Somaţie de plată. Hotărâre din 19-12-2013, Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 19-12-2013 în dosarul nr. 25216/211/2013
Dosar nr._
ODCP nr. 3185
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
CIVIL
ORDONANȚA CIVILĂ Nr._/2013
Ședința publică de la 19 Decembrie 2013
Completul format din:
PREȘEDINTE I. - C. V. C.
Grefier L. P. C.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe creditoarea . și pe debitoarea . SRL, având ca obiect somație de plată.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru creditoare, av. L. D., iar pentru debitoare, administratorul M. D..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța procedează la identificarea administratorului debitoarei în persoana numitului M. D., CNP_, posesor a CI . nr._ eliberată de SPCJEP la 22.04.13, născut în Frata, cu domiciliul în Cluj N.. ., ., .> Instanța, verificându-și competența, constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta pricină, în temeiul art. 1015, art. 94 alin. 1 lit. j) coroborat cu art. 107 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
Instanța constată că nu s-a depus întâmpinare de către debitoare.
Pârâtul arată că doar o parte din sumele solicitate le datorează, solicitând instanței să facă dovada creditoarea cine a plătit pentru energia electrică furnizată înainte de perioada solicitată. Mai arată că deși a achitat personal energia electrică înainte de perioada solicitată, acesta nu a primit niciodată chitanță de la persoana la care lăsa banii. Precizează totodată faptul că nu a plătit pentru perioada solicitată de creditoare prin prezenta cauză, însă sumele erau prea mari pentru consumul pe care îl avea efectiv, întrucât vecinii care se aflau în chirie și erau prinși pe același contor se încălzeau cu radiatoare electrice, moment în care consumul de energie electrică s-a dublat.
La întrebarea instanței, reprezentantul debitoarei arată că nici chiria nu a plătit-o, întrucât odată cu criza economică ce a apărut, s-a diminuat activitatea societății, a pierdut lucrări contractate, ba mai mult, în spațiul creditoarei i-au rămas și materiale de construcții – lemn - cu ajutorul căruia își desfășura activitatea.
Reprezentanta creditoarei solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Reprezentantul debitoarei solicită instanței să facă dovada creditoarea cine a plătit curentul electric până la acea perioadă solicitată.
Reprezentanta creditoarei solicită instanței să se constate că debitoarea nu a depus întâmpinare, astfel că e decăzută din dreptul de a propune probe și a formula cereri, solicitând aplicarea dispozițiilor art. 1018 din Codul de procedură civilă. Mai arată că probele solicitate exced obiectului cauzei, de altfel, reprezentantul debitoarei a recunoscut că nu a plătit chiria și curentul electric.
Instanța, deliberând, respinge cererea debitoarei în probațiune constatând că nu a formulat întâmpinare în termenul legal, fiind inadmisibile altfel de cereri în probațiune în afară de înscrisuri în procedura somației de plată, în temeiul art. 1020 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
La întrebarea instanței, părțile prezente sau prin reprezentant arată că nu mai au alte solicitări în cauză.
Instanța, nemaifiind alte solicitări în cauză, constată epuizată probațiunea, cauza fiind în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta creditoarei solicită admiterea cererii de emitere a unei ordonanțe de plată, solicitând obligarea societății debitoare la contravaloarea chiriei, a utilităților plus penalități de întârziere, creanța fiind una certă, lichidă și exigibilă. Totodată solicită obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru și onorariu avocațial.
Reprezentantul debitoarei solicită instanței să se soluționeze problema lemnului dispărut și a diferenței de curent electric.
Instanța rămâne în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 29.10.2013 sub nr. de mai sus, creditoarea . a chemat în judecată pe debitoarea . SRL, solicitând instanței să oblige pârâta debitoare la plata sumei de 7360,46 lei reprezentând chirie neachitată pentru perioada octombrie 2012 (parțial) - iunie 2013, conform Contractului de închiriere încheiat între părți la data de 15.02.2010, să oblige pârâta debitoare la plata sumei de 1224.37 lei reprezentând contravaloare utilități (consum energie electrică, penalități, taxe debranșare și rebranșare la rețeaua de energie electrică) pentru perioada aprilie-iunie 2013, datorate conform Contractului de închiriere menționat la petitul 1, să oblige pârâta debitoare la plata sumei de 7143,97 lei, reprezentând penalități de întârziere calculate până la data introducerii acțiunii conform clauzelor Contractului de închiriere din data de 05.02.2010, precum și la plata în continuare a penalităților de întârziere de 0,5% pe zi după suma de 7360,46 lei solicitată, de la data introducerii acțiunii și până la achitarea efectivă. Solicită și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată constând din taxă timbru și onorariu avocațial.
În baza dispozițiilor art.411(1) pct.2 teza 2 NCPC, s-a solicitat judecarea și în lipsa creditoarei.
În motivare s-a arătat că între creditoare și debitoarea S.C. MD P. S. S.R.L. s-a încheiat la data de 15.02.2010 Contractul de închiriere având ca obiect imobilul hală proprietatea creditoarei, în suprafață de 200 mp, situat în Cluj-N., Calea Baciului nr. 83/a, jud.Cluj. Contractul a fost încheiat pentru o perioadă de 5 ani, chiria lunară fiind stabilită la suma de 200 euro. Relațiile contractuale dintre părți s-au derulat relativ normal până în toamna anului 2012 când, începând cu luna septembrie, creditoarea a început să aibă dificultăți tot mai mari în perceperea chiriei datorate, reprezentantul debitoarei invocând diverse motive pentru a nu-și îndeplini obligațiile care îi incumbau conform Contractului de închiriere. În încercarea de a rezolva problemele ivite, creditoarea a fost de acord ca pentru lunile februarie, martie și aprilie 2013 să perceapă o chirie mai mica decât cea convenită (în sumă de 700 lei pentru februarie și câte 800 lei pentru lunile martie și aprilie.
Cu toate acestea, ultima plată aferentă chiriei datorate a fost realizată pentru luna octombrie 2012 (parțial - respectiv din suma de 1814,02 lei reprezentând chiria pentru lunile septembrie și octombrie conform facturii nr.28/08.01.2013 a fost achitată în total suma de 1200 lei conform chitanțelor nr.35R/20.03.2013 și 36R/03.04.2013, rămânând un rest de 614,02 lei de achitat), în continuare chiria nemaifiind deloc achitată pentru perioada noiembrie 2012-iunie 2013.
În consecință, cuantumul chiriei datorată și neachitată pe perioada octombrie 2012 (parțial) - iunie 2013 este în sumă totală de 7360.46 lei (compusă din 614,02 lei rest de plată pentru luna octombrie 2012 și 6746,44 lei chirie neachitată pentru lunile noiembrie 2012-iunie 2013 conform contractului de închiriere și facturilor anexate).
Pe de altă parte, în conformitate cu clauzele Contractului de închiriere perfectat între creditoare și debitoare, aceasta din urmă avea obligația de a achita contravaloarea tuturor utilităților aferente bunului închiriat. Începând cu luna aprilie 2013 nici aceste sume nu au mai fost plătite, acumulându-se astfel restanțe la ., al căror cuantum semnificativ au determinat debranșarea imobilului de la rețeaua de energie electrică.
Pentru a remedia situația ivită, tot reclamanta a fost cea care a achitat atât contravaloarea restanțelor și a penalităților de întârziere aferente, cât și contravaloarea taxelor de debranșare/rebranșare la rețea, în sumă totală de 1224,37 lei.
Debitoarea a părăsit spațiul închiriat la data de 28.06.2013, moment la care s-a și încheiat un Proces-verbal în cuprinsul căruia s-a consemnat expres împrejurarea că există restanțe la plata utilităților.
În ceea ce privește penalitățile de întârziere în sumă de 7143,97 lei solicitate, acestea au fost calculate până la data introducerii acțiunii conform clauzelor cuprinse în Contractul de închiriere încheiat la data de 15.02.2010 (punctul 3) raportat și la dispozițiile art.969, art.1066 și art. 1069(2) din vechiul cod civil - în vigoare la momentul încheierii contractului - aplicându-se un procent de penalitate de 0,5% pe zi întârziere începând cu a 30-a zi după data de 15 a lunii pentru care plata era datorată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1013-1022 NCPC, dispozițiile art. 662(2),(3) și (4) NCPC, precum și pe dispozițiile art. 969-970, art. 1066, art. 1069(2) și art. 1073 din vechiul Cod civil, în vigoare la data încheierii contractului și aplicabile conform art.6(5) NCC și art.3 din Legea nr.71/2011.
În probațiune, a depus la dosar: copie Contract de închiriere încheiat la data de 15.02.2010 (f. 7); copie Proces-verbal încheiat la data de 28.06.2013(f. 8); Certificat constatator eliberat de ORC Cluj privind debitoarea (f. 9-14); copie Factură nr.28/2013; copie chitanță nr.35R/20.03.2013; copie chitanță nr.36R/03,04.2013; copie Factură nr.29/2013; copie Factură nr.45R/2013; copie Factură nr.32R/2013; copie Factură nr.36R/2013; copie Factură nr.37/2013; copie Factură 39R/2013; copie Factură 41 R/2013; copie Factură fiscală nr._/15.04.2013 și chitanță plată aferentă . nr._/13.06.2013; copie Factură "fiscală nr._/09.05.2013 și chitantă plată aferentă . nr._/09.07.2013; copie Factură fiscală nr._/09.06.2013 și Factură fiscală nr._/09.07.2013 și chitanță plată aferentă . nr._/10.07.2013; copie Factură fiscală nr._/10.07.2013 și chitanță plată aferentă nr._/10.07.2013 (f. 15-36); copie Somație nr.387/19.09.2013 înregistrată la B. C. M. R. - Cluj- N.(f. 39-40; copie Proces-verbal de înmânare Somație (f. 37); copie Factură și chitanță plată onorariu avocațial(f. 41-42).
Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în sumă de 200 ron.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Debitarea, legal citată, nu a formulat întâmpinar, dar s-a prezentat în instanță pentru a-și exprima punctul de vedere cu privire la cererea creditorului.
Asupra cauzei de față instanța reține următoarele:
În fapt, s-a arătat că între creditoare și debitoarea S.C. MD P. S. S.R.L. s-a încheiat la data de 15.02.2010 Contractul de închiriere având ca obiect imobilul hală proprietatea creditoarei, în suprafață de 200 mp, situat în Cluj-N., Calea Baciului nr. 83/a, jud.Cluj. Contractul a fost încheiat pentru o perioadă de 5 ani, chiria lunară fiind stabilită la suma de 200 euro.
În executarea acestui contract, creditoarea a emis facturile depuse la dosar în sumă totală de 7360.46 lei.
În conformitate cu clauzele Contractului de închiriere perfectat între creditoare și debitoare (pct 4), aceasta din urmă avea obligația de a achita contravaloarea tuturor utilităților aferente bunului închiriat. Începând cu luna aprilie 2013 nici aceste sume nu au mai fost plătite, acumulându-se astfel restanțe la ., al căror cuantum semnificativ au determinat debranșarea imobilului de la rețeaua de energie electrică. Pentru a remedia situația ivită, reclamanta a achitat atât contravaloarea restanțelor și a penalităților de întârziere aferente, cât și contravaloarea taxelor de debranșare/rebranșare la rețea, în sumă totală de 1224,37 lei.
În ședința publică din data de 19.12.2013, debitoarea, prin reprezentant a recunoscut că nu a achitat creditoarei nici contravaloarea chiriei și nici sumele avansate cu titlu de cheltuieli.
Conform art. 3 din contractul încheiat între părți, întârzierea la plata duce la perceperea penalităților de întârziere în sumă de 0.5%/zi de întârziere.
În drept, raportat la prevederile art. 102 din L 71/2011 și având în vedere data încheierii contractului dintre părți, instanța constată că în speță sunt aplicabile dispozițiile C.civ. de la 1864.
În conformitate cu art. 969 C. civ. de la 1864 convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.
Facturile fiscale depuse la dosar au fost emise în cursul derulării contractului încheiat între părți, prin urmare debitoarea trebuie să achite debitul cuprins în aceste facturi în temeiul obligației de plată pe care și-a asumat-o prin semnarea contractului încheiat între părți.
Instanța reține că, reclamanta a făcut dovada existenței unei creanțe certe - existența ei rezultă din contractul și facturile fiscale depuse la dosarul cauzei și asumate valabil prin semnătură-, lichide - cuantumul ei este determinat prin facturi fiscale - și exigibile -fiind împlinit termenul de plată al facturilor fiscale-împotriva pârâtului, acesta însă nu a făcut proba plății integrale.
Prin urmare, pârâtul va fi obligat la plata debitului principal solictat de către reclamantă.
În ceea ce privește determinarea penalităților, instanța constată că fără îndoială creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației, iar atunci când, o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege.
Instanța constată că părțile au stabilit prin contract o clauză penală, potrivit căreia, în cazul depășirii termenelor de plată convenite, penalizările sunt de 0,5 % pe zi de întârziere, cererea reclamantei fiind întemeiată și cu privire la acest capăt de cerere.
Susținerile debitorului, prin reprezentant, au fost formulate tardiv (abia la primul termen de judecată) și nu au fost însoțite de un minim de probatoriu care să le confere credibilitate. Astfel, instanța constată că aspectele învederate cu privire la existența unei cantități de lemn și a cuantumului exagerat al facturilor de energie electrică sunt niște simple alegații, care (nefiind susținute de nici un mijloc de probă) nu sunt în măsură să afecteze certitudinea creanței creditoarei și astfel să ducă la respingerea somației.
În considerarea celor enunțate, instanța va admite cererea de chemare în judecată formulată de creditorul ., în contradictoriu cu debitorul MD P. S. SRL și va obliga debitorul să plătească creditorului suma de 8584,83 (7036,46—chirie+1224,37—contravaloare utilități) lei reprezentând debit restant și suma de 7143,97 reprezentând penalități de întârziere calculate până la data formulării acțiunii. De asemnea, va obliga debitorul să plătească creditorului penalități de întârziere în cuantum de 0,5%/zi calculate asupra debitului de 7360,46 lei (chirie) începând cu data formulării acțiunii (29.10.2013) și până la achitarea efectivă a debitului.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 453 Cod procedură civilă, debitoarea va fi obligată la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea creditoarei, reprezentând taxa de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de chemare în judecată formulată de creditorul ., cu sediul social în Cluj-N., Calea Baciului nr.83/a, jud. Cluj și domiciliul procesual ales la domiciliul administratorului societății, situat în Cluj-N., .-14, ., în contradictoriu cu debitorul MD P. S. SRL, cu sediul în Cluj- N., ., ..
Obligă debitorul să plătească creditorului suma de 8584,83 (7036,46+1224,37) lei reprezentând debit restant și suma de 7143,97 reprezentând penalități de întârziere calculate până la data formulării acțiunii.
Obligă debitorul să plătească creditorului penalități de întârziere în cuantum de 0,5%/zi calculate asupra debitului de 7360,46 lei începând cu data formulării acțiunii (29.10.2013) și până la achitarea efectivă a debitului.
Fixează termen de plată în 20 de zile de la comunicare ordonanței.
Obligă debitorul să plătească creditorului suma de 200 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de cerere în anulare, în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 12 2013.
JUDECĂTOR, GREFIER,
V. C. I. CRISTINACHIOREAN L. P.
RED. ICCV/4EX/21.01.2014
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 2013/2013.... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
|---|
