Plângere contravenţională. Hotărâre din 27-11-2013, Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 27-11-2013 în dosarul nr. 18167/211/2013
ROMANIA
JUDECATORIA C. N.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
SECTIA CIVILA
DOSAR NR._
ȘENTINȚA CIVILĂ NR._ /2013
Sedinta publica din 27.11.2013
Instanta constituita din :
JUDECĂTOR: A. M. P.
GREFIER: A. B.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii in dosarul civil nr._ inaintat de petentul H. G. I. in contradictoriu cu intimatul M. C. N. – DIRECTIA POLITIA LOCALA – SERVICIUL CONTROL URBANISM SI DISCIPLINA IN CONSTRUCTII, privind procesul verbal de constatare a contraventiei, . nr._ din data de 22.07.2013 .
La apelul nominal facut in sedinta publica, se constata lipsa partilor.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Se constată ca dezbaterea pe fond a avut loc in ședinta publică din 20.11.2013, conform încheierii de ședinta din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotarare.
JUDECATORIA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 31 iulie 2013, sub nr._, petentul H. G. I. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/22.07.2013.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că nu el este beneficiarul lucrării de refacere a gardului din beton, ci, proprietari ai imobilului sunt rudele sale, doamna B. E. și doamna T. N., așa cum reiese din Cartea Funciară. Pe fond, petentul a arătat că nu este vorba despre lucrări noi, deoarece gardul care are o vechime de 40 de ani a fost executat tot din stâlpi de beton încastrați în fundație de beton, iar portița a fost construită pentru un acces mai ușor și mai rapid la stația de autobuz pentru proprietarele imobilului, care sunt în vârstă și cu probleme de sănătate.
De asemenea, petentul a menționat că procesul-verbal este nul, deoarece nu este trecută adresa sa în mod corect, iar procesul-verbal nu este semnat.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe disp. OG nr. 2/2001.
La plângerea contravențională au fost atașate următoarele înscrisuri: procesul-verbal contestat (f. 4), extras CF (f. 5), copie CI (f. 6), fotografii (f. 7).
Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului-verbal, întrucât este temeinic și legal, iar motivele invocate de către petent nu sunt de natură a înlătura răspunderea contravențională.
La întâmpinare au fost anexate: fotografii (f. 14-17).
Petentul a depus răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că poarta de acces a fost construită în urmă cu 3 ani, iar forma și dimensiunea inițiale ale gardului urmau să se păstreze și cu privire la noul gard, oricum, el nefiind beneficiarul acestor construcții.
Plângerea contravențională a fost legal timbrată cu taxă de timbru în valoare 20 lei.
La termenul din 20 noiembrie 2013, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului de față, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/22.07.2013, încheiat de intimat, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 1000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută și sancționată de art. 26 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 50/1991, reținându-se că petentul a desființat o împrejmuire a proprietății imobiliare din . și a edificat o împrejmuire nouă, fiind executată o poartă de acces care nu a existat anterior și fiind montate cofraje pentru un soclu din beton, fără a deține autorizație de construire.
Analizând legalitatea procesului-verbal, instanța constată că procesul-verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de OG nr. 2/2001, neexistând niciun motiv de nulitate a acestuia.
Cu privire la susținerile petentului referitoare la menționarea eronată a agentului constatator a adresei sale de domiciliu, instanța constată că aceasta a fost trecută în mod corect în cuprinsul procesului-verbal, și anume C.-N., ., nr. 15A, ..
Totodată, cât privește motivul de nulitate a procesului-verbal invocat de către petent, anume încheierea procesului-verbal în lipsa contravenientului și lipsa menționării unui martor în cuprinsul procesului-verbal, instanța reține că, de lege lata, dispozițiile OG nr. 2/2001 nu impun obligația agenților constatatori de a chema persoana sancționată contravențional la întocmirea actului contravențional, respectarea legalității procedurii de încheiere a actului contravențional fiind asigurată prin instituția martorului asistent prevăzută de art. 19 alin 3 din OG nr. 2/2001. Instituția martorului asistent apare, astfel, ca o formă de garantare a dreptului la apărare, în situația încheierii procesului-verbal în lipsa contravenientului, urmând ca acesta să-și găsească deplina manifestare în cadrul procedurii plângerii contravenționale adresată instanței de judecată. În ceea ce privește lipsa martorului asistent la încheierea procesului-verbal, dispozițiile art. 19 alin 3 din OG nr. 2/2001 reglementează instituția martorului asistent, pentru acele situații limitativ prevăzute de lege, când contravenientul nu se află de față la încheierea procesului-verbal, refuză sau nu poate să semneze, iar nu aspecte legate de fapta contravențională reținută. Obligația impusă de lege nu trebuie privită ca având caracter absolut, dispozițiile alin 3 al aceluiași articol prevăzând posibilitatea încheierii procesului-verbal chiar în lipsa martorului asistent, cu singura condiție a menționării motivelor care au condus al încheierea acestuia în acest mod.
Astfel, instanța nu poate reține motivul de nulitate invocat de petentul constând în nerespectarea dispozițiilor art. 19 din OG 2/2001, întrucât lipsa martorului asistent nu atrage în mod automat nulitatea procesului-verbal de contravenție, ci trebuie ca petentul să facă dovada unei vătămări care nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului-verbal de contravenție. Or, în condițiile în care petentul nu a invocat faptul că ar fi semnat procesul-verbal sau că ar fi fost prezent la încheierea acestuia, nu se poate reține că acesteia i-ar fi fost cauzată vreo vătămare care nu poate fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului-verbal de contravenție. În plus, instanța constată că agentul constatator a menționat motivul pentru care procesul-verbal nu a fost semnat de un martor asistent.
Analizând temeinicia procesului verbal contestat, instanța constată că starea de fapt reținută în actul administrativ corespunde realității, pentru următoarele motive:
Procesul-verbal de contravenție face dovada deplină asupra situației de fapt reținute, întrucât împrejurările comiterii faptei contravenționale reprezintă constatări personale (ex propriis sensibus) ale agentului constatator, până la proba contrară care incumbă petentului. În ceea ce privește sarcina probei, potrivit art. 249 Cod pr. civ, cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească. Prin urmare, dacă petentul susține netemeinicia celor arătate în procesul-verbal, trebuie să o dovedească. Nu se poate spune că, în acest mod, s-ar încălca cerința referitoare la sarcina probei ce decurge din prezumția de nevinovăție, pe motiv că organul constatator este cel care trebuie să probeze contravenția reținută.
În realitate, fapta reținută este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a procesului-verbal de constatare a contravenției – actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond si de forma prevăzute de lege – și cu prezumția de veridicitate – actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă – prezumții care, deși nu sunt consacrate expres de lege, sunt recunoscute atât de doctrină, cât și de practica judiciară, putând fi considerate a fi prezumții legale, în sensul pe care instanța europeană îl dă acestei noțiuni.
În acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie sa o depășească în folosirea lor în materie penală, instanța consideră ca una din limitele până la care poate să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent. Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, cum este și situația în cauza de față – fapta fiind constatată nemijlocit de către agentul constatator – procesul-verbal, dacă este legal întocmit, se va bucura de prezumția de temeinicie, astfel încât va reveni petentului sarcina de a proba netemeinicia.
Instanța apreciază că această soluție este în acord cu articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, din moment ce instanța are oricum obligația de a verifica din oficiu, legalitatea procesului verbal, în raport cu mențiunile a căror lipsă atrage nulitatea absolută a acestuia. Astfel, deși pornește de la prezumția de temeinicie a procesului verbal, soluția cauzei nu se va întemeia doar pe aceasta, fapt care constituie o limită rezonabilă în aplicarea prezumției.
În primul rând, este adevărat că doamnele B. E. și T. N. sunt proprietarele imobilului din ., și, prin urmare, ele sunt beneficiarele noii împrejmuiri, dar aceste lucru este irelevant sub aspectul textului sancționator prev. de art. 26 al. 1 lit. a din Legea nr. 50/1991, care vizează persoana investitorului sau executantului lucrării demarate fără autorizație. Or, executantul în speță este cel care s-a ocupat de desființarea vechiului gard și de construirea unei porți de acces și a unui nou gard, anume petentul, acesta nereușind să probeze că această stare de fapt este neconformă cu realitatea.
În al doilea rând, potrivit art. 3 lit. a din Legea nr. 50/1991, este necesară obținerea unei autorizații pentru lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere sau de reparare a construcțiilor de orice fel. Din fotografiile depuse la dosar de către intimat reiese că petentul a desființat împrejmuirea veche și a executat o poartă de acces care nu a existat anterior, fiind montate cofraje pentru un soclu din beton, în vederea edificării unui nou gard. Or, toate aceste acțiuni sunt dintre cele care intră sub incidența textului de lege amintit mai sus și pentru care este necesară autorizația de construire.
Așadar, în speță, nu a fost răsturnată prezumția de legalitate și adevăr de care se bucură procesul-verbal de contravenție, astfel că instanța constată că fapta contravențională atestată prin actul constatator, există și, ca atare, este imputabilă contravenientului. În raport de concluziile enunțate, se impune constatarea legalității și temeiniciei procesului-verbal de contravenție, cu privire la existența și imputabilitatea faptei contravenționale, a împrejurărilor în care acestea au fost comise, legate de timp și loc.
Față de considerentele ce preced și în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petent și va menține atât amenda contravențională de 1000 lei, cât și celelalte mențiuni, ca temeinice și legale.
Instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul H. G., cu domiciliul în C.-N., ., nr. 15A, ., CNP_, în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, cu sediul în C.-N., .-3, jud. C., ca neîntemeiată.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea cǎii de atac urmând a fi depusǎ la Judecǎtoria C. N..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27.11.2013.
JUDECĂTOR,GREFIER,
A. M. P. A. B.
Red./Dact. A.M.P./4 ex./09.12.2013
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria... → |
|---|
