Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 11-11-2013 în dosarul nr. 16591/211/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal 3185
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2013
Ședința publică din data de 11 noiembrie 2013
Instanța constituită din:
P.: M. C. F.
GREFIER: M. M.
S-a luat în examinare plângerea contravențională formulată de petenta S. – B. M. - C. împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 01.07.2013 de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petenta S. -B. M.- C., lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată că la filele 29-30 din dosar CNADR a trimis un răspuns la adresa emisă din oficiu de instanță.
Petenta solicită a fi ascultat în calitate de martor soțul său, care se afla cu ea în autoturism, pentru a proba că agentul constatator a abuzat de autoritate, a avut o atitudine neadecvată.
Instanța, față de teza probatorie prezentată de petentă, respinge proba testimonială formulată de aceasta apreciind că nu este utilă soluționării cauzei.
Petenta declară că nu are excepții de invocat sau cereri de probe de formulat și solicită cuvântul pe fond.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri de probe de formulat, instanța încuviințează înscrisurile depuse la dosar și constatând încheiată procedura probatorie, acordă cuvântul pe fond.
Petenta solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție, având în vedere că agentul constatator a trecut în procesul verbal date eronate, deși i-a prezentat actul de identitate. Nu solicită cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față având ca obiect plângere contravențională reține următoarele:
Prin plângerea înregistrată la data de 16 iulie 2013 pe rolul Judecătoriei Cluj-N., sub nr. de mai sus, petenta S. – B. M. – C. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, a contestat procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 01.07.2013.
În motivarea plângerii petenta a arătat că în timp ce conducea autoturismul marca VW cu nr. de înmatriculare_ în localitatea G., a fost oprită pentru control de către un echipaj de poliție care i-a comunicat că a depășit viteza legală prin localitate, având 72 km/h. Petenta a susținut că indicatorul de limitare de viteză semnala 70 km/h, după acest indicator neexistând un altul care să semnalizeze limitarea la 50 de km/h. Totodată, petenta a arătat că numele îi este scris incomplet, iar . numărul cărții de identitate precizate în procesul-verbal nu îi aparțin.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
În conformitate cu art. 32 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, petentul a anexat copie de pe procesul-verbal de constatare și sancționarea a contravenției (f. 3).
Plângerea a fost legal introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, fiind achitată taxa de timbru în cuantum de 20 de lei (f. 8).
Intimatul, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, a depus la data de 30.09.2013, întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal ca fiind temeinic și legal, arătând în motivare că plângerea contravențională este neîntemeiată, procesul verbal conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001, iar agentul constatator a respectat dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 aplicând sancțiunea în limitele prevăzute de actul normativ, raportat la gradul de pericol social al faptei, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit și circumstanțele personale ale contravenientului. Intimatul a mai arătat că procesul verbal se bucură de o prezumție de legalitate, făcând dovada până la proba contrară, în acest sens pronunțându-se Curtea Constituțională prin Deciziile nr. 197/2003 și nr. 259/2007.
La întâmpinare intimatul a anexat înregistrarea radar, certificat aprobare model, buletin de verificare metrologică, copia procesului-verbal de constatare a contravenției (f. 18-21).
La data de 14.10.2013 petenta a depus răspuns la întâmpinare arătând că documentul prezentat pentru identificare nu a fost cartea de identitate a cărei . înscrisă pe procesul-verbal, acea carte de identitate fiindu-i anterior reținută la oficiulk pentru evidența populației în urma căsătoriei și a schimbării numelui, iar documentul prezentat pentru legitimare fiind pașaportul cu seria_ (f. 24).
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse de părți.
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr._ încheiat la data de 01.07.2013 de INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ-POLIȚIA MUNICIPIULUI CLUJ-N., petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 320 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 121 alin. 1 din Regulamentul de punere în aplicare a OUG 195/2002 și sancționată de art. 100 alin. 2 și 108 alin. 1 lit. b pct. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările ulterioare, reținându-se în sarcina acesteia că la data de 01.07.2013, ora 19:29, în G., DN1 – E60, a condus autoturismul marca VW, cu nr. de înmatriculare_ și a fost înregistrată cu aparatul radar Autovision circulând cu viteza de 72 km/h în localitate.
Procesul verbal a fost încheiat în prezența petentei, care a semnat procesul-verbal, menționându-se la rubrica obiecțiuni – nu am văzut nicio limitare la 50 km/h.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 01.07.2013, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Astfel, în ceea ce privește criticile de nelegalitate invocate de către petentă în cuprinsul plângerii contravenționale instanța reține că acestea sunt neîntemeiate. O.G. nr.2/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr.180/2002, cu modificările și completările ulterioare, instituie cadrul general de constatare și sancționare a contravențiilor. Prin dispozițiile specifice pe care le cuprinde, acest act normativ reglementează modul de întocmire a procesului verbal de constatare a contravențiilor, cu precizarea mențiunilor obligatorii pe care trebuie să le cuprindă, persoanele ce pot avea calitatea de agent constatator, condițiile în care poate fi contestat procesul verbal de constatare a contravențiilor, ca și regimul general al sancțiunilor contravenționale, al aplicării și executării acestora. Astfel, în art. 16 alin.1 din O.G.2/2001, sunt enumerate datele pe care trebuie să le cuprindă în mod obligatoriu procesul verbal de constatare a contravențiilor, respectiv data și locul unde este încheiat, numele prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă al contravenientului, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate, termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea. De asemenea, în alin.1 indice 1, 5 și 6, ale aceluiași articol au fost prevăzute datele ce trebuie să mai fie menționate în cazul contravenienților cetățeni străini, persoana fără cetățenie sau cetățeni români cu domiciliul în străinătate, al contravenienților minori, precum și în situația în care contravenientul este o persoană juridică. În cadrul alin. 7 al articolului 16 din O.G.2/2001 s-a prevăzut că în momentul încheierii procesului verbal de contravenție, agentul constatator este obligat să aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Dintre aceste mențiuni, doar cele cu privire la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție. Prin urmare, în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, inclusiv cele referitoare la consemnarea obiecțiunilor contravenientului, sancțiunea care intervine este nulitatea relativă care nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acestuia act.
Verificând procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor întocmit pe numele petentei, prin prisma dispozițiilor menționate mai sus, instanța constată următoarele: în cuprinsul acestuia sunt prevăzute expres numele, prenumele și calitatea agentului constatator (. – Serviciul rutier), numele și prenumele contravenientei (B. M. - C., CNP_), fapta contravențională săvârșită (,,a condus autoturismul marca VW, cu nr. de înmatriculare_ și a fost înregistrată cu aparatul radar Autovision circulând cu viteza de 72 km/h în localitate”), precum și încadrarea în drept, locul și data săvârșirii faptei (01.07.2013, ora 19:29, în G., DN1 – E60) și semnătura agentului constatator.
Raportat la criticile de nelegalitate invocate de către petentă, instanța constată că într-adevăr în procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 01.07.2013 este menționat numele petentei ca fiind B. M. – C. și cartea de identitate . nr._, în condițiile în care conform cărții de identitate de la fila 2 din dosare reiese că petenta se numește S. – B. M. – C. și se legitimează cu CI . nr._, valabilă în perioada 18.06.2013 – 19.03.2023, astfel că agentul constatator a menționat numele petentei incomplet, iar . numărul cărții de identitate de asemenea au fost menționate greșit. Însă aceasta nu este de natură să atragă nulitatea absolută a procesului-verbal de constatare a contravenției, neexistând nici un dubiu cu privire la identificarea contravenientei. După cum s-a arătat mai sus legea sancționează cu nulitatea absolută lipsa totală a numelui și prenumelui contravenientului, însă în procesul verbal este menționat numele petentei, B. M. – C. și codul numeric personal, or atâta timp cât procesul-verbal cuprinde toate datele de identificare ale contravenientei, date pe care petenta nu le-a contestat, consemnarea incompletă a numelui de familie nu constituie o împrejurare care să poată fi calificată ca lipsă a mențiunilor privind numele contravenientei.
Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Potrivit, art. 108 alin. 1 lit. b pct. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, cu modificările ulterioare, constituie contravenție și se sancționează cu amendă contravențională „depășirea cu 21 – 30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic”.
În raport de specificul faptei contravenționale pentru care a fost sancționat petentul, respectiv aceea de încălcare a limitei de viteză maxime admise, este de remarcat faptul că o constatare a acestui tip de contravenție se poate realiza numai prin mijloace tehnice.
În acest sens, potrivit art. 121 alin. 1 și 2 din H.G. nr. 1391/2006 „conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare. Nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de către polițiști rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic ”.
Astfel că, în cazul contravențiilor constând în depășirea vitezei legale, contravenientul se află în imposibilitatea absolută și obiectivă de a face dovada contrară celor consemnate în procesul verbal de contravenție, de aceea sarcina probei revine organului constatator, care trebuie să dovedească, prin intermediul mijloacelor tehnice din dotarea sa, săvârșirea contravenției, întrucât legea prevede în mod imperativ faptul că încheierea oricărui proces verbal pentru depășirea vitezei legale se încheie numai în urma unei constatări cu mijloace tehnice speciale, iar nu cu propriile simțuri ale agentului constatator.
De aceea, instanța apreciază că este obligatoriu ca în situația acestor contravenții, organul constatator să prezinte instanței, în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului verbal, fotografia radar, care a stat la baza încheierii actului de constatare și sancționare.
În temeiul paragrafului 3.5.1. din Norma de metrologie legală NML 021-05 din 23 noiembrie 2005 „înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puțin următoarele: imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia”.
Instanța, analizând înregistrarea radar depusă la dosar de către intimat, f. 29, observă că, aceasta este concludentă în ceea ce privește identitatea autovehiculului ce a înregistrat la data de 01.07.2013, o viteză de 72 km/h, în localitate, acesta fiind autoturismul condus de petentă cu nr. de înmatriculare_, înregistrarea radar fiind realizată în condiții ce permit identificarea atât a mărcii autovehiculului, respectiv marca VW, cât și a numărului de înmatriculare, menționat anterior, astfel încât este înlăturat orice dubiu cu privire la cele consemnate în stare de fapt reținută de către agentul constatator.
Având în vedere că, alături de înregistrarea radar s-a depus și buletinul de verificare metrologică (valabil în perioada 13.03.2013 – 13.03.2014) (f. 20), care atestă că cinemometrul măsoară în regim staționar și în regim de deplasare, instanța apreciază că, în speță, procesul verbal contestat a fost legal întocmit și cu respectarea prevederilor legale indicate mai sus.
Totodată, instanța reține că din adresa de la fila 30 din dosar reiese că limita de viteză maximă admisă în localitatea G. este de 50 km/h.
Cât privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicată petiționarului, instanța reține că potrivit art. 21 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal contestat.
În ceea ce privește cuantumul amenzii, respectiv 320 lei, instanța apreciază că aceasta a fost aplicată în cuantumul stabilit de către legiuitor, cu respectarea dispozițiilor legale anterior menționate și a art. 98 din O.U.G. nr. 195/2002, sancțiunea fiind proporțională faptei săvârșite și gradului de pericol social, ținând seama că este vorba de cuantumul minim al amenzii, de faptul că nerespectarea vitezei maxime admise poate pune în pericol viața celorlalți participanți la trafic.
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, în temeiul art. 34 și următoarele din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge ca netemeinică plângerea contravențională formulată de petenta S. – B. M. – C. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 01.07.2013 de către organul constatator I.P.J.Cluj pe care îl va menține în întregime împreună cu sancțiunea aplicată prin acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta S. – B. M. - C., cu domiciliul în Cluj - N., ., jud. Cluj în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, cu sediul în mun. Cluj-N., ., jud. Cluj și în consecință:
Menține procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 01.07.2013 de către organul constatator IPJ Cluj.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea pentru exercitarea căii de atac va fi introdusă la Judecătoria Cluj N..
Pronunțată în ședință publică azi 11 noiembrie 2013.
JUDECĂTOR,GREFIER,
M. C. F. M. M.
Red./dact./MCF/MM/4 EX./14.12.2013
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 642/2013. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria... → |
|---|
