Pretenţii. Sentința nr. 1753/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1753/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 29-01-2013 în dosarul nr. 4228/211/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
CIVIL
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ NR.1753
Ședința publică din data de 29.01.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. G. I.
Grefier C. M.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta . și pe pârâta SC M. TRAN., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, atât la prima strigare, cât și la a doua, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța constată că pârâta a depus la dosar registrul/jurnalul de cumpărări al acesteia aferent lunilor ianuarie și februarie 2009 cu privire la înregistrarea în contabilitate a facturii . nr._ din data de 31.01.2009.
Nemaifiind alte cereri de formulat si probe de administrat, instanța declară terminată cercetarea judecătorească și, față de lipsa părților, reține cauza în pronunțarea hotărârii.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 14 februarie 2012 pe rolul Judecătoriei Cluj-N., sub dosar nr._, reclamanta ..R.L. a chemat în judecată pe pârâta .. solicitând instanței obligarea pârâtei la plata sumei de 3.662,47 lei, reprezentând debit restant, dobânda legala calculata de la data scadentei pana la achitarea integrala a debitului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, între părți s-au desfășurat relații comerciale constând în servicii de reparație auto pentru autovehiculul paratei cu nr. de înmatriculare_, pentru serviciul prestat reclamanta emițând factura . nr._/31.01.2009 scadenta la data de 14.02.2009, pentru suma de 3.662,47 lei, neachitata însă de către debitoare. Factura a fost emisă în baza devizului de reparație nr._ si a comenzii de reparație nr.__/ 15.01.2009, semnata de reprezentantul paratei, d-l D. A.. Deși a notificat pârâta cu privire la plata sumei restante, fiind convocata si la conciliere directa cf. art. 720 ind 1 c.pr.civ pârâta nu si-a îndeplinit obligația de plata.
În drept, au fost invocate prevederile art. 1166, 1169, 1170, 1178, 1270, 1350 din Noul cod civil (Legea nr. 278/2009), art. 102 alin.1 din Legea nr. 71/2011 raportat apoi la art. 969-970, 1073, 1082 din vechiul Cod civil (Codul civil din 1864); art. 46 Cod Comercial, art. 112-114 si 172-214 C.Pr.Civ.
Cererea a fost legal timbrata cu taxa de timbru în cuantum de 312 lei, cf. chitanței nr._/09.04.2012 (f. 18) și 3.3 lei timbru judiciar.
Pârâta SC M. TRAN.. a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune, raportat la disp. art. 1 și art. 7 din Decretul nr. 167/1958, iar pe fond respingerea cererii ca neîntemeiată.
În motivare, pârâta a arătat că nu a acceptat niciodată factura emisa de reclamanta, pentru motivul invocat în cuprinsul adresei expediate acesteia cu nr. 42/2009. Astfel, factura a fost emisă de reclamanta în baza devizului de reparații nr._/31.01.2009, care nu poarta semnătura vreunui reprezentant al societății, ceea ce înseamnă că lucrările de reparații nu au fost efectuate. Reclamanta nu a pus la dispoziție nici recepția finala care ar fi trebuit, de asemenea, sa fie semnata de reprezentantul pârâtei. Aceste reparații nu au fost efectuate în integralitate, reprezentanții pârâtei, neasistând la lucrările pretins executate, remorca părăsind incinta atelierului cu aceleași defecțiuni cu care venise. Mai mult, nici nu exista certitudinea că acele piese au fost schimbate, seful de atelier promițând că problemele remorcii se vor remedia în timp. Deși a solicitat o reprogramare la reparații acest lucru nu s-a întâmplat, reprezentanții reclamantei neputând fi contactați, iar o nouă deplasare la atelier ar fi presupus costuri suplimentare pe care pârâta nu si le permitea.
În ședința publica din data de 02.10.2012, instanța a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, ca neîntemeiată, pentru considerentele arătate în încheierea de ședință de la acea dată.
Instanța a încuviințat pentru reclamanta proba cu înscrisuri si proba cu interogatoriul pârâtei (f. 51-54), luând act că pârâta nu a solicitat probe în apărare.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, între părți s-au stabilit raporturi contractuale, în forma simplificata, în condițiile art. 36 c.. urmata de executare. Astfel, în baza comenzii nr.__/15.01.2009 emisă de pârâta, reclamanta și-a asumat obligația de a efectua servicii de reparații service asupra autovehiculului cu nr. de înmatriculare_, constând în remediere probleme ABS si suspensie perne aer.
În executarea obligațiilor asumate, reclamanta a emis devizul de reparații nr._/31.01.2009, pentru piese, materiale și manopera în valoare totală de 3662,47 lei, în baza căruia a fost întocmita factura . nr._/31.01.2009, pentru suma de 3662,47 lei, scadenta la data de 14.02.2009, conform termenului de plata menționat pe factura, aceasta fiind comunicata pârâtei la data de 06.02.2009, conform dovezii de comunicare (f. 27).
Pârâta a invocat, în susținerea poziției sale procesuale, apărări ce se circumscriu excepției de neexecutare a contractului, arătând că serviciile de reparații executate de către reclamanta au fost neconforme din punct de vedere calitativ, problemele tehnice ale remorcii nefiind remediate. Aspectele invocate de către pârâta, au făcut și obiectul corespondenței scrise dintre părți, pârâta aducând la cunoștința reclamantei cele menționate, prin adresa nr. 42/01.06.2009.
Analizând apărările formulate de către pârâta, instanța constată că acestea sunt neîntemeiate. Astfel, pârâta a susținut că nu are certitudinea executării efective a reparațiilor de către angajații reclamantei, întrucât reprezentanții săi nu au asistat la reparații, însă înscrisul depus la dosar de către reclamanta (f. 58) reprezentând anexa la comanda de reparații face dovada fiecărui serviciu prestat si durata de executare a acestuia. Cat privește susținerea pârâtei în sensul în care problemele tehnice ale remorcii au fost remediate ulterior ridicării acesteia din service, pe cont propriu, prin angajații săi, nu este fundamentată din punct de vedere probator, pârâta nedepunând în acest sens o nota de reparații – manopera sau piese - sau o notă de constatare emisă de un service autorizat care să reflecte defecțiunile tehnice, ulterioare ridicării autovehiculului, sau chiar si o expertiza tehnice care să releve defecțiunile si cauzelor acestora. Mai mult, instanța reține că ridicarea autoturismului din service, fara obiecțiuni, conduce la prezumția rezonabil a acceptării, din punct de vedere calitativ si cantitativ, a serviciului prestat. Ori, pârâta, prin reprezentanții săi, nu a făcut dovada formulării de obiecțiuni la momentul ridicării remorcii, deși diligența comerciantului profesionist ar fi impus aceasta. Obiecțiunile pârâtei au fost semnalate doar prin adresa 42 din 01.06.2009, moment în care ar fi fost tardiva determinarea cauzelor defecțiunilor semnalate, respectiv dacă acestea provin din cauze concomitente sau ulterioare intervenției angajaților reclamantei. Totodată, instanța reține că pârâta și-a introdus în contabilitate, respectiv în registrul jurnal pentru lunile ianuarie – februarie 2009 (f. 75), factura . nr._/31.01.2009 cu suma de plata de 3662,47 lei, deși a susținut și susține caracterul nedatorat al creanței pretinse. Neacceptarea expresa, prin semnătura si stampilă, a facturii . nr._/31.01.2009 emisă de creditoare, nu înseamnă nerecunoașterea obligației de plata, câta vreme acceptarea poate fi si tacita.
Față de cele expuse, instanța va aprecia asupra executării conforme a obligațiilor asumate de către reclamanta și asupra caracterului cert, lichid si exigibil al creanței pretinse de către aceasta, raportat la dispozițiile art. 379 c.pr.civ si art. 969 c.civ., motiv pentru care va admite pretențiile reclamantei în ceea ce privește obligarea pârâtei la plata sumei de 3662,47 lei.
În ceea ce privește dobânda legală solicitată de către reclamanta aferenta debitului principal, față de dispozițiile art. 1088 Cod civil, 43 c../2000 și OG nr. 13/2011 instanța va admite cererea reclamantei, urmând a obliga pârâta la plata dobânzii legale, aferenta debitului principal, calculata de la data scadenței – 14.02.2009 si până la achitarea integrala a debitului.
Reținând culpa procesuală a pârâtului, în temeiul art.274 C.proc.civ., instanța va obliga paratul la plata către reclamanta a sumei de 315, 3lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite cererea formulată de reclamanta ., cu sediul în G., ., jud. Cluj, împotriva pârâtului SC M. TRAN., cu sediul în com. P., . A, jud. Hunedoara.
Obligă pârâta la plata către reclamanta a sumei de 3662,47 lei, reprezentând contravaloare reparații auto conform facturii . nr._/31.01.2009, precum și dobânda legala aferenta acestei sume, calculata de la data scadenței - 14.02.2009 și până la achitarea integrala a debitului.
Obligă pârâta la plata către reclamanta a sumei de 315,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.01.2013.
JUDECĂTOR, GREFIER,
A. G. I. C. M.
Red/tehn. GIA
4ex/28.04.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 7065/2013. Judecătoria... → |
|---|
