Plângere contravenţională. Sentința nr. 351/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 351/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 14-01-2013 în dosarul nr. 19826/211/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 351/2013
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M. C.
Grefier E. N. N.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta P. M. și pe intimata INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a depus la dosarul cauzei întâmpinare de către intimată.
Instanța apreciază cauza în stare de soluționare, declară închisă faza dezbaterilor, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă și reține cauza pentru deliberare.
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată sub nr. de mai sus petenta P. M., a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I. DE POLITIE JUDETEAN CLUJ, să se constate nulitatea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 22.08.2012, să se dispună anularea procesului verbal precum și a sancțiunii complementare de reținere a permisului de conducere.
În fapt, prin actul atacat se reține următoarea stare de fapt: „în ziua de 22.08.2012, orele 15,15 în Cluj-N., pe . condus auto Renault cu nr. CJ-05-PM iar la trecerea de pietoni din dreptul imobilului cu nr. 99-101, nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat în traversarea străzii pe trecerea de pietoni semnalizată corespunzător”. Fapta săvârșită este prevăzută – consideră agentul - ca și contravenție prev. de art. 101 pct. 3 lit. b și sancționată cu amendă precum și aplicarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce un autovehicul pe o perioadă de 30 de zile.
Subliniază că aspectele reținute în procesul verbal atacat nu corespund realității. Astfel, în ziua de 22.08.2012, în jurul orelor 15,15, fiind la volanul autoturismului mai sus menționat, s-a îndreptat pe .>
Circula cu cca 40 km/oră când s-a apropiat de trecerea de pietoni unde a avut loc evenimentul descris în procesul verbal. De departe a văzut că în stradă se află un polițist care discuta cu un cetățean. Întrucât, pe trecerea de pietoni nu a văzut nici o persoană și-a continuat drumul cu aceeași viteză redusă. Exact când a ajuns cu mașina pe trecerea de pietoni, pe sensul opus, a văzut un pieton care se afla în dreptul marcajului de traversare, pe trotuar, dar mascat de două autoturisme.
Precizează că locul unde este amplasat marcajul acestei treceri se află pe o șosea cu trei benzi pe sensul de mers, iar pe încă 2 benzi situate la bordură sunt locuri pentru staționarea autovehiculelor.
După ce a trecut de trecere, la ca 10 metri se afla polițistul care i-a făcut cu mâna ca și cum ar ave anevoie de ajutor și nu a să-l oprească regulamentar în trafic. A oprit la cca 2 m de el, agentul i-a cerut actele la control, după care i-a spus că nu a acordat prioritate la un pieton și că îi aplică o amendă.
I-a spus agentului de politie că este cu încă o persoană în autoturism și care poate fi întrebată că nu era nici o persoană angajată în traversare pe locul marcat. De asemenea, i-a cerut polițistului să identifice și să treacă, ca și martor cetățeanul care era pe trotuar și care încerca să traverseze . cerut să nu-i dicteze ce anume să facă sau să nu facă. Mai face următoarea precizare și anume că polițistul se afla cu spatele la trecerea de pietoni când a trecut petentul iar cu persoana care era oprită avea o discuție foarte aprinsă pe probleme de trafic rutier.
De asemenea i-a cerut polițistului ca să-l întrebe pe cetățeanul care a traversat pe trecere dacă l-a incomodat sau dacă era angajat în traversare la momentul trecerii pe locul semnalizat și marcat, dar a refuzat și i-a spus că petentul nu este în măsură să-i dea sfaturi cum anume să procedeze.
Ca dovadă este faptul că nu a înscris nici un martor în procesul verbal deși avea 2 persoane la dispoziție pe care să le invoce.
Toate aceste motive coroborate indică faptul că legalitatea procesului verbal este grav afectată, dat ce mai important este faptul că îi este încălcat dreptul la un proces echitabil prev. de Constituție și de CEDO.
În concluzie, apreciază că actul atacat a fost emis cu încălcarea dispozițiilor art. 1, 16 și art. 19 pct. 3 di OG 2/2001 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.
Prin întâmpinarea formulată intimatul IPJ Cluj a solicitat instanței respingerea plângerii petentului cu menținerea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ca fiind temeinic și legal încheiat.
In motivare intimatul arată că procesul verbal conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 16 și art. 17 din OG2/2001.
Învederează instanței că agentul constatator a respectat disp. art. 21 al. 3 din OG2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aplicând sancțiunea in limitele prevăzute de actul normativ, raportat la gradul de pericol social al faptei, la împrejurările in care aceasta a fost săvârșită, la modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, la scopul urmărit, precum și la circumstanțele personale ale contravenientului.
Fapta petentului a fost constatată cu propriile simțuri de agentul constatator, astfel încât actul de sancționare și constatare se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie și face întotdeauna dovada până la proba contrară, sarcina probei conform art. 1169 C.civ. revine petiționarului și nu intimatului.
Întrucât procesul verbal se bucură de o prezumție de legalitate, in sensul că acesta face întotdeauna dovada până la proba contrară iar petiționarul, prin susținerile sale, nu poate face dovada contrară stării de fapt reținută prin actul de constatare și sancționare a contravenției, măsura aplicată de agentul constatator este întemeiată și pe cale de consecință procesul verbal contestat este temeinic și legal încheiat.
Intimata, citată în mod legal, nu a formulat întâmpinare.
Din actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/22.08.2012 petenta a fost sancționată cu 280 lei amendă contravențională în temeiul art. 101 alin.3 lit.b O.U.G. nr. 195/2002, sancționată conf. art. 100 alin.2 O.U.G. nr. 195/200, în concret fiind vorba de faptul că la data de 22.08.2012 nu a acordat prioritate de trecere unui grup de pietoni angajați în traversarea Căii Dorobanților din mun. Cluj-N., prin loc marcat, în dreptul imobilului cu nr. 99-101.
Analizând procesul-verbal de contravenție atacate prin prisma motivelor de nulitate absoluta prevăzute de art. 17 din OG 2/2001, instanța constata ca acesta îndeplinește condițiile de valabilitate prevăzute de acest text legal.
Lipsa unui martor asistent nu este de natură să atragă nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție, dispoziția legală invocată de petentă, respectiv art. 19 pct. 3 din OG nr. 2/2001 fiind incidentă situației în care contravenientul refuză să semneze. Or, în cauza analizată, petenta a semnat actul pe care îl atacă prin prezenta cauză. Apoi, lipsa mențiunilor referitoare la situația care a condus la încheierea procesului verbal de contravenție în lipsa unui martor, nu atrage nulitatea absolută, nefiind încălcată nicio normă de ordine publică. Eventuala vătămare produsă de lipsa mențiunilor cu privire la cauzele ce au dus la încheierea procesului verbal de contravenție în lipsa unui martor, este înlăturată de posibilitatea pe care petenta o are ca, atacând procesul verbal, să propună probe în contra celor consemnate în actul de constatare și sancționare a contravenției.
Instanța, chemată să se pronunțe asupra tuturor cererilor cu care este investită, astfel cu rezultă din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 129 alin.6 C.pr.civ, a procedat la verificarea temeiniciei actului supus cenzurii.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Instanța arată că, deși petentul a avut posibilitatea de a propune administrarea unor mijloace de probă în favoarea sa, acesta nu și-a exercitat acest drept, nu s-a prezentat în fața instanței și nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora și nici nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia.
Așadar, sub aspectul temeiniciei procesului verbal de contravenție atacat, retine, că, potrivit art.101 alin.3 lit. b din O.U.G. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amendă conform art.100 alin.2 din același text de lege, neacordarea prioritatii de trecere pietonilor angajati in traversarea regulamentara a drumului public prin locurile special amenajate si semnalizate, aflati pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului.
Conform dispozițiilor O.U.G. 195/2002, conducătorii auto au obligația ca, în dreptul marcajelor de trecere pietonală a străzii, să reducă viteza și să permită pietonilor angajați în traversare, care au prioritate, conform art.73 din același act normativ. Prezența pietonilor în dreptul marcajului care permite traversarea străzii obligă conducătorul auto să reducă, așadar viteza, pentru a permite traversarea. Chiar dacă petentul susține că pietonul nu s-a angajat în traversare instanța trage concluzia că, în cazul de față, pietonul a fost cel care, odată ajuns în dreptul marcajului rutier, a acordat prioritate de trecere autoturismului condus de către petent, și nu invers, cum era corect.
Apreciind că procesul verbal a fost încheiat conform cu legea și cu starea de fapt, în temeiul art.32 din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge plângerea ca neîntemeiată, urmând a menține procesul verbal . nr._/22.08.2012.
Pentru aceste motive
IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E :
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta P. M., domiciliată în Cluj-N., sr. Dr. Louis Pasteur, nr. 22-24, ., în contradictoriu cu intimata I. DE POLITIE AL JUDETULUI CLUJ, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj având ca obiect anularea procesului verbal de contravenție . nr._/22.08.2012.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 14 ianuarie 2013.
JUDECATOR, GREFIER,
C. M. C. N. E. N.
Red. C.M.C./C.M.C., 4 ex., 2013-01-18
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7160/2013.... → |
|---|
