Somaţie de plată. Hotărâre din 22-03-2013, Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 22-03-2013 în dosarul nr. 3378/211/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
CIVIL
Operator date cu caracter personal 3185
Dosar nr._
ORDONANȚA CIVILĂ Nr. 5722/2013
Ședința publică de la 22 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. T.
Grefier A. J.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe creditoarea . în contradictoriu cu debitoarea ., având ca obiect somație de plată.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța constată, conform art.159 indice 1,alin.4 C.pr.civ. că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză având în vedere dispozițiile din art.1, art.19 C.pr.civ. și art.7 din Convenția de eșalonare nr. 37.
Instanța, în temeiul art 167 cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar și nefiind alte excepții prealabile sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
Nemaifiind alte probe de administrat, instanța apreciază cauza în stare de judecată și în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., socotindu-se lămurită, declară închise dezbaterile, rămânând în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze civile, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 08.02.2013, sub nr._, creditoarea . contradictoriu cu debitoarea ., a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună somarea debitoarei la plata sumei de 3.241,95 lei reprezentând contravaloarea facturii emisă de către societatea creditoare, somarea debitoarei la plata penalităților de întârziere în cuantum de 1.322,72 lei calculate de la data scadenței până la data de 08.02.2013, somarea debitoarei la plata, în continuare, a penalităților de întârziere în cuantum de 0,10% pentru fiecare zi de întârziere de la data de 09.02.2013, până la data achitării integrale a debitului, în subsidiar somarea debitoarei la plata dobânzii legale, cu acordarea cheltuielilor de judecată.
În fapt, între părți s-au derulat raporturi comerciale în formă simplificată, constând în prestarea unor servicii în favoarea debitoarei.
Cu toate că societatea creditoare și-a îndeplinit în mod corespunzător obligațiile comerciale asumate, debitoarea a refuzat să-și îndeplinească obligația corelativă constând în plata integrală a facturii emisă în temeiul raporturilor comerciale derulate între părți.
Creanța în litigiu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege. având un caracter cert, lichid și exigibil
În drept, OUG nr.119/2007.
În probațiune, înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 39 lei și timbru judiciar în cuantum de 3 lei (fil.3).
Debitoarea, deși legal citată, nu a formulat întâmpinare și nu și-a precizat poziția procesuală.
Aspecte procedurale, la termenul din data de 22.03.2013, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Din analiza probelor administrate, instanța constată următoarele:
În fapt, între creditoarea . debitoarea ., s-au desfășurat raporturi comerciale în formă simplificată, în temeiul cărora societatea creditoare a emis factura fiscală ., nr._/28.10.2011, în cuantum total de 19.737,05 lei. (fil. 13).
Factura a fost însușită de către debitoare prin semnarea și ștampilarea sa, dar și prin achitarea parțială a debitului indicat în cuprinsul acesteia.
În urma plății efectuată, a rămas un debit restant în cuantum 3.241,95 lei.
În cuprinsul facturii invocată în susținerea cererii, s-a făcut precizarea potrivit căreia neplata la scadență atrage după sine o penalizare de 0,1% pe fiecare zi de întârziere din valoarea neachitată.
În drept, ordonanța de plată reprezintă procedura instituită de lege în favoarea creditorului în vederea realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanțelor certe, lichide și exigibile care reprezintă obligații de plată a unor sume de bani.
Fiind o procedură derogatorie de la dreptul comun, aplicarea sa presupune întrunirea unor cerințe cumulative după cum urmează:
a) Existența unei creanțe împotriva debitorului.
Pentru emiterea ordonanței de plată este imperativ necesar să existe o creanță deținută de creditor, a cărei obligație corelativă să constea în îndatorirea debitorului de a plăti o sumă de bani. De menționat este faptul că nu prezintă importanță izvorul obligației civilă sau comercială, având ca obiect plata unei sume de bani, în alte cuvinte nu este necesar să fie vorba despre o obligație contractuală.
În speța analizată această cerință este îndeplinită, debitul pretins constând într-o sumă de bani ce reprezintă contravaloarea serviciilor prestate de către creditoare în favoarea debitoarei în temeiul raporturilor comerciale derulate între părți.
B) Caracterul cert, lichid și exigibil al creanței.
După cum se desprinde din prevederile cuprinse în art. 379 alin. 3 C.Pr.Civ., creanța este certă atunci când existența sa rezultă din înscrisul constatator, având un caracter neîndoielnic.
Din prevederile aceluiași text de lege, instanța reține faptul că o creanță este lichidă atunci când valoarea acesteia este determinată prin înscrisul care o constată.
Creanța este exigibilă dacă termenul prevăzut în favoarea debitorului s-a împlinit.
Raportând aspectele de ordin teoretic mai sus expuse la situația de fapt reținută de instanță, se poate constata faptul că, în speță, creanța analizată întrunește cumulativ cele trei condiții de admisibilitate. Astfel, creanța pretinsă are un caracter cert și lichid existența și cuantumul acesteia rezultând neîndoielnic din cuprinsul facturii și al convenției de eșalonare emise de către societatea creditoare însușite de către debitoare prin ștampilarea și semnarea acestora.
Totodată conform art. 7 alin. 3 teza finală din OUG 119/2007 „în cazul nedepunerii întâmpinării, instanța poate considera aceasta ca o recunoaștere a pretențiilor creditorului.
Cât privește exigibilitatea creanței, cerința este îndeplinită, termenul scadent convenit de părți fiind anterior datei introducerii prezentei cereri.
C) Existența unor înscrisuri care să facă dovada creanței
Instanța constată ca fiind îndeplinită această cerință, la dosarul cauzei fiind depus facturile care justifică creanța pretinsă de către creditoare.
Față de considerentele care preced, instanța în temeiul art. 10 alin. 1 din OU.G. nr.119/2007, va admite cererea și va soma debitoarea la plata sumei de sumei de 3.241,95 lei, reprezentând contravaloarea facturii emisă de către societatea creditoare.
Cu privire la petitul accesoriu al cererii, instanța reține faptul că potrivit art. 1088 C.Civ. debitorul unei obligații având ca obiect o sumă de bani poate fi obligat la plata dobânzii doar de la data cererii de chemare în judecată, cu excepția regulilor speciale în materie de comert și a situațiilor în care, potrivit legii, dobânda curge de drept.
Potrivit art. art. 1079 C.Civ. debitorul este de drept în întârziere când s-a prevăzut în mod expres că va fi în întârziere la împlinirea termenului, fără a fi necesară o notificare prealabilă, iar potrivit art. 43 C.. lichide și plătibile în bani produc dobânda de drept din di ziua când devin exigibile. Raportând aceste prevederi legale la speța analizată, instanța va soma debitoarea la plata sumei de 1.322,72 lei reprezentând penalități de întârziere calculate până la data de 08.02.2013. Va soma debitoarea la plata, în continuare, a penalităților de întârziere în cuantum de 0,10% pentru fiecare zi de întârziere de la data de 09.02.2013, până la data achitării integrale a debitului.
Referitor la petitul privind acordarea dobânzii legal, instanța reține faptul că 2 din OG 13/2011, potrivit cărora, în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea.
Raportând prevederile legale precitate la împrejurarea că părțile au convenit în mod expres nivelul penalităților de întârziere, instanța va respinge petitul privind acordarea dobânzii legale ca fiind neîntemeiat.
În temeiul art. 274 C.Pr.Civ. va obliga debitoarea la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 42 lei, reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
ORDONĂ
Admite în parte cererea formulată de creditoarea . sediul în loc. G., com. G., ., în contradictoriu cu debitoarea ., cu sediul în loc. M., oraș M., .. 106, jud. Tulcea, și în consecință:
Somează debitoarea la plata sumei de 3.241,95 lei, reprezentând contravaloarea facturilor emise de către societatea creditoare.
Somează debitoarea la plata sumei de 1.322,72 lei reprezentând penalități de întârziere calculate până la data de 08.02.2013.
Somează debitoarea la plata, în continuare, a penalităților de întârziere în cuantum de 0,10% pentru fiecare zi de întârziere de la data de 09.02.2013, până la data achitării integrale a debitului.
Respinge petitul privind acordarea dobânzii legale ca fiind neîntememeiat.
Obligă debitorul la plata sumei de 42 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Fixează un termen de 10 zile de la data comunicării pentru efectuarea plății de către debitor.
Cu drept de a formula cerere în anulare pentru debitor în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțat în ședință publică, azi 22.03.2013
JUDECĂTOR GREFIER
T. C. J. A.
Red/Dact. 4 ex. TC/03.04.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 7166/2013.... | Fond funciar. Sentința nr. 8556/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
