Plângere contravenţională. Sentința nr. 1614/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1614/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 28-01-2013 în dosarul nr. 24063/211/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
CIVIL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1614/2013
Ședința publică din data de 28 ianuarie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. C. F.
GREFIER: D. R. F.
Pe rol fiind soluționarea plângerii contravenționale formulată de către petenta S.C. DORTIN COMTUR S.R.L. împotriva procesului-verbal de contravenție nr._ încheiat la 25.09.2012 de către intimatul municipiul CLUJ-N., DIRECTIA P. L..
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților, astfel încât instanța lasă cauza la a doua strigare.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
La a doua strigare a cauzei făcută în ședință publică, se constată din nou lipsa părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la 15.01.2013 s-a depus de către intimat întâmpinare (fil. 13-15) după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, deliberând în temeiul disp. art. 167 C.pr.civ., încuviințează pentru petent și intimat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind-o ca fiind legală, verosimilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.
Instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare, în temeiul art. 150 C.pr.civ.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, având ca obiect plângere contravențională, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N., la data de 15.10.2012, sub nr. de mai sus, formulată de petenta S.C. DORTIN COMTUR S.R.L prin administrator T. D. C. în contradictoriu cu intimatul MUNICIPIUL CLUJ-N. – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, s-a solicitat anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._ încheiat la 25.09.2012.
În motivarea în fapt a plângerii, reprezentantul petentei a arătat că la 03.04.2012, ora 22:30 a ajuns în localitatea Cluj-N., conducând autocarul cu nr. de înmatriculare_, cu care a transportat un grup de copii cu handicap locomotor, de la o școală ajutătoare din S., B., grup care a fost cazat în sala de sport la liceul de pe ., nr. 43. Reprezentantul petentei a arătat că i s-a solicitat de către însoțitori să parcheze cât mai aproape de liceu pentru a coborî copiii, bagajele și mâncarea acestora. După șase luni a primit la sediul firmei procesul-verbal contestat. De asemenea, s-a arătat că cele prevăzute în HCL nr. 149/2009 nu se regăsesc pe nici un indicator de circulație de pe ..
Plângerea nu a fost motivată în drept.
În probațiune petentul a anexat în conformitate cu art. 32 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor copia de pe procesul-verbal de constatare și sancționarea a contravenției (f. 3), dovada de comunicare a procesului-verbal, fotografii, .
Plângerea a fost legal introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, fiind scutită de plata taxei de timbru, conform art. 36 din același act normativ.
Intimatul a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal, arătând că petenta figurează ca proprietar al autovehiculului și că sarcina probei revine acestuia.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar de către petent și intimat.
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr._ încheiat la 25.09.2012, petenta S.C. DORTIN COMTUR S.R.L a fost sancționată cu amendă în sumă de 400 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 1 lit. a din H.C.L. nr. 149/2009, reținându-se că la data de 03.04.2012, ora 22:52, autoturismul cu numărul de înmatriculare_, cu masa totală maximă autorizată de peste 2 tone staționa pe ., nr. 43.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției nr._ încheiat la 25.09.2012, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
În primul rând, potrivit prevederilor art. 3 al. 2 din OG nr. 2/2001, persoana juridică răspunde contravențional in cazurile si condițiile prevăzute de actele normative prin care se stabilesc si se sancționează contravenții.
De asemenea, potrivit art. 5 din HCL nr. 149/2009, proprietarul sau deținătorul vehiculului/ autovehiculului are obligația de a comunica Politiei Comunitare, la cererea acesteia si in termenul solicitat, identitatea utilizatorului vehiculului/ autovehiculului la data si ora sãvarsirii contravenției. In caz contrar, procesul-verbal urmeazã a fi încheiat pe numele proprietarului sau detinãtorului vehiculului/ autovehiculului, chiar dacã acesta este o persoanã juridicã.
Așadar, persoana juridică poate răspunde și pentru o asemenea contravenție ca cea reținută în sarcina petentei, fiind prevăzut expres în HCL nr.149/2009.
În al doilea rând, HCL nr. 149/2009 a fost adusă la cunoștința terților prin publicarea ei, astfel încât operează o prezumție absolută de cunoaștere a legii, fiind aplicabil principiul juridic nemo censetur ignorare legem. În același sens este și jurisprudența Curții Europene de la Strasbourg, care a statuat că principiul legalității incriminării și a pedepsei impune un standard pentru a califica drept „lege” în sensul Convenției o normă juridică, respectiv de a îndeplini condițiile de accesibilitate și previzibilitate. Astfel, aceasta trebuie să fie enunțată cu suficientă precizie pentru a permite tuturor să prevadă posibilele consecințele care pot rezulta dintr-un act sau omisiune (Müller și alții c. Elveției, hotărârea din 24 mai 1988, nr._/84, par. 29 și Kokkinakis c. Greciei, hotărârea din 25 mai 1993, nr._/88, par. 40).
În circumstanțele prezentei cauze, instanța reține că dispozițiile relevante ale hotărârii locale nr. 149/2009 permit oricărui cetățean să-și conformeze conduita potrivit acestora, respectiv să nu staționeze autoturisme, având masa totală maximă autorizată de peste 2 tone, pe domeniul public sau pivat al Municipiului Cluj-N., astfel că sunt îndeplinite cerințele de previzibilitate decurgând din art. 7 din Convenție.
Raportat la critica constând în aceea că procesul-verbal a fost primit după 6 luni, deși termenul era de 30 de zile, instanța reține că este neîntemeiată. Astfel, conform art. 13 alin. 1 din OG 2/2001 „Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei”, iar în cauza de față sancțiunea a fost aplicată la data de 25.09.2012 în condițiile în care fapta a fost constată la 03.04.2012, cu respectarea termenului de 6 luni prev. de art. 13 alin. 1 din OG 2/2001.
În ceea ce privește fapta contravențională instanța apreciază că aceasta este corect și suficient descrisă, reținându-se că petentul a oprit/staționat cu autoturismul cu numărul de înmatriculare_, cu masa totală maximă autorizată de peste 2 tone pe ., nr. 43. Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Din analiza probelor de la dosar (procesul-verbal și fotografia atașată), instanța reține că, la data și ora constatării faptei, autoturismul cu numărul de înmatriculare_, cu masa totală maximă autorizată de peste 2 tone staționa pe I.C. B., nr. 43, aspect recunoscut de altfel de către petent prin plângerea formulată.
Potrivit art. 1 din H.C.L. nr. 149/2009 „constituie contravenție oprirea, staționarea si parcarea vehiculelor/ autovehiculelor pe domeniul public sau privat al municipiului Cluj-N. in alte locuri decât cele legal amenajate de către Primăria municipiului Cluj-N., după cum urmează: a) oprirea, staționarea si parcarea vehiculelor/ autovehiculelor destinate transporturilor de persoane sau de marfa, cu masa totala maxima autorizata de peste doua tone pe domeniul public sau privat al municipiului Cluj-N.”. Raportat la aceste text instanța reține că este interzisă parcarea autovehiculelor cu masa totală maximă autorizată de peste două tone pe domeniul public sau privat al municipiului Cluj-N. în alte locuri decât cele special amenajate de către Primărie.
Instanța va avea în vedere însă, dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, conform cărora sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, precum și faptul că, potrivit art. 21 alin. 3 din același act normativ, la stabilirea acesteia trebuie să se țină seama și de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea propusă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal. Față de aceste criterii instanța reține că fapta contravențională reținută în sarcina petentului prin procesul verbal, în conținutul ei concret are un grad de pericol social scăzut, în cauză justificându-se incidența prevederilor art. 7 din O.G. nr. 2/2001.
Sancțiunea avertismentului se aplică, potrivit art. 7 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, în cazul în care fapta este gravitate redusă, iar conform art. 7 alin. 3 din același act normativ, avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune. Față de aceste dispoziții legale și raportat la situația de fapt reținută în cuprinsul procesului verbal de contravenție, instanța apreciază că aplicarea unei sancțiuni pecuniare nu se impune în cauză.
Pe baza criteriilor menționate anterior instanța apreciază că sancțiunea avertismentului prevăzută de art. 5, 6, 7 din OG nr. 2/2001 este suficientă pentru a atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite și pentru a preveni săvârșirea în viitor a unor fapte de același gen.
Prin urmare, în baza art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge cererea petentului privind anularea procesului verbal și va înlocui sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 400 lei cu sancțiunea avertismentului.
În temeiul art. 7 alin. 1 din OG nr. 2/2001 instanța va atrage atenția petentului că în cazul săvârșirii unei fapte contravenționale de același gen i se va aplica o sancțiune mai aspră, recomandându-i ca pentru viitor să aibă un comportament ireproșabil în societate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta S.C. DORTIN COMTUR S.R.L, cu sediul în B., ., ., în contradictoriu cu intimatul MUNICIPIUL CLUJ-N. – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, cu sediul în mun. Cluj-N., ., jud. Cluj și în consecință:
Înlocuiește amenda contravențională în cuantum de 400 lei, aplicată petentei prin procesul verbal contravențional nr._ încheiat la 25.09.2012 de către organul constatator MUNICIPIUL CLUJ-N. - DIRECȚIA POLIȚIA COMUNITARĂ, cu sancțiunea avertismentului.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28 ianuarie 2013.
JUDECĂTOR,GREFIER,
M. C. F. D. R. F.
Red./dact./MCF/4 ex./28.02.2013
| ← Somaţie de plată. Hotărâre din 07-10-2013, Judecătoria... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 5499/2013. Judecătoria... → |
|---|
