Plângere contravenţională. Sentința nr. 9756/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9756/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 19-06-2013 în dosarul nr. 6400/211/2013
ROMANIA
JUDECATORIA CLUJ N.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
SECTIA CIVILA
DOSAR NR._
SENTINTA CIVILA NR. 9756/2013
Sedinta publica din 19.06.2013
Instanta constituita din:
P.: A. M. P.
GREFIER: I. M. S.
S-a luat in examinare actiunea civila formulata de petentul M. A. M. F. in contradictoriu cu intimatul I. DE P. JUDETEAN CLUJ, avand ca obiect plangere contraventionala.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care, mersul dezbaterilor fiind consemnat in incheierea de sedinta din 12 iunie 2013.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11 martie 2013, sub nr._, petentul M. A. M. F. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 27.02.2013, iar, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul.
În motivarea plângerii, s-a arătat că procesul-verbal este nul, întrucât nu s-a precizat banda de circulație pe care se afla autoturismul petentului, iar încadrarea juridică este greșită, fiind sancționat pentru încălcarea marcajului dublu longitudinal continuu, faptă care nu atrage sancțiunea suspendării permisului de conducere. Pe fond, petentul a învederat că tramvaiul era oprit la semafor și era încadrat pe banda de circulație în direcția H.-B., având roșu la semafor, în timp ce petentul s-a încadrat pe banda din stânga tramvaiului, în direcția P-ța M. Viteazul, având verde la semafor. Totodată, în temeiul jurisprudenței CEDO, petentul beneficiază de prezumția de nevinovăție.
În drept, cererea a fost motivată pe disp. OUG nr. 195/2002 rep.
În probațiune, s-a depus:proces-verbal (f. 5), dovadă (f. 6).
Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru și de timbru judiciar în temeiul art. 36 din OG 2/2001.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulate de petent, susținând în esență că procesul-verbal a fost încheiat cu respectarea tuturor condițiilor de formă prevăzute de OG 2/2001, iar situația de fapt reținută corespunde realității.
La întâmpinare au fost depuse urm. înscrisuri: raportul agentului constatator (f. 19).
La termenul din 12 iunie 2013, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului de față, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare a contravențiilor . nr._ din 27.02.2013, încheiat de intimat, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 300 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 100 alin.3 lit. c din OUG 195/2002 rep.
S-a reținut în sarcina petentului faptul că, în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe . tramvaiul oprit la semafor prin partea stângă, încălcând marcajul longitudinal continuu.
Plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 32 alin.2 din OG 2/2001.
Analizând legalitatea procesului-verbal, instanța constată că procesul-verbal de contravenție a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de OG nr. 2/2001, neexistând niciun motiv de nulitate a acestuia.
Cât privește motivul de nulitate privind insuficienta descriere a faptei, instanța reține că descrierea faptei este clară și precisă în procesul-verbal, fiind relatată suficient sub aspectul elementelor constitutive ale contravenției reținute, mai exact depășirea tramvaiului oprit la semaforul de pe . stângă, încălcând marcajul longitudinal continuu, astfel încât instanța apreciază că dreptul la apărare al petentului nu a fost vătămat sub acest aspect. Precizarea în cuprinsul procesului-verbal a benzii de circulație pe care era încadrat autoturismul petentului este futilă, din moment ce un simplu exercițiu logic permite formularea deducției că petentul nu se afla pe nicio bandă corespunzătoare sensului său de mers, ci se afla pe sensul opus de circulație, dat fiind că a încălcat marcajul longitudinal dublu continuu.
În al doilea rând, instanța reține că fapta a fost în mod corect încadrată juridic, precizându-se articolul care sancționează neacordarea priorității de trecere vehiculelor care au acest drept. Astfel, instanța nu poate reține aserțiunea petentului, potrivit căreia i se încalcă dreptul la apărare, pentru motivul că încălcarea marcajului longitudinal dublu continuu este o altă contravenție ce nu atrage suspendarea permisului de conducere. Din raportul agentului constatator (f. 19), coroborat cu faptul că agentul a indicat în cuprinsul procesului-verbal art. 100 al. 3 lit. c din OUG nr. 195/2002 rep drept temei juridic de încadrare a faptei concret săvârșite, iar amenda a fost stabilită în limitele legale, instanța constată că este cel puțin decelabilă, dacă nu chiar ostensibilă, fapta pentru care petentul a fost sancționat.
Analizând temeinicia procesului verbal contestat, instanța constată că starea de fapt reținută în actul administrativ corespunde realității pentru următoarele motive:
Procesul-verbal de contravenție face dovada deplină asupra situației de fapt reținute, întrucât împrejurările comiterii faptei contravenționale reprezintă constatări personale (ex propriis sensibus) ale agentului constatator, până la proba contrară care incumbă petentului. În realitate, fapta reținută este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a procesului-verbal de constatare a contravenției – actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond si de forma prevăzute de lege – și cu prezumția de veridicitate – actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă – prezumții care, deși nu sunt consacrate expres de lege, sunt recunoscute atât de doctrină, cât și de practica judiciară, putând fi considerate a fi prezumții legale, în sensul pe care instanța europeană îl dă acestei noțiuni.
În acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie sa o depășească în folosirea lor în materie penală, instanța consideră ca una din limitele până la care poate să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent. Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, cum este și situația în cauza de față – fapta fiind constatată nemijlocit de către agentul constatator – procesul-verbal, dacă este legal întocmit, se va bucura de prezumția de temeinicie, astfel încât va reveni petentului sarcina de a proba netemeinicia.
Instanța apreciază că această soluție este în acord cu articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, din moment ce instanța are oricum obligația de a verifica din oficiu, legalitatea procesului verbal, în raport cu mențiunile a căror lipsă atrage nulitatea absolută a acestuia. Astfel, deși pornește de la prezumția de temeinicie a procesului verbal, soluția cauzei nu se va întemeia doar pe aceasta, fapt care constituie o limită rezonabilă în aplicarea prezumției.
De asemenea, nu este în sarcina intimatului obligația de a furniza martori și fotografii care să ateste săvârșirea faptei de către petent, ci, din contră, art. 1169 C.civ. prevede că cel care face o propunere înaintea judecății este ținut să o dovedească. De asemenea, art. 129 alin. 1 din C.proc.civ. stabilește că părțile au îndatorirea să-și probeze pretențiile. Prin urmare, sarcina probei celor susținute în cuprinsul plângerii revenea petentului în prezenta cauză.
În speță, petentul a susținut că tramvaiul era oprit la semafor și era încadrat pe banda de circulație în direcția H.-B., având roșu la semafor, în timp ce petentul s-a încadrat pe banda din stânga tramvaiului, în direcția P-ța M. Viteazul, având verde la semafor.
În speță, petentul nu a făcut, în niciunul dintre modurile admise de lege, proba existenței unei situații de fapt contrare celei reținute în procesul-verbal, acesta din urmă împreună cu raportul agentului constatator fiind singurele mijloace de probă administrate în cauză.
Așadar, nu a fost răsturnată prezumția de legalitate și adevăr de care se bucură procesul-verbal de contravenție, astfel că instanța constată că fapta contravențională atestată prin actul constatator, există și, ca atare, este imputabilă contravenientului. În raport de concluziile enunțate, se impune constatarea legalității și temeiniciei procesului-verbal de contravenție, cu privire la existența și imputabilitatea faptei contravenționale, a împrejurărilor în care acestea au fost comise, legate de timp și loc.
Cât privește individualizarea sancțiunii ce i s-au aplicat petentului, instanța reține că potrivit art. 21 din OG nr.2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal contestat.
În ceea ce privește cuantumul amenzii, instanța apreciază că aceasta a fost aplicată în cuantumul stabilit de către legiuitor, cu respectarea dispozițiilor legale anterior menționate, sancțiunile fiind proporționale faptelor săvârșite și gradului de pericol social, ținând seama că este vorba de cuantumul minim al amenzii.
Față de considerentele ce preced și în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petent.
În baza art. 36 al. 2 din OG nr. 2/2001, instanța va obliga petentul la plata de cheltuieli judiciare către stat în cuantum de 250 de lei.
În temeiul art. 274 C.proc.civ., instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională de petentul M. A. M. F., cu domiciliul în Cluj-N., ., ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj, ca neîntemeiată.
Obligă petentul la plata de cheltuieli judiciare către stat în cuantum de 250 de lei.
Cu apel, în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19.06.2013.
JUDECĂTOR,GREFIER,
A. M. P. I. M. S.
Red./Dact. A.M.P./4 ex./02.07.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 8354/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Somaţie de plată. Hotărâre din 28-02-2013, Judecătoria... → |
|---|
