Somaţie de plată. Hotărâre din 11-03-2013, Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 11-03-2013 în dosarul nr. 1940/211/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal - 3185
ORDONANȚA CIVILA NR. 4678/2013
Ședința publica din data de 11 martie 2013
Instanța compusa din:
JUDECĂTOR: M. L.
GREFIER: C. S.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile privind pe creditoarea . in contradictoriu cu debitoarea . SRL, având ca obiect somație de plată.
La apelul nominal făcut în ședința publica, la primași a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților.
Procedura de citare nu este legal îndeplinită cu creditoarea la sediul procesual ales la punctul de lucru, citativul întorcându-se la instanță cu mențiunea „Destinatar necunoscut la adresă, noul proprietar nu permite afișarea”.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Se constată că la dosarul cauzei au fost depuse de către creditoare, la data de 05.03.2013 prin serviciul Registratură al instanței, o cerere de judecare a cauzei în lipsă și dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbru judiciar (f.28-31).
Instanța constată că lipsa de procedură cu creditoarea este acoperită întrucât prin înscrisurile depuse la dosar se face dovada că avea cunoștință despre termenul de azi.
Instanța, în temeiul art. 167/alin.1 C.pr.civ. încuviințează proba cu înscrisurile aflate la dosar și reține cauza în pronunțare.
I N S T A N T A
Constata ca:
Prin cererea inregistrata sub nr. de mai sus, creditoarea . in judecata pe debitoarea . SRL, solicitand emiterea unei ordonante de plata prin care sa fie somata debitoarea sa-i achite suma de 2.654,98 lei reprezentand c/a facturilor nr._/24.06.2011, nr._/21.07.2011, nr._/17.08.2011 si nr._/22.09.2011 emise de creditoare si stabilirea unui termen de plata orientat spre minimul prevazut de art. 10 alin. 3 din OUG nr. 119/2007.
In fapt, creditoarea a aratat in esenta ca in temeiul contractului de vanzare-cumparare incheiat intre parti, cu anexele 1 si 2, a livrat debitoarei o . marfuri pentru care a emis facturile sus-mentionate, insa debitoarea si-a indeplinit doar partial obligatia de a achita contravaloarea marfurilor achizitionate, inregistrand debitul restant in litigiu, pe care a refuzat sa-l achite pana in prezent, in pofida numeroaselor solicitari formulate de creditoare in acest sens.
S-a mai aratat ca suma in litigiu constituie creanta certa, lichida si exigibila si rezulta dintr-un contract comercial, iar solicitarea de stabilire a termenului de plata orientat spre minimul prevazut de lege fost justificata prin vechimea creantei in litigiu.
In drept, au fost invocate dispozitiile OUG nr. 119/2007.
Debitoarea, legal citata, nu a formulat intampinare si nici nu si-a delegat un reprezentant in instanta pentru a-si preciza pozitia procesuala.
In probatiune a fost administrata proba cu inscrisuri si a fost utilizata prezumtia instituita de art. 7 alin. 4 din OUG nr. 119/2007.
Deliberand, instanta retine urmatoarele:
Din inscrisurile de la (f. 7-15) rezulta ca in anul 2011 partile au incheiat un contract cadru prin care creditoarea s-a obligat sa livreze debitoarei, pe baza de comanda, produsele mentionate in anexa 1 la contract, la pretul de lista si cu discount-ul convenit prin anexa 2 la contract, iar debitoarea s-a obligat sa achite contravaloarea produselor achizitionate in termenul prevazut in aceasta anexa, respectiv in termen de 60 de zile de la data emiterii facturii, sub sanctiunea achitarii unor penalitati de 0,2 % calculate pentru fiecare zi de intarziere.
In temeiul contractului sus-mentionat, creditoarea a livrat debitoare marfuri in valoare de 3.071,24 lei conform facturilor fiscale nr._/24.06.2011 in valoare de 750,51 lei, nr._/21.07.2011 in valoare de 544,61 lei, nr._/17.08.2011 in valoare de 1.153,39 lei si nr._/22.09.2011 in valoare de 622,73 lei (f. 16-19), insa prin cererea introductiva de instanta s-a aratat ca debitoarea a achitat doar partial contravaloarea facturii fiscale nr._/24.06.2011, din care a ramas un rest de plata de 334,25 lei, in vreme ce restul facturilor au ramas integral neachitate, inregistrand debitul restant de 2.654,98 lei in litigiu, iar debitoarea nu a contestat existenta acestui debit si nici nu a facut dovada achitarii acestuia.
Potrivit disp. art. 2 din OUG nr. 119/2007 actualizata, procedura reglementata prin acest act normativ se aplica creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani ce rezulta din contracte incheiate intre profesionisti.
In conditiile art. 379 alin. 3/C.pr.civ. creanta certa este aceea a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de acesta, iar potrivit disp. alin. 4 din acelasi text de lege, creanta este lichida atunci cand catimea ei este determinata prin insusi actul de creanta sau cand este determinabila cu ajutorului actului de creanta sau si a altor acte neautentice, fie emanand de la debitor, fie recunoscute de acesta, fie opozabile lui in baza unei dispozitii legale sau a stipulatiilor continute in actul de creanta.
Rezulta așadar ca pentru admisibilitatea cererii de emitere a unei ordonante in conditiile OUG nr. 119/2009 se cer întrunite câteva condiții si anume: creanța sa fie certa, lichida si exigibila si sa reprezinte obligația de plata a unei sume de bani rezultând dintr-un contract incheiat intre profesionisti.
In speta, instanta apreciaza ca ambele cerinte mai-sus mentionate sunt indeplinite deoarece debitul in litigiu constituie creanta certa, lichida si exigibila, deoarece atat existenta, cat si cuantumul si exigibilitatea acestuia rezulta din contractul incheiat intre parti si respectiv din facturile fiscale emise de creditoare in temeiul acestui contract.
Retinand si faptul ca debitoarea nu a formulat intampinare, instanta va da eficienta dispozitiilor art. 7 alin. 4 teza finala din OUG nr. 119/2007 potrivit carora in cazul in care debitorul actionat in judecata in temeiul acestui act normativ nu depune intampinare, instanta poate considera aceasta ca o recunoastere a pretentiilor creditorului.
F. de considerentele de fapt si de drept mai-sus expuse, instanta apreciaza ca pretentiile creditoarei sunt fondate si in consecinta, in temeiul disp. art. 10 alin. 1, art. 4 alin. 1 din OUG nr. 119/2007, le va admite, emitand somatia de plata conform dispozitivului prezentei ordonante, iar in baza disp. art. 274 alin. 1/C.pr.civ. va obliga debitoarea sa achite creditoarei cheltuielile de judecata ocazionate de prezentul demers judiciar, respectiv suma de 42 lei reprezentand: 39 lei taxa judiciara de timbru si 3 lei timbru judiciar (f. 30).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
ORDONĂ:
Admite cererea formulata de creditoarea ., cu sediul procesual ales la punctul de lucru situat în Otopeni, ..19, jud. Ilfov, in contradictoriu cu debitoarea . SRL, cu sediul în localitatea Florești, ., ..
Someaza debitoarea sa achite creditoarei, in termen de 10 de zile de la primirea prezentei ordonante, suma de 2.654,98 lei reprezentand c/a facturilor nr._/24.06.2011 (rest de plata 334,25 lei), nr._/21.07.2011, nr._/17.08.2011 si nr._/22.09.2011 emise de creditoare.
Obliga debitoarea sa achite creditoarei suma de 42 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Cu drept de cerere in anulare in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica din data de 11.03.2013.
JUDECĂTOR,GREFIER
M. LAZĂRCARMEN S.
Red.M.L./M.L./ 4 ex./14.06.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 7488/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
