Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 28-10-2013 în dosarul nr. 16365/211/2013

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CLUJ-N.

SECȚIA CIVILĂ

OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL - 3185

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ NR._/2013

Ședința publică din data de 28.10.2013

Instanța este constituită din:

PREȘEDINTE: I. A. B.

GREFIER: Ș. N.

Pe rol se află soluționarea plângerii contravenționale formulată de către petenta M. A. în contradictoriu cu intimatul R. AUTOMOMĂ DE TRANSPORT U. DE CĂLĂTORI CLUJ-N., privind procesul verbal de contravenție nr._ din data de 18.06.2013.

La apelul nominal facut în ședință publică se prezintă petenta personal, identificată cu CI . nr._, CNP_, lipsă fiind intimata.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Verificându-și din oficiu competența în baza art. 529 alin. 1 C.pr.civ., instanța apreciază că este competentă să soluționeze prezenta cauză în temeiul art. 94 pct. 4 coroborat cu art. 32 alin. 1 din OG nr. 2/2001.

Instanța constată că, la data de 02.08.2013, prin Serviciul Registratură, petenta a depus la dosar un înscris în probațiune. De asemenea, la data de 13.09.2013, intimata a depus la dosar întâmpinare, iar la data de 07.10.2013, petenta a depus la dosar răspuns la întâmpinare.

Petenta aduce la cunoștința instanței că numele său corect este M. A. și nu M. A., astfel cum a fost indicat de către intimată prin adresă.

Instanța ia act de precizarea petentei privind numele său corect, respectiv M. A. și nu M. A., astfel cum în mod eronat a fost indicat de către intimată prin adresa înregistrată la instanță.

Apoi, având în vedere dispozițiile art. 238 alin. 1 C.pr.civ., apreciază durata cercetării procesului la 30 de zile.

Petenta arată că nu știe de ce a fost amendată întrucât de obicei nu folosește mijloace de transport în comun. Arată că nu știa că există chioșc de bilete pe cealaltă parte, a întrebat și oamenii din stație, însă aceștia nu i-au zis nimic. Apoi, la interpelarea instanței, petenta arată că nu are cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat.

Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pe aspectul propunerii de probe.

Petenta învederează că nu are alte probe și solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.

În temeiul art. 255 și 258 C.pr.civ., instanța, încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind-o ca fiind utilă, pertinentă și concludentă pentru justa soluționare a cauzei.

Nemaifiind cereri de formulat ori probe de administrat, instanța apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri judiciare.

Petenta solicită admiterea plângerii contravenționale cu aplicarea unui avertisment întrucât nu a avut de unde să achiziționeze bilet pentru autobuz.

În temeiul art. 394 alin. 1 C.pr.civ. instanța, socotindu-se lămurită, declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin plângerea contravențională depusă la RATUC Cluj-N. la data de 19.06.2013 și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 12.07.2013, petenta M. A. a solicitat anularea procesului verbal de contravenție nr._ din data de 18.06.2013.

În motivarea plângerii, petenta a învederat, în esență, că nu a avut de unde să-și procure bilet de călătorie.

În drept, petenta nu a indicat niciun temei legal în susținerea plângerii sale.

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrelor judiciare, în temeiul art. 36 din OG nr. 2/2001, art. 15 lit. i din Legea nr. 146/2007 și art. 1 alin. 2 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.

În probațiune, a depus procesul verbal de contravenție nr._ din data de 18.06.2013 (fila 3).

Legal citată, la data de 13.09.2013, prin Serviciul Registratură, intimata R. AUTONOMĂ DE TRANSPORT U. CĂLĂTORI CLUJ a depus întâmpinare – fila 13, prin care a solicitat respingerea plângerii, ca neîntemeiată.

În drept, a invocat prevederile HCL nr. 767/2004.

În dovedire, a depus înscrisuri (filele 14 – 15).

În cauză, instanța a administrat și încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:

La data de 18.06.2013 a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul RATUC Cluj-N. procesul verbal de contravenție nr._ (fila 3), prin care s-a reținut săvârșirea de către petentă a contravenției prevăzută de art. 2 din H.C.L. nr. 767/26.10.2004, constând în aceea că, în ziua respectivă, în jurul orelor 10.00, a călătorit fără bilet de călătorie pe linia 48, între stațiile M. C. - Dorobanților; pentru acest motiv, petentei i s-a aplicat o amendă contravențională în sumă de 100 lei.

Petenta a semnat procesul verbal încheiat, iar la rubrica obiecțiuni s-a consemnat „nu a găsit chioșc de bilete”.

În temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța este datoare să verifice legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție.

Analizând procesul verbal de contravenție sub aspectul legalității, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute.

Astfel, reține că, situațiile în care lipsa anumitor mențiuni sau elemente din procesul verbal atrag nulitatea absolută a acestuia sunt expres și limitativ prevăzute în art. 17 din O.G. nr. 2/2001, iar în celelalte cazuri în care nu sunt îndeplinite anumite cerințe privind întocmirea procesului verbal, nulitatea procesului verbal nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului (Decizia Înaltei Curte de Casație și Justiție nr. XXII din data de 19.03.2007).

În speță, instanța constată că nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului verbal contestat, iar petenta nu a invocat motive de nulitate care ar putea atrage anularea procesului verbal întocmit pe numele său.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Astfel, instanța constată că petenta nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul verbal de contravenție, deși acesteia îi incumba sarcina probei în temeiul prezumției relative de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal de contravenție. Mai mult, așa cum reiese din cuprinsul procesului verbal, precum și din cel al plângerii contravenționale, petenta nu contestă împrejurarea că la data și ora efectuării controlului nu avea asupra sa bilet de călătorie, ci doar că nu a avut de unde să și-l procure.

Cu toate acestea, în temeiul dispozițiilor art. 34 din OG nr. 2/2001, care constituie dreptul comun în materie contravențională (articol care, coroborat cu art. 38 alin. 3 din același act normativ permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea care se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția relativă de valabilitate a procesului verbal nu a fost răsturnată), instanța consideră că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a i se atrage atenția petentei asupra obligațiilor ce-i revin potrivit dispozițiilor HCL nr. 767/2004.

Opinia instanței are la bază pe de o parte dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001 (potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite), art. 21 alin. 3 din același act normativ (conform căruia la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont de „împrejurările în care a fost comisă fapta, modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale petentului” – respectiv faptul că la data nu a avut de unde să-și procure bilet de călătorie), precum și art. 7 alin. 3 din OG nr. 2/2001 (prin care se prevede că avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de stabilire a contravențiilor respective nu prevede în mod expres această sancțiune).

Prin urmare, instanța va admite în parte plângerea formulată de petentă și va înlocui sancțiunea amenzii contravenționale în sumă de 100 lei cu cea a avertismentului.

În temeiul art. 274 C.pr.civ., instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta M. A., cu domiciliul în Cluj-N., .. 4 - 6, ., jud. Cluj, în contradictoriu cu intimata R. Autonomă de Transport U. Călători – Cluj-N., cu sediul în Cluj-N., . nr. 128 – 130, jud. Cluj.

Modifică procesul verbal de constatare a contravențiilor nr._/18.06.2013 în sensul că înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale cu cea a avertismentului.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel la tribunal în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, data de 28.10.2013.

Președinte, Grefier,

B. I. A. N. Ș.

Red./Dact. B.I.A. 01.11.2013/4 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA