Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 06-09-2013 în dosarul nr. 4430/211/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
CIVIL
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2013
Ședința publică de la 06.09.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. I.
Grefier C. M.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul G. M. C. și pe intimata INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare, se prezintă petentul G. M. C., care se legitimează cu carte de identitate . nr._, personal și asistat de avocat G. P. – M., care depune la dosar împuternicire avocațială, lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța, în temeiul art. 131 alin.1 C.pr.civ. coroborat cu art.32 alin.1 din O.G.2/2001, verificându-și competența apreciază că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
La interpelarea instanței, petentul personal și prin reprezentant, arată că nu are cereri de formulat și excepții prealabile de invocat.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții prealabile de invocat, instanța acordă cuvântul petentului, personal și prin reprezentant, asupra cererilor în probațiune.
Petentul personal și prin reprezentant arată că nu mai are alte cereri de formulat, cu excepția înscrisurilor depuse la dosar în probațiune a căror încuviințare o solicită.
La interpelarea instanței, petentul recunoaște faptul că a circulat cu viteză peste limita legal, însă avea în jur de 80-90 km/h, sub 100 km/h.
Reprezentantul petentului învederează instanței că există dubii cu privire la modul în care a fost utilizat aparatul radar cu care a fost înregistrată viteza deplasări autoturismului petentului. Intimatul nu a făcut dovada faptului că aparatul a fost utilizat corespunzător condițiilor la acel moment. Din procesul-verbal de constatare a contravenției nu rezultă modelul aparatului radar, așa încât instanța nu poate conchide dacă acest aparat a putut să cuprindă viteza reală cu care autoturismul petentului circula. Față de aspectele arătate, solicită admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului-verbal pentru mențiunile arătate. Mai arată că din cuprinsul procesului-verbal de constatare a contravenției nu rezultă . numărul aparatului radar, motiv pentru care nu se poate stabili dacă acesta era un aparat setat să înregistreze staționar sau în mers autoturismele, întrucât era necesar să se regăsească în cuprinsul procesului-verbal . numărul aparatului radar. Învederează instanței că la momentul încheierii procesului-verbal, așa cum se poate vedea și din înregistrarea pusă la dispoziția instanței de către intimat, însuși agentul constatator a încălcat prevederile letale, punând în pericol siguranța autoturismelor din trafic. Arată că întâmpinarea depusă la dosar de către intimat este incompletă.
În temeiul art.255 alin.1 NCPC, instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar ca fiind pertinentă concludentă și utilă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța, în temeiul art.394 C.pr.civ., închide faza probatorie, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul petentului asupra fondului cauzei.
Reprezentantul petentului solicită instanței admiterea plângerii și anularea procesului-verbal întocmit de către intimat conform poziției procesuale exprimate mai sus. Solicită cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțarea hotărârii.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, având ca obiect plângere contravențională, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N., la data de 19.02.2013 sub nr. de mai sus, formulată de petentul G. M. C. în contradictoriu cu intimatul IPJ Cluj, s-a solicitat anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 04.02.2013.
În motivarea plângerii petentul a aratat ca fapta imputata lui nu este prevazuta de lege ca si contraventie, in procesul-verbal fiind mentionat un text prevazut in HG nr.1391/2006, nicidecum in OUG nr.195/2002. Sanctiunea i-a fost aplicata fara ca in prealabil sa-i fi fost acordat dreptul de a formula aparari, procesul-verbal nu cuprinde toate imprejurarile ce pot servi la aflarea adevarului. A mai aratat ca procesul-verbal nu cuprinde toate lementele necesare verificarii legalitatii si temeiniciei acuzatiei ce i-a fost adusa, nefiind consemnat daca s-a tinut cont de eroarea posibila la stabilirea vitezei. A mai aratat ca nu a comis fapta retinuta in sarcina sa iar procesul-verbal este lovit de nulitate pentru o . vicii legate de aparatul radar si utilizarea acestuia.
In drept, au fost invocate prevederile OG nr.2/2001, OUG nr.195/2002 si RAOUG 195/2002, art.6 CEDO, art.1 din prot.1 CEDO.
Plângerea a fost legal introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, fiind scutită de plata taxei de timbru, conform art. 36 din același act normativ.
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiata. In fapt, s-a aratat ca plangerea nu este intemeiata intrucat procesul-verbal a fost incheiat cu respectarea prevederilor legale si este temeinic. Se opune incuviintarii probei cu martori dintre persoanele prev. de art.189 C.p.c., precum si altor probe cu caracter extrajudiciar. In intampinare a fost de asemenea, explicat modul de functionare a aparatului radar si s-a depus o evidenta cuprinzand sanctiunile contraventionale aplicate anterior petentului.
Au fost depuse buletinul de verificare metrologica si inregistrarea video, precum si alte inscrisuri-f.26-33.
In cauza a fost stabilit termen de judecata la data de 06.09.2013, dispunandu-se citarea partilor.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse de către părți.
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr._ încheiat la data de 04.02.2013 de INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ-Politia mun. Cluj-N., petentul a fost sanctionat cu amenda de 675 lei, echivalentul a 9 puncte amenda si retinerea permisului de conducere pentru 90 de zile, pentru savarsirea contraventiei prevazute de art.121/1 din RA OUG nr.195/2002 coroborat cu art.102/3/8 din OUG nr.195/2002, retinandu-se ca la data de 04.02.2013, petentul a condus autovehiculul cu nr. de inmatriculare_, fiind depistat pe DN1 E60 Feleacu, circuland cu o viteza de 108 km/h pe un sector de drum cu restrictie de 50 km/h.
Procesul-verbal nu a fost semnat de petent intrucat acesta a refuzat sa semneze, aratandu-se la rubrica „alte mentiuni” ca politia a refuzat sa-i arate inregistrarea.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției instanța apreciaza ca acesta a fost incheiat cu respactarea prevederilor legale, cuprinzand toate mentiunile necesare sub sanctiunea nulitatii.
Instanta retine ca descrierea faptei s-a facut in mod corespunzator, cu indicarea tuturor imprejurarilor necesare aprecierii gravitatii faptei. Sustinerile petentului conform carora nu s-a facut vreo referire la intensitatea circulatiei pietonale in zona, nu prezinta relevanta, intrucat, limitele de viteza sunt stabilite prin act normativ, legiuitorul reglementand limitari de viteza in anumite situatii (de exemplu, in localitate, in dreptul trecerilor de pietoni, limita maxima de viteza este de 30 km/h). In cauza de fata, circuland in localitate, petentul avea obligatia de a respecta limita de viteza prevazuta de legiuitor pentru circulatia in localitate, limita care, in lipsa altor dispozitii, este de 50 km/h. De aceea nu au nici o importanta celelalte imprejurari indicate de petent, cu privire la vizibilitate, intensitatea traficului rutier, etc. Mai mult decat atat, nu prezinta nici o importanta circumstantele personale referitoare la locul de munca si ocupatia petentului, intrucat acestea nu au fost mentionate de legiuitor sub sanctiunea nulitatii absolute, ci a unei nulitati relative cu privire la care petentul nu a dovedit vreo vatamare.
In privinta motivelor pentru care petentul ar fi circulat cu o viteza superioara limitei maxime admise, instanta retine ca art,61 din OUG nr.195/2002 reglementeaza in mod expres si limitativ autovehiculele cu regim de circulatie prioritara, iar petentul nu a facut dovada ca ar fi condus vreun astfel de vehicul si ca s-ar fi incadrat in situatiile in care depasirea limitei de viteza este legala.
Cat priveste omisiunea mentionarii in procesul-verbal daca la stabilirea vitezei de 108 km/h s-a tinut sau nu cont de posibila eroare de 3 sau 4 km/h, instanta apreciaza ca agentul constatator nu avea obligatia de a face o astfel de mentiune. In orice caz, o posibila eroare poate exista nu doar in favoarea conducatorului auto, dar si in defavoarea sa.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
In cauza de fata, instanta retine ca procesului verbal fiindu-i atribuita prezumtia de temeinicie, revine celui ce-l contesta sarcina probei, in sensul dovedirii unei alte situatii de fapt decat cea descrisa de agentul constatator. Astfel, impreuna cu intampinarea, intimatul a depus si o . inscrisuri ce sustin constatatorile agentului, cum ar fi buletinul de verificar metrologica din care rezulta ca la data inregistrarii, aparatul radar era verificat, precum si certificatul de aprobare a modelului. A mai fost depusa inregistrarea, petentul invederand ca masina din inregistrare ii apartine. Verbal, in instanta, petentul a recunoscut ca a circulat cu o viteza superioara limitei legale, aratand insa ca nu a circulat cu viteza indicata in procesul-verbal.
Cu toate astea, petentul nu a facut in nici un fel dovada sustinerilor sale, desi, ii revenea sarcina probei.
In aceste conditii, instanta constatand ca din probele administrate nu rezulta dubii cu privire la cele retinute in procesul-verbal, va inlatura argumentele petentului ca neintemeiate.
In privinta principiului proportionalitatii, instanta apreciaza ca sanctiunea a fost stabilita in limite legale si este proportionala cu gravitatea faptei, cu atitudinea petentului care nu a recunoscut fapta, insa nici nu si-a probat sustinerile. Instanta are in vedere conduita anterioara a petentului care in mai multe randuri a fost sanctionat contraventional pentru incalcarea regulilor privind circulatia pe drumurile publice, precum si imprejurarea ca acesta a eludat prevederile legale, bazandu-se fara vreun temei legal pe anumite circumstante de ordin personal (functia si locul de munca). Astfel, fata de necesitatea evitarii comiterii de unor fapte similare, chiar cu consecinte mai grave pentru toti participantii la trafic, instanta apreciaza ca se impune mentinerea sanctiunii astfel cum aceasta a fost aplicata.
In consecinta, instanta va respinge plangerea petentului si va mentine procesul-verbal in totalitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge ca neintemeiata plangerea formulata de petentul G. M.-C., dom. in Campia Turzii, ., ., CNP_, legitimat cu CI . nr._ in contradictoriu cu IPJ Cluj cu sediul in Cluj-N., ., jud. Cluj, CUI_, tel_.
Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publica din 06.09.2013.
JUDECATOR: GREFIER:
C. I. C. M.
TEHNORED./c.i./r.z./4 ex./12.09.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 9850/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3353/2013. Judecătoria... → |
|---|
