilului.
Analizând cauza sub aspectul îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 581 (1) Cod procedură civilă, instanța apreciază că acestea sunt îndeplinite.
Astfel, vremelnicia este de natura ordonanței, iar instanța apreciază că această condiție este îndeplinită, măsurile solicitându-se a fi luate până la soluționarea dosarului nr._ declinat Judecatoriei Cluj-N., având ca obiect exercitarea autorității părintești. Chiar daca in acel dosar nu s-a solicitat reglementarea legaturilor personale cu minora a parintelui caruia nu ii e incredintata minora, instanta apreciza ca acesta este un drept care rezulta implicit ca urmare a stabilirii domiciliului minorului la celalalt parinte.
De asemenea, instanța nu va proceda la prejudecarea fondului, asupra cererilor de exercitarea a autorității părintești, contribuția la creșterea și educarea minorei etc, stabilirea legaturilor personale, intrucat nu va solutiona in fond cererea.
Cat priveste urgența, aceasta rezultă din nevoia protejarii interesului superior al minorei, inclusiv prin prisma pastrarii si dezvoltarii legaturilor personale cu parintele cu care nu locuieste in mod curent. Instanta retine ca luarea unei asemenea măsuri speciale se impune în speță, dat fiind ca prin ordonanta presedintiala s-a stabilit provizoriu locuinta minorei la locuinta tatalui sau.
Paratul a invederat instantei ca nu se opune pastrarii legaturilor personale intre reclamanta si minora, cu conditia ca acestea sa fie exercitate la domiciliul copilului. A mai aratat ca minora este cea care refuza sa-si vada mama, el neopunandu-se pastrarii legaturilor intre cele doua.
Din probele administrate in cauza, instanta retine ca reclamanta a incercat de mai multe ori sa aiba legaturi personale cu minora, prin vizitare la locuinta acesteia si la scoala, cu ocazia serbarii de C., insa de fiecare data minora a refuzat sa o vada si sa primeasca cadoul la serbarea din 16.12.2012, spunandu-i ca il primeste doar daca nu o va mai cauta niciodata. Ambii martori audiati au relatat ca inainte ca minora sa plece la Cluj cu mama sa, relatiile intre acestea erau foarte bune. Insa dupa intoarcerea copilului la domiciliul tatalui, acesta nu a mai dorit sa tina legatura cu mama sa. Martorul C. F. N. a relalat ca din discutioile cu minora a retinut ca aceasta nu se simte abandonata de mama, ci mai degraba speriata, temandu-se ca nu cumva mama sa si rudele ei sa o « fure ». . de consiliere psihologica nr.941/27.12.2012 reiese ca minora prezinta tulburari de adaptare, reactii de respingere la adresa mamei, orice incercare de a aplana conflictul interiorizat nu da rezultate. Din sustinerile martorei C. F. instanta mai retine ca minora i-a povestit ca in mai multe randuri a fost certata de mama sa si a fost chiar batuta de ceilalti din casa, reprosandu-i-se ca nu e casa ei. Pronuntarea prezentei hotarari trebuie sa tina cont de interesul superior al minorei si de necesitatea ca executarea hotararii sa fie posibila fara sa creeze o trauma suplimentara minorei, fata de trauma determinata de comportamentul parintilor sai atat unul fata de altul, cat si in ceea ce o priveste. Reactia minorei este una de inteles dat fiind conflictul permanent dintre parinti, conflict in care sunt implicate si alte persoane, decat parintii, mai cu seama bunicii. Acestei situatii conflictuale permanente, minora se gaseste în situația de a-i răspunde asa cum crede de cuviință, așa cum rezultă din declarațiile martorilor si sin Ordonanta presedintiala nr._/22.11.2012, atunci când se află la mamă fetița își exprimă nemulțumire cu privire la comportamentul tatălui, iar aflată la acesta, nu mai are o părere bună despre comportamentul mamei sau de condițiile asigurate de aceasta. Raportat la atitudinea de respingere a mamei, instanta apreciaza ca in mod evident aceasta se datoreaza influentelor exercitate asupra copilului, cu caracter traumatizant pentru aceasta. Instanța va reține că, pe de o parte, reclamantul împreună cu părinții săi nu depun vreun efort pentru ca să permită și să înlesnească legătura dintre minoră și mamă, cu toate că aceasta din urmă și-a manifestat in mai multe randuri interesul în acest sens. Permisiunea mamei de a-si vedea copilul in ., pentru cateva minute, lasandu-se cu acte de violenta, de natura a speria si a dezorienta minora, nu este de natura sa duca la apropierea intre cele doua, ci dimpotriva. Din chiar plangerea depusa la politie de catre mama paratului (f.23-24), instanta retine nu doar ca aceasta nu permite accesul reclamantei in curte si in casa pentru a vedea minora, dar mai ales ca minora este traumatizata printr-o . scene de violenta intre mama paratului (bunica sa) si propria sa mama. De asemenea, chiar daca martora C. F. a relatat ca paratul a incercat sa o determine pe minore sa primeasca darul dat de mama sa, instanta retine ca acesta nu face demersuri suficiente pentru ca minora sa depaseasca starea de temere in care se afla. Insasi martora S. a aratat ca in data de 26 cand reclamanta s-a prezentat sa-si vada copilul, acesta era speriat si se uita la ambii parinti. Pe de alta parte, indiferent de cate eforturi ar face, acestea nu ar avea nici un rezultat de vreme ce minora resimte o stare conflictuala ori de cate ori este vizitata de mama sa.
Imprejurarea ca oricum minora nu vrea sa o vada pe mama sa nu justifica respingerea cererii, intrucat, atât practica judiciară națională cât și CEDO (Ignaccolo-Zenide împotriva României), au arătat că trecerea timpului poate avea consecinte ireparabile asupra relatiilor dintre copii si parintele care nu locuieste cu ei. Chiar dacă minora locuiește la tata, acest lucru nu înseamnă că paratul poate să împiedice reclamanta sa-si vada copilul și să fie sa faca parte din viata lui. Orice ingerință în sensul celor arătate, din partea paratului si a familiei sale înseamnă implicit afectarea dreptului copilului la viața de familie, cu consecinte daunatoare impotriva minorei.
De aceea, instanta apreciaza ca este necesar ca atat paratul, cat si mama acestuia sa inteleaga rolul reclamantei in viata minorei, necesitatea prezentei acesteia in viata copilului, in calitate de parinte cu drepturi egale ca si celalalt parinte. Acest lucru poate fi facut doar prin reabilitarea in ochii minorei a imaginea mamei sale, asa cum acestia au denaturat-o, minora neputand sa fie pusa la mijloc in conflictul dintre parti si fiind inadmisibil sa sufere pentru greselile parintilor si ale celorlalti membri de familie. In caz contrar exercitarea prezentei ordonante avand ca scop dezvoltarea relatiilor minora-mama nu va fi posibila, cu grave consecinte asupra psihicului minorei care va creste fara a cunoaste dragostea si prezenta materna.
Avand in vedere indeplinirea tuturor conditiilor prevazute de art.581 C.p.c, instanta va admite cererea reclamantei asa cum a fost precizata, insa doar in parte. Apreciaza ca, . este justificata, reclamanta dovedind interesul manifestat in continuu de a relua legatura cu minora. Totusi, acordarea programului de vizitare asa cum a fost solicitat, nu este oportuna daca avem in vedere ca fiecare masura dispusa cu privire la minori trebuie sa aiba in vedere interesul superior al acestora. In speta, interesul minorei impune pe de o parte ca tatal si cei cu care mai locuieste minora sa faca toate demersurile pentru a facilita apropierea copilului de mama, pe de alta parte, ca reluarea legaturilor cu mama sa se faca progresiv, altfel, o rupere brusca a minorei din mediul in care se afla prin aducerea ei in Cluj-N., chiar pentru o perioada scurta de timp, ar putea avea drept consecinta adancirea traumei minorei.
In acest sens, instanta va reglementa legaturile personale ale reclamantei cu minora prin vizite la domiciliul acesteia cu posibilitatea luarii de la domiciliu pentru durate scurte de timp, fara prezenta altui membru al familiei paratului, este suficienta pentru moment pentru a duce la reluarea si apoi la consolidarea relatiilor intre mama si copil. Instanta apreciaza ca se impune ca acest program sa fie exercitat fara prezenta altor membri ai familiei cu care minora lcouieste curent, pentru a se evita pe de o parte exteriorizarea conflictului partilor (familiilor lor) in prezenta copilului si, pe de alta parte pentru a se crea intimitatea de care mama si minora au nevoie pentru a dezvolta o legatura armonioasa, apreciindu-se ca in acest fel minora nu va mai exprima aceeasi reticenta fata de mama, pe care o exprima in prezenta tatalui si a bunicii. De asemenea, chiar daca nu s-a solicitat, instanta va acorda reclamantei dreptul de a avea legaturi cu minora si prin apeluri telefonice. Apreciaza ca nu s-a incalcat principiul disponibilitattii ce guverneaza procesul civil, intrucat atat legaturile telefonice, cat si programul de vizitare cu sau fara luarea minorului de la domiciliu, reprezinta forme ale exercitarii legaturilor personale. Incuviintarea mentinarii legaturilor personale prin telefon este practic o forma mai restransa a mentinerii legaturilor personale dacat vizitarea efectiva, avand aceeasi finalitate. Astfel ca nu se poate considera ca instanta a dat mai mult decat s-a solicitat, ci a incuviintat legaturile personale cu minorul raportat la caracteristicile spetei si avand in vedere principiul intererului superior al minorului.
Astfel, instanta va admite in parte cererea precizata si va stabili legaturile personale ale reclamantei cu minora, astfel:
-prin vizitare in cursul zilelor de sambata si duminica, in saptamanile impare, in intervalul 15.00-19.00, cu posibilitatea luarii minorei de la domiciliu, fara prezenta paratului sau a altui membru al familiei acestuia si obligatia mamei de o aduce la domiciliu la incheierea programului de vizitare.
-prin telefoane la domiciliu minorei de doua ori pe saptamana, in cursul zilelor de marti si vineri, de la ora 18.00-18.30.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
ORDONĂ:
Admite in parte cererea precizata si stabileste legaturile personale ale reclamantei cu minora, astfel:
Prin vizitare in cursul zilelor de sambata si duminica, in saptamanile impare, in intervalul 15.00-19.00, cu posibilitatea luarii minorei de la domiciliu, fara prezenta paratului sau a altui membru al familiei acestuia si obligatia mamei de o aduce la domiciliu la incheierea programului de vizitare.
Prin telefoane la domiciliu minorei de doua ori pe saptamana, in cursul zilelor de marti si vineri, de la ora 18.00-18.30.
Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Cu drept de recurs in 5 zile de la pronuntare.
Pronunțată în ședința publică, azi,03.01.2012.
JUDECĂTOR, GREFIER,
C. I. ALINAROMAN
C.I./07.1.2013
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 2013/2013.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria... → |
|---|
