Somaţie de plată. Hotărâre din 05-03-2013, Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 05-03-2013 în dosarul nr. 1375/211/2013

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CLUJ-N.

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

Operator de date cu caracter personal 3185

ORDONANȚA CIVILĂ NR. 4303/2013

Ședința publică din 05.03.2013

Completul constituit din:

JUDECĂTOR: I. G.

GREFIER: A.-M. F.

Pe rol judecarea cererii de emitere a ordonanței de plată formulată de creditoarea . SRL împotriva debitorului PF J. M. F. I.I.

Se constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 26 februarie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțare pentru data de astăzi.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față având ca obiect emiterea unei ordonanțe de plată în temeiul O.U.G. nr. 119/2007, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 22.01.2013 pe rolul acestei instanțe, sub nr. de mai sus, creditoarea . SRL a solicitat în contradictoriu cu debitoarea PF J. M. F. II, emiterea unei ordonanțe de plată care să conțină suma și termenul de plată pentru creanța certă, lichidă și exigibilă în cuantum 3015,3 lei reprezentând contravaloare servicii furnizate, precum și penalități de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi de întârziere, calculate de la data emiterii facturilor fiscale, conform contractului nr. 83/09.08.2012.

A solicitat și plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxa de timbru și timbru judiciar.

În motivarea cererii, creditoarea a arătat, în esență, că în baza contractului nr.83 din data de 09,08,2012, încheiat între ea și debitoare, creditoarea a prestat servicii de publicitate pentru debitoare. Contravaloarea serviciilor oferite a fost de 4863,3 lei sumă netă, respectiv 6030,49 lei suma cu TVA.

Deși termenele de plată a facturilor au expirat, debitoarea nu a procedat la plata integrală a acestora, în momentul de față existând un debit restant în valoare de 3015,3 lei.. Mai precizează creditoarea, că in conformitate cu prevederile lit. D pct.2 din contract, este stipulată o clauză penală conform căreia se vor plăti penalități de întârziere de 0.2% pe fiecare zi de întârziere în plata serviciilor.

În drept s-au invocat dispozițiile din O.U.G. nr. 119/2007.

În dovedirea cererii s-au depus următoarele înscrisuri: contract (f.7), facturi (f.8-11).

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 39 lei și timbru judiciar de 5 lei.

Debitoarea, prezentă în fața instanței, a recunoscut debitul, arătând că nu are posibilități să plătească întreaga sumă, dar că o va achita dacă i se permite eșalonat.

Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri, constând în actele depuse la dosarul cauzei.

Analizând actele și materialul probator existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:

În fapt, din coroborarea înscrisurilor de mai sus rezultă că între creditoarea . SRL și debitoarea PF J. M. F. II s-a încheiat la data de 09.08.2012 un contract de prestări servicii (f.7), având ca obiect servicii de publicitate în programele locale ale PRO FM Cluj-N..

În temeiul acestui contract creditoarea a emis facturile de la 8-11,care nu au fost achitate în totalitate de către debitoare.

Prezentă în fața instanței, debitoarea a recunoscut existența și întinderea creanței, arătând că în momentul de față nu are posibilitatea să achite integral suma, dar că o va achita eșalonat.

In drept, potrivit prevederilor art. 2 din O.U.G. nr. 119/2007, prezenta ordonanță de urgență se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani care rezultă din contracte, cu excepțiile prevăzut în alineatul 2 al aceluiași articol.

În ceea ce privește caracterul profesionist al raportului juridic obligațional din care s-a născut creanța, instanța arată că, în temeiul art. 1 pct. 1 din O.U.G. nr. 119/2007, contractul reprezintă contractul încheiat între profesioniști.

Verificând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate impuse de textul de lege anterior menționat referitor la creanța invocată de către creditoare, instanța reține că, aceasta îndeplinește toate condițiile de admisibilitate, fiind vorba de o creanță certă, lichidă și exigibilă.

Instanța apreciază că, în ceea ce privește debitul principal solicitat în cuantum de 3015,3 lei societatea creditoare și-a dovedit pretențiile în condițiile art. 1169-1170 C. civ. și ale art. 46 C.. dovada certitudinii, lichidității și exigibilității creanței constatată prin contractul încheiat și prin facturile fiscale care au valoare probatorie conferită de art. 46 C.. plată.

În acest sens instanța arată că factura fiscală, ca orice înscris sub semnătură privată, face dovada împotriva emitentului și în favoarea destinatarului ei, dar odată acceptată, factura face dovada și împotriva acestuia din urmă.

Acceptarea unei facturi se poate face fie expres, prin subscrierea exemplarului facturii, fie tacit, într-un mod care să ateste, fără echivoc, intenția debitorului de a se obliga față de creditor la plata sumelor de bani înscrise pe facturi. Or, în prezenta cauză s-a făcut dovada acceptării la plată în mod direct, în fața instanței de către debitoare.

Sub aspectul caracterului cert al creanței, art. 379 alin. 3 din C.pr.civ. prevede că “o creanță este certă dacă existența ei rezultă din însăși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de acest”. Față de aceste dispoziții, instanța reține că, în cauză, creanța creditoarei în valoare totală de 3015,3 lei rezultă cu certitudine din contractul încheiat și din facturile fiscale, înscrisuri însușite de către debitoare conform celor mai sus arătate și care fac dovada obligațiilor asumate în conformitate cu art.1270 C.civil.

Sub aspectul caracterului lichid al creanței, art. 379 alin. 4 din C.pr.civ. prevede că “o creanță este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă pentru această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală”. În raport cu această prevedere, instanța arată că, această creanță în valoare totală de 3015,3 lei este determinată în mod expres, constând în sumele înscrise în facturile fiscale emise la valorile calculate conform contractului.

Sub aspectul caracterului exigibil al creanței, instanța arată că, o creanță devine exigibilă prin ajungerea ei la scadență, astfel încât după acest moment, creditorul poate cere imediat executarea. Prin urmare, instanța reține că, obligația debitoarei de plată a facturilor fiscale a devenit scadentă la datele stabilite pe acestea. Ultima factură a fost scadentă la data de 31.10.2012 (f.8).

În ceea ce privește pretențiile creditoarei privind acordarea penalităților de întârziere, instanța apreciază că și acestea sunt fondate. Conform art. 4 alin. (1) din OUG nr. 119/2007 părțile sunt libere să stabilească rata dobânzii pentru întârziere în plata prețului. În speță, astfel cum rezultă din lit. D pct.2 din contract ( f.7), părțile au stabilit penalități de întârziere în valoare de 0,20%/zi, din valoarea facturilor neachitate.

Astfel, potrivit art. 1535 alin.1 C. civ. în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească un prejudiciu. În acest caz debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2, art. 10 alin. 1 din OUG nr. 119/2007, art. 1270, art. 1535 C. civil 2009, instanța va admite cererea și va soma debitoarea să plătească creditoarei suma de 3015,3 lei reprezentând contravaloare servicii prestate, precum și penalități de întârziere în valoare de 0.2% pe fiecare zi de întârziere, calculate de la data scandenței fiecărei sume și până la data plății efective a întregului debit.

În temeiul art. 10 alin. 3 din O.U.G. nr. 119/2007, instanța va fixa pentru executarea obligațiilor cuprinse în dispozitiv, termenul de 30 zile de la comunicarea prezentei ordonanțe.

Potrivit dispozițiilor art. 274 din Codul de procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.

Având în vedere, acest temei juridic, precum și împrejurarea că, creditoarea pentru a promova prezenta cerere a achitat taxa judiciară de timbru în valoare de 39 lei și timbru judiciar în valoare de 0,5 lei, instanța va obliga debitoarea să plătească creditoarei suma de 39,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea de emitere a ordonanței de plată formulată de creditoarea . SRL, cu sediul în Cluj-N., . în contradictoriu cu PF J. M. F., cu sediul social în Cluj-N., ./1, jud. Cluj.

Somează debitoarea să plătească creditoarei suma de 3015,3 lei reprezentând contravaloare servicii prestate, precum și plata penalităților de întârziere în valoare de 0,2% pe zi de întârziere, calculate de la scadența fiecărei sume și până la data plății efective a debitului.

Obligă debitoarea să plătească creditoarei suma de 39,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa de timbru și timbru judiciar.

Fixează termen de plată de 30 zile de la comunicarea prezentei ordonanțe.

Cu drept de cerere în anulare pentru debitor în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 05.03.2013.

JUDECĂTOR,GREFIER,

I. GAGAADRIANA-M. F.

Red.Dact/I.G./E.C./4 ex/09.03.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Somaţie de plată. Hotărâre din 05-03-2013, Judecătoria CLUJ-NAPOCA