Succesiune. Hotărâre din 10-12-2013, Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Comentarii

0

Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 10-12-2013 în dosarul nr. 15360/211/2011

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CLUJ N.

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR CIVIL NR._

Operator de date cu caracter personal 3185

ȘENTINȚA CIVILĂ NR._/2013

Ședința publică din 10 decembrie 2013

Instanța constituită din :

JUDECĂTOR: R. E. G.

GREFIER: A. M.

Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în dosarul civil nr._ înaintat de reclamanții O. A. I. născută V. și V. L. LUVIU împotriva pârâților V. I. și soția V. C., având ca obiect succesiune.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care,

Se constată că la data de 9.12.2013 s-au depus la dosar concluzii scrise din partea părților, iar dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 4.12.2013 când părțile prezente a pus concluzii pe fondul cauzei conform încheierii de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

JUDECĂTORIA

Asupra prezentei cauze civile,

Reține că în data de 1.06.2011 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N., acțiunea civilă formulată de reclamanții O. A. I., născuta V., si V. L.-L. împotriva pârâtului V. I. prin care au solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să constate că după defuncții V. P., decedat la data de 02.12.2010, cu ultimul domiciliu în .. 286, jud. Cluj și V. E., decedată la data de 21.07.2009, cu ultimul domiciliu în .. 286, jud. Cluj, moștenitori legali sunt reclamanții în calitate de nepoți de fiu predecedat, alături de pârâtul V. I. în calitate de fiu; să dispună ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile rămase de pe urma defuncților V. E., decedată la data de 21.07.2009, cu ultimul domiciliu în com. Florești, .. 286, jud. Cluj și V. P., decedat la data de 02.12.2010, cu ultimul domiciliu în com. Florești, .. 286, jud. Cluj, individualizate în cuprinsul acțiunii, cu consecința atribuirii bunurilor în natură în două loturi egale, unul pentru reclamanți și unul pentru pârât, conform drepturilor ce li se cuvin; cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, reclamanții au arătat că la data de 26.03.2007 a încetat din viata tatăl lor, numitul V. L. V., fiul al numiților V. P. și V. E..

Ulterior, la data de 21.07.2009, a decedat și bunica lor, V. E., de pe urma sa rămânând ca moștenitori: V. P. în calitate de soț supraviețuitor, pârâtul V. I. în calitate de fiu, precum și ei – reclamanții în calitate de nepoți de fiu predecedat ( V. L. V. ).

La data de 2.12.2010 a decedat și bunicul lor, V. P., iar de pe urma sa rămânând ca moștenitori: pârâtul V. I. în calitate de fiu și reclamanții în calitate de nepoți de fiu predecedat ( V. L. V. ).

Totodată, reclamanții au subliniat că art.650 din C.civ., precizează că „succesiunea se deferă sau prin lege sau după voința omului, prin testament.”

În prezenta cauză, moștenirea este legală, întrucât transmiterea patrimoniului succesoral are loc potrivit regulilor stabilite de Codul Civil, la persoanele, în ordinea și în cotele determinate de Codul civil. Astfel, reclamanții au precizat că împreuna cu pârâtul, vin la moștenirea numiților V. E. și V. P. având în vedere că sunt descendenții acestora: reclamanții sunt urmașii fiului lor predecedat, iar pârâtul este fiul lor.

De asemenea, reclamanții au învederat instanței că calitatea lor de moștenitori ai numiților V. E. și V. P., ca nepoți de fiu predecedat, rezultă din dispozițiile art.664-668 Cod Civil:

„Art. 664. C.civ. Reprezentarea este o ficțiune a legii, care are de efect de a pune pe reprezentanți în locul, în gradul și în dreptul reprezentatului.

Art. 665. Reprezentarea se întinde nemărginit în linie directă descendentă. Ea este admisă în toate cazurile, concure copiii defunctului cu descendenții unui copii mort mai dinainte, întâmple-se ca toți copiii defunctului fiind morți înaintea lui, descendenții zișilor copii să se găsească între ei în grade egale sau neegale.

Art. 666. În linie colaterală, reprezentarea este admisă în privința copiilor și descendenților fraților sau surorilor defunctului, vie el la succesiunea sa în concurs cu unchi sau mătușe, întâmple-se ca toți frații și surorile defunctului, fiind morți mai dinainte, succesiunea să se găsească trecută la descendenții lor, în grade egale sau neegale. (C. civ. 672 și urm.).

Art. 667. În toate cazurile în care reprezentarea este admisă, partajul se face pe tulpină; dacă aceeași tulpină a produs mai multe ramuri, subdivizia se face iarăși pe tulpină în fiecare ramură, și membrii aceleași ramuri se împart egal între dânșii.

Art. 668. Nu se reprezintă decât persoanele moarte. Poate cineva reprezenta pe acela la a cărui succesiune a renunțat.”

Având în vedere aceste dispoziții legale, reclamanții au arătat că urcă în gradul, locul și drepturile tatălui lor - predecedat în raport cu părinții săi, V. E. și V. P. - pentru a culege partea care i s-ar fi cuvenit lui din moștenirea părinților săi.

Privitor la masa succesorală rămasă de pe urma defuncților, reclamanții au arătat că este formată din următoarele bunuri:

1) Imobilul situat în com. Florești, .. 286, jud. Cluj, înscris în CF nr._ Florești ( provenita din conversia de pe hârtie a CF nr.4912 Florești ), sub A1, cu număr topografic 2108/21/2:

- Teren intravilan în suprafață de 1.929 mp ( având categoria de folosința curți, construcții), sub A1.1, cu număr cadastral C1 si număr topografic 2108/21/2-C;

- Loc de casă cu casă din cărămida pe fundații din beton, șarpantă din lemn,

acoperită cu țiglă, compusă din: la parter - 3 camere, bucătărie și veranda, spălător, cămară de alimente, bucătărie de vară și la subsol - pivniță, grajd din cărămida pe fundații din piatră, acoperit cu țiglă, sub B1.1;

2) Teren arabil în suprafață de 1.423 mp situat în punctul „La Ș.” înscris în CF 8554 Florești, cu nr. topografic 677/1/4.

3) Teren arabil în suprafață de 525 mp situat în punctul denumit „Varastina”, înscris în CF 8556 Florești, cu numerele topografice 2882/5/7, 2883/4/7 și 2883/4/7.

4) Teren arabil în suprafață de 525 mp situat în punctul denumit „Varastina” înscris în CF 8555 Florești, cu numerele topografice 2882/5/4, 2883/4/4 și 2883/4/4.

5) Fănațe în suprafață de 3.937 mp situat în punctul denumit „La R.”, înscris în CF 8557 Florești, cu numărul topografic 1547/6/2/6/1/2.

6) Teren arabil în suprafață de 2.458 mp situat în punctul denumit „Șesul de Sus”, înscris în CF_ Florești, cu numărul topografic 7607, .,

7)Teren arabil în suprafață de 3.753 mp situat în punctul denumit „La Magazie”, înscris în CF_ Florești, cu numărul topografic 9009, . de proprietate nr._/1317/10.12.1999 )

8) Teren arabil în suprafață de 1.700 mp situat în punctul denumit „La P.”, înscris în CF 1287 Florești, cu numărul topografic 1962/2, ..

9) Teren în suprafață de 5.800 mp situat în punctul denumit „Moghiorhei”, ./1. ( Titlul de proprietate nr.6720/31.10.2007 ).

Împărțirea moștenirii care formează obiectul prezentului dosar se determină potrivit art. 667 Cod civil, pe tulpini. Solicităm instanței judecătorești să atribuie bunurile în natură, în două loturi egale, unul pentru reclamanți și unul pentru pârât.

În drept, acțiunea civilă a fost motivată pe prevederile art. 728 C.civ și ale art. 673¹ și urm. C.proc. civ. ( filele 3-6 ).

La data de 11.11.2011, pârâtul V. I. a depus la dosar întâmpinare și cerere reconvențională întemeiată pe prevederile art. 115 și 119 C.proc.civ., prin care a solicitat instanței să dispună respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată și în contradictoriu cu pârâții reconvenționali O. A. I. și Valea L. L. să constate că după defuncta V. E. decedată la data de 21.07.2009, cu ultimul domiciliu în com. Florești, .. 286, jud. Cluj, au calitate de moștenitori V. P., în calitate de soț în cota de 1/4 a parte și pârâtul V. loan în cota de 3/4 a parte,în calitate de fiu, reclamații inițiali fiind străini de succesiune prin neacceptare; să se constate că masa succesorală după defuncta V. E. se compune din patru suprafețe de teren agricol, doua intravilan, de 1.423 mp, înscris în CF_ Florești, nr. topo 677/1/4, respectiv 3.937 mp, înscris în CF_ Florești, nr. topo 1547/b/2/6/l/2 și două în extravilan, în suprafață de 525 mp fiecare, înscrise în CF_ Florești, nr. topo 2882/5/7, 2883/4/7, 2884/4/7 respectiv în CF_ Florești, nr. topo 2882/5/4, 2883/4/4, 2884/4/4; să constate că după defunctul V. P. decedat la 02.12.2010, cu ultimul domiciliu în com. Florești, .. 286, jud. Cluj, are doar el calitatea de moștenitor în cota de 1/1, în calitate de fiu și de legatar universal; să constate că din masa succesorală după defunctul V. P. fac parte următoarele terenuri agricole: teren în suprafața de 3.753 mp, înscris în CF_ Florești, nr. cad. 9009, teren în suprafață de 2.458 mp, înscris în CF_ Florești, nr. cad. 7607, teren în suprafață de 1.700 mp înscris în Titlul de proprietate nr._/1317/1999- ., teren în suprafața de 4.300 mp înscris în Titlul de proprietate nr._/1317/1999 – . și teren în suprafață de 5.800 mp înscris în Titlul de proprietate nr.6720/2007 - ./1 și cota de ¼ din bunurile cuprinse în masa succesorală după defuncta V. E.; să dispună înscrierea în Cartea funciară a drepturilor de proprietate asupra imobilelor care îi revin în urma succesiunilor; cu cheltuieli de judecată.

În motivare, pârâtul V. I. a arătat că prin acțiunea formulată reclamanții au solicitat constatarea calității de moștenitori după defuncții V. E. și V. P., stabilirea unei mase succesorale care nu corespunde realității și partajarea moștenirii conform cotelor legale.

În ceea ce privește succesiunea după V. E., pârâtul a subliniat faptul că reclamanții nu au acceptat în termenul defipt de lege, nici expres și nici tacit moștenirea. În consecință, conform art. 700 C.civ., aceștia sunt străini de moștenire, singurii succesori acceptanți fiind el - pârâtul, în calitate de fiu, conform declarației de acceptare autentificată sub nr. 55/12.01.2010 de BNP M. C. și antecesorul nostru V. P., în calitate de soț supraviețuitor, acceptant tacit al moștenirii care a folosit bunurile din masa succesorală în calitate de moștenitor, iar conform legii cota de moștenire a sa este de 3/4, iar a defunctului V. P. este de 1/4.

Din masa succesorala după defuncta V. E. fac parte patru suprafețele de teren agricol, așa cum au fost indicate în cuprinsul cererii reconvenționale.

Referitor la succesiunea după defunctul V. P., aceasta este una testamentară, și nu una legală, așa cum susțin reclamanții, prin testamentul autentificat sub nr. 1271/31.07.2011 de către N.P. D. M. C. fiind instituit legatar universal.

Din masa succesorală după acest defunct fac parte următoarele bunurile imobile indicate mai sus, precum și cota de ¼ din terenurile ce compun masa succesorală după V. E..

Prin acțiunea introductivă s-a mai solicitat includerea în masa succesorală a imobilului situat în ., înscris în CF_ Florești, însă acest imobil nu există în patrimoniul defunctului la data decesului, fiind proprietatea tabulară a sa și a soției sale, V. C., în baza a două titluri translative de proprietate, așa cum atestă extrasul de CF anexat. În consecința imobilul nu poate face parte din masa succesorală după defunctul V. P..

Raportat la starea de fapt reală, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii introductive, raportat la faptul că reclamanții nu au calitatea de moștenitori ai defunctei V. E. și raportat la faptul că succesiunea după V. P. este testamentară și nu legală așa cum se solicită prin cererea introductivă. De asemenea compunerea masei succesorale solicitate prin cererea introductive nu este corespunzătoare realității, deoarece din compunerea acesteia nu face parte imobilul situat în ., înscris în CF_ Florești și un teren lipsește din enumerarea făcută.

În drept, au fost invocate prevederile art. 689, 700, 728, 786 si urm. C. civ. din 1864 raportate la art. 91 din Legea nr. 71/2011, art. 115, 119, 274, C. proc. civ.. ( filele 12-14 ).

Pentru termenul din data de 22.02.2012, reclamanții au formulat extindere de acțiune prin care au introdus în calitate de pârâtă pe V. C. soția pârâtului V. I., precum și o completare de acțiune prin care au solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța:

1. să constate că imobilul situat în localitatea Florești ., jud. Cluj înscris în CF_ Florești ( provenită din conversia de pe hârtie a CF 4912 Florești ), sub A1, cu nr.top. 2108/21/2, în natură teren intravilan în suprafața de 1.929 mp și sub Al. 1, cu număr cadastral C1 și nr.top. 2108/21/2 - C, constând în loc de casă la Șesul din Josul, cu casă din

cărămidă pe fundații din beton, șarpantă din lemn acoperită cu țiglă compusă din: parter: 3 camere, bucătărie și verandă, spălător, cămară de alimente, bucătărie de vară și subsol: pivniță, grajd din cărămidă pe fundații din piatră, acoperit cu țiglă, a fost dobândit de numiții V. P. și V. E. cu titlu de moștenire testamentară - legat cu titlu particular, in baza testamentului autentic nr.739/29.01.1974;

2. să dispună anularea contractului de întreținere nr. 1270/31.07.2009, prin care V. P. a dat cu titlu de întreținere pârâților dreptul de nudă proprietate asupra cotei de 10/16 a parte din imobilul situat în ., înscris în CF._ Florești, pentru vicierea consimțământului întreținutului prin dol;

3. să constate nulitatea absolută a contractului de întreținere nr. 877/17.03.2010, prin care V. P. a dat cu titlu de întreținere pârâților dreptul de proprietate asupra cotei de 3/8 a parte din imobilul situat în ., înscris în CF_ Florești, pentru cauză ilicită;

4. să dispună anularea testamentului autentic nr.1271/31.07.2009 prin care defunctul V. P. l-a desemnat legatar universal pe pârâtul V. I. pentru vicierea prin dol a consimțământului testatorului V. P..

În motivare, au arătat că prin testamentul autentic, autentificat de notariatul de Stat Județean Cluj sub nr.739/29.01.1974, numitul V. D. ( bunicul patern al pârâtului V. I. și străbunicul patern al lor) a testat în favoarea fiului său, V. P. și a soției acestuia V. E. ( părinții pârâtului V. I. și bunicii paterni ai lor ), pentru cazul morții sale, întreg dreptul sau de proprietate ce a avut din imobilul casă și teren situat în ..262 ( în prezent nr.286 ), între vecinii P. G. și

P. G..

În conținutul testamentului nr.739/29.01.1974, testatorul V. D. face precizarea că fiul său, V. P. și șotia acestuia, V. E. aveau același domiciliu ca și testatorul, respectiv ..262, casa și terenul situate la această adresă reprezentând, de altfel, tocmai obiectul legatului cu titlu particular cuprins în testamentul precizat.

Față de această precizare, rezultă fără putință de tăgada acceptarea tacita a succesiunii testamentare de către legatarii particulari V. P. și soția acestuia V. E. cu privire la casa și terenul situate în ..262 ( în prezent nr. 286 ), acceptarea tacită rezultând din actele de folosință efectuate de aceștia cu privire la imobil și ulterior decesului testatorului V. D..

Din adresa Judecătoriei Cluj-N. nr.1023/12/A/21.07.2011, rezultă că în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că testamentul dat de V. D. autentificat sub nr.739/29.01.1974, aflat la mapa de testamente a instanței, nu are mențiune de revocare.

Referitor la actele de întreținere încheiate de către defunctul V. P. și pârâții V. I. și V. C., reclamanții au precizat că consideră că acestea nu sunt valabile. Prin intermediul lor, în mod succesiv, defunctuI V. P. a transmis întreținătorilor întreg dreptul sau de proprietate în cotă de 1/1, asupra imobilului situat în ., înscris în C.F. nr._ Florești, cu rezerva uzufructului viager, în condițiile în care nu deținea în proprietate decât cota de 10/16 parte.

Astfel, învederează instanței că prin contractul de întreținere nr. 1270/31.07.2009, V. P. a dat cu titlu de întreținere pârâților dreptul de nuda proprietate asupra cotei de 10/16 a parte din imobilul situat în ., înscris în CF_ Florești; pentru ca ulterior, prin contractul de întreținere nr. 877/17.03.2010 să înstrăineze, cu titlu de întreținere, și dreptul de proprietate asupra cotei de 3/8-a parte (6/16 parte) din același imobil.

Or, astfel cum s-a precizat la punctul 1 din prezenta completare de acțiune, numiții V. P. și V. E. au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului anterior menționat, în cote egale a cate 1/2 parte fiecare, cu titlu de moștenire testamentară, legat cu titlu particular, în baza testamentului autentic nr.739/29.01.1974. Față de această împrejurare, numitul V. P. ar fi putut înstrăina cel mult cota de proprietate de 10/16 a parte, compusă din 4/32 (2/16 a parte ) a parte moștenită de la soția predecedata V. E. și 1/2 a parte (respectiv 16/32 a parte ) reprezentând cota sa parte proprie din bunul comun. Altfel spus, primul contract de întreținere nr. 1270/31.07.2009 epuiza în totalitate dreptul său de proprietate, ceea ce atrăgea imposibilitatea juridică de a încheia al doilea contract de întreținere nr. 877/17.03.2010. Aceasta este probabil motivul pentru care cele două contracte de întreținere au fost încheiate la 2 notari distincți, la interval de 8 luni, primul notar public care a autentificat contractul de întreținere nr. 1270/31.07.2009 refuzând, în mod justificat, înstrăinarea dreptului de proprietate în cota de 1/1 parte în schimbul întreținerii.

Referitor la contractul de întreținere nr. 1270/31.07.2009, reclamanții au arătat că se impune anularea acestuia pentru vicierea prin dol a consimțământului întreținutului V. P..

Astfel, contractul de întreținere nr. 1270/31.07.2009 a fost încheiat la doar 10 zile de la decesul șotiei întreținutului, respectiv al mamei pârâtului V. I., pârâții profitând de profunda stare de tulburare în care se afla întreținutul V. P. după decesul soției sale, precum și de vârsta înaintată a acestuia. La o asemenea vârstă, faptul decesului produce un efect mult mai puternic, teama de singurătate și de neputință fiind mult mai terifiantă decât la o vârstă mai tânără.

Mai mult decât atât, contractul de întreținere nr.1270/3l.07.2009, nu a fost autentificat la sediul biroului notarului public, cum era firesc, potrivit art. 48 alin. 1 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, după cum nu a fost autentificat nici la domiciliul testatorului, posibilitate reglementată de art. 48 alin.2 din Legea nr. 36/1995 pentru cazul în care partea care solicită autentificarea actului ar fi împiedicată să se prezinte, din motive temeinice (precum boală, imobilizarea la pat), la sediul biroului. În vederea autentificării contractului, notarul public s-a deplasat la o adresa din comuna Florești, ., ., jud. Cluj, la aceasta adresa locuind la acea dată fiica pârâților V. I. și V. C..

Martorii asistenți M. M. și M. C., care semnează în aceasta calitate contractul de întreținere nr. 1270, au aceeași adresă de domiciliu cu adresa la care s-a deplasat notarul public în vederea autentificării testamentului, și anume comuna Florești, ., ., și o vârstă mai apropiată de vârsta reclamanților.

Referitor la contractul de întreținere nr.877/17.03.2010, reclamanții au arătat că se impune constatarea nulității absolute a acestuia pentru cauză ilicită. Astfel, în speță, cauza ilicită constă în înstrăinarea în cunoștință de cauză și cu rea-credința a unui bun aparținând altuia, respectiva cotei de 3/8 parte din imobilul situat în ., înscris în C.F nr._ Florești, proprietatea defunctei V. E., dobândită cu titlu de moștenire testamentară, în baza testamentului autentic nr.739/29.01.1974. Acest aspect era cunoscut de către toate părțile contractante, respectiv atât de către întreținut cât și de către întreținător, aceștia ignorând cu rea-credință testamentul încheiat în favoarea soților V. P. și E., de către defunctul V. D..

D. urmare, defunctul V. P. nu putea transmite și cota de 3/8 parte din dreptul de proprietate asupra imobilului susmenționat, în condițiile în care acesta aparținea defunctei V. E..

În cazul contractelor translative de proprietate, cum este și cel de întreținere, înstrăinătorul trebuie să fie titularul dreptului de proprietate, obiect al obligației de a da, în caz contrar, actul fiind lovit de nulitate absolută, în virtutea principiilor nemo plus juris ad alium transferre potest quam ipse habet si fraus omnia corrumpit.

În urma constatării nulității absolute a contractului de întreținere nr. 877/17.03.2010 această cota de 3/8 parte din imobil va reintra în masa succesorală rămasă după defuncta V. E., urmând a se aplica regulile devoluțiunii legale conform acțiunii introductive.

4. Totodată, reclamanții au arătat că pentru aceleași motive se impune anularea testamentului autentic - autentificat sub nr. 1271/31.07.2009 de BNP Asociați „D. M. C. și M. C.” - prin care defunctul V. P. l-a desemnat legatar universal pe pârâtul V. I., motivul de nulitate relativă rezultând din vicierea prin dol a consimțământului testatorului V. P., dolul prezentându-se în această materie sub forma captației și sugestiei.

Astfel, manoperele viclene și frauduloase provin de la beneficiarul dispoziției testamentare, pârâtul V. I., acesta, speculând sentimentele și starea de tulburare cauzate tatălui său de moartea recentă a soției, l-a determinat să dispună prin testament într-un sens în care nu ar fi făcut-o din proprie inițiativă.

Captația și sugestia de care se face vinovat pârâtul V. I. rezultă cu prisosință din împrejurările în care a fost încheiat testamentul.

Astfel, au subliniat faptul că testamentul a fost încheiat de V. P. în data de 31.07.2009, la doar 10 zile de la decesul soției sale, V. E., survenit în data de 21.07.2009.

Testamentul, asemenea contractului de întreținere autentificat sub nr.1270/31.07.2009 de BNP Asociați „D.-M. C. și M. C.”, nu a fost autentificat la sediul biroului notarului public, cum era firesc, potrivit art.48 alin. 1 din Legea notarilor publici si a activității notariale nr. 36/1995, după cum nu a fost autentificat nici la domiciliul testatorului, posibilitate reglementata de art. 48 alin.2 din Legea nr. 36/1995 pentru cazul în care partea care solicită autentificarea actului ar fi împiedicată să se prezinte, din motive temeinice (precum boală, imobilizarea la pat), la sediul Biroului: În vederea autentificării testamentului, notarul public s-a deplasat la o adresă din ., ., la această adresă locuind la acea dată fiica pârâților. Pe de altă parte, martorii asistenți M. M. și M. C., care semnează în această calitate testamentul autentic ( aspect de prisos, în condițiile în care testamentul este un act unilateral și esențialmente personal ) au aceeași adresa de domiciliu cu adresa la care s-a deplasat notarul public în vederea autentificării testamentului, și anume ., ., și o vârsta mai apropiată de vârsta reclamanților.

Toate aceste aspecte susțin concluzia potrivit căreia pârâtul V. I. a avut o contribuție decisivă în determinarea tatălui său și a bunicului nostru să dispună prin testament într-un sens în care nu ar fi făcut-o din proprie inițiativă. De asemenea, reclamanții au invocat în susținerea acestei afirmații, relațiile afectuoase existente, pe de o parte, între reclamanți si bunicul nostru, pe de alta parte, intre subsemnații reclamanți si parații V. I. si V. C., atât anterior decesului bunicului nostru, cat si ulterior acestui moment. Mai mult, având in: vedere predecesul tatălui nostru, survenit in data de 26.03.2007, bunicii noștri au manifestat o grija deosebita fata de subsemnații reclamanți, materializata . fata de noi, in sprijin moral si material.

Toate acestea conduc la concluzia ca dorința bunicului nostru nu a fost aceea de a ne dezmoșteni, ci de a ne sprijini moral si material având in vedere greaua încercare prin care am trecut ca urmare a morții tatălui nostru.

De asemenea, reclamanții au arătat că pârâții au omis cu buna știință să le aducă la cunoștință, în timpul în care bunicul lor s-a mai aflat în viață, actele juridice încheiate cu acesta din urmă, respectiv despre contractele de întreținere și testament, de care au aflat abia în cursul anului 2011, în urma promovării prezentei acțiuni.

În aceste condiții, este evidentă vicierea prin dol a voinței de a testa a bunicului lor, V. P.. De altfel, este greu de acceptat că acesta, la vârsta de 87 de ani, ar fi fost capabil să își imagineze o asemenea construcție juridică precum cea prezentată în speță, a cărei finalitate să fie dezmoștenirea lor. În mod cert, complexitatea acestei construcții juridice a presupus studii juridice de specialitate, întrucât o persoană neavizată nu putea concepe încheierea unor acte juridice care să creeze aparenta de legalitate a dezmoștenirii lor. ( filele 78-81, 95-98 ).

Pentru același termen de judecată din data de 22.02.2012, reclamanții au depus întâmpinare la cererea reconvențională, solicitând respingerea acesteia ca fiind neîntemeiată.

În motivare, s-a arătat că în ceea ce privește succesiunea după defuncta V. E., arată că ei nu sunt străini de moștenire prin neacceptare, astfel cum, în mod greșit, susține pârâtul reclamant reconvențional, dimpotrivă ei acceptând succesiunea după defuncta lor bunică, în mod tacit, prin acte de acceptare neechivoce, în sensul însușirii calității de moștenitor.

În conformitate cu prevederile art. 689 fraza a II-a C.Civ., acceptarea „este tacită când eredele face un act, pe care n-ar putea să-l facă decât în calitatea sa de erede, și care lasă a se presupune neapărat intenția de acceptare”.

Astfel, reclamanții au precizat că au acceptat succesiunea după defuncta V. E. prin întreprinderea de acte de administrare definitivă și de folosință a bunurilor succesorale, constând în preluarea în detenție a unor sume semnificative de bani, precum și a unor bunuri (icoane, bijuterii etc.) împrejurare pe care ovor dovedi prin intermediul probei cu martori. De altfel, succesiunea după defuncta V. E. a format obiectul procedurii succesorale notariale desfășurate în fața notarului public G. Horacius Tony, în dosarul nr.34/2011 conex cu dosarul nr.35/2011, procedură suspendată, în ședința din data de 2.05.2011 ca urmare a contestării de către succesibili a compunerii masei succesorale și întinderii drepturilor succesorale.

În ceea ce privește componența masei succesorale rămasă după defuncta V. E.– reclamanții au arătat că în afara suprafețelor de teren agricol înscrise în CF nr._ Florești, CF nr._ Florești, CF nr._ Florești si CF nr._ Florești, menționate și de pârât la petitul nr. 2 al cererii sale reconvenționale, imobilul situat în corn. Florești nr. 286, înscris în CF. nr._ Florești se include și acesta în masa succesorală rămasă după defuncta V. E., în cota de 1/2 parte, în sens contrar celor arătate de către pârât în cuprinsul întâmpinării și cererii reconvenționale deoarece defuncta V. E. a dobândit, alături de soțul sau V. P., dreptul de proprietate asupra imobilului casa si teren situate in corn. Florești .. 286 (fostul nr.262) jud. Cluj pe calea devoluțiunii testamentare, respectiv in virtutea testamentului autentificat sub nr. 739/29.01.1974 de către Notariatul de Stat Județean Cluj.

Prin urmare, având in vedere caracterul de bun comun aparținând soților V. E. și P. asupra imobilului situat in Corn, Florești nr. 286( în prezent înscris în CF. nr._ Florești); ca efect al decesului defunctei V. E., în masa succesorală rămasă după aceasta se regăsește cota de 1/2-a parte din imobil. Astfel, văzând dispozițiile; art. 1 din Legea nr. 319/1944, în ceea ce privește imobilul situat în Corn. Florești nr. 286, înscris în CF. nr._ Florești, cotele de moștenire după defuncta V. E. sunt următoarele:

- V. P. - soț postdecedat: 20/32 părți, adică 1/2 - partea sa de bun comun 4/16 din 1/2 (ce moștenește de la soția predecedată V. E.);

- V. I.: 6/32 părți, adică 6/16 din 1/2

- V. A.-I. ( căs. O.): 3/32 părți, adică 3/16 din 1/2 (ceea ce moștenește - prin reprezentare);

- V. L.-L.: 3/32 părți, adică 3/16 din 1/2 (ceea ce moștenește prin reprezentare).

În ceea ce privește suprafețele de teren agricol înscrise in CF nr._ Florești, CF nr._ Florești, CF nr._ Florești si CF nr._ Florești, bunuri proprii ale defunctei V. E., ca urmare a decesului acesteia, cotele de moștenire sunt următoarele:

- V. P. – soț postdecedat: 4/16 părți in calitate de soț supraviețuitor;

- V. I.: 6/16 părți, in calitate de fiu;

- V. A.-I. (cas. O.): 3/16 părți, in calitate de nepoata de fiu predecedat, venind la moștenire prin reprezentare;

- V. L.-L.: 3/16 părți, in calitate de nepot de fiu predecedat, venind la moștenire prin reprezentare.

2. In ceea ce privește succesiunea după defunctul V. P., au arătat că au contestat valabilitatea testamentului autentificat sub: nr. 1271/31.07.2011 de către N.P. D. M. C., solicitând, prin intermediul, completării de acțiune înregistrată la dosarul cauzei la termenul de judecata din data de 22.02.2012 anularea testamentului susmenționat, apreciind consimțământul testatorului ca fiind viciat prin dol, provenind din partea legatarului universal V. I. – pârât – reclamant reconvențional.

În condițiile admiterii de către onorata instanța a cererii subsemnaților reclamanți privind anularea testamentului nr. 1271/31.07.2011, în ceea ce privește terenurile agricole înscrise in CF nr._ Florești, CF nr._ Florești, teren în suprafață de 1700 mp înscris în T.P. nr._/1317/1999, ., teren în suprafață de 4300 mp înscris în T.P._/1317/1999, . și teren în suprafață de 5800 mp înscris în T.P, nr. 6720/2007, ./1, bunuri proprii ale defunctului V. P., moștenirea după acesta se deferă astfel:

- V. I.: ½ părți, în calitate de fiu;

- V. A.-I. (cas. O.): 1/4 părți, în calitate de nepoată de fiu predecedat, venind la moștenire prin reprezentare;

- V. L.-L.: 1/4 părți, în calitate de nepot de fiu predecedat, venind la moștenire prin reprezentare.

Însă, chiar dacă testamentul ar fi valabil, a moștenirea după defunctul V. P. este atât testamentară ( în ceea ce privește cotitatea disponibilă ), cât și legală - în ceea ce privește rezerva succesorală, ei, reclamanții, în calitate de moștenitori rezervatari moștenind, ca moștenitori legali, rezerva, „exheredarea” neputând opera în contra lor decât cel mult în limitele cotității disponibile.

În ceea ce privește cota parte de 4/16 din suprafețele de teren agricol înscrise în prezent in CF nr._ Florești, CF nr._ Florești, CF nr._ Florești si CF nr._ Florești, cota parte moștenită de către V. P., în calitate de soț supraviețuitor al defunctei V. E., aceasta se împarte, ca urmare a decesului defunctului V. P., astfel:

- V. I.: 8/64 părți, adică 2/4 din 4/16, în calitate de fiu;

- V. A.-I. (căs. O.): 4/64 părți, adică ¼ din 4/1-6 în calitate de nepoata de fiu predecedat, venind la moștenire prin reprezentare;

- V. L.-L.: 4/64 părți, adică ½ din 4/16, în calitate de nepot de fiu predecedat, venind la moștenire prin reprezentare.

În ceea ce privește cota de 20/32 parte din imobilul situat în ., înscris in CF. nr._ Florești, din care 4/32 părți moștenite de la soția predecedată V. E. și 1/2 parte (respectiv 16/32 părți) reprezentând cota sa parte din bunul comun, conform, celor arătate la punctul I, aceasta se împarte, ca urmare-a decesului defunctului V. P., astfel:

- V. I.: 40/128 părți, adică 2/4 din 20/32, în calitate de fiu;

- V. A.-I. (căs. O.): 20/128 părți, adică ¼ din 20/132 în calitate de nepoata de fiu predecedat, venind la moștenire prin reprezentare;

- V. L.-L.: 20/128 părți, adică ¼ din 20/32, în calitate de nepot de fiu predecedat, venind la moștenire prin reprezentare. ( filele 88-91 ).

La rândul său, pârâtul V. I. a formulată întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată completată ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

În motivare a arătat că în fapt, prin acțiunea formulată reclamanții au solicitat constatarea calității de moștenitori după defuncții V. E. și V. P., stabilirea unei mase succesorale care nu corespunde realității și partajarea moștenirii conform cotelor legale.

Prin completarea de acțiune formulată la termenul din 22.02.2012, acțiunea a fost completată cu un petit de constatare, un petit de anulare pentru dol a unui contract de întreținere, un petit de anulare pentru cauză ilicită a unui contract de întreținere și un petit de anulare pentru doi a unui testament.

Față de petitele din completarea de acțiune, pârâtul a invocat în prealabil excepția nelegalei timbrări a cererii, iar în cazul în care va fi îndeplinită cerința timbrajului poziția solicită respingerea completării pentru următoarele considerente:

I. Petitul de constatare a dobândirii imobilului din corn. Florești, nr. 256, cu titlu de moștenire testamentară. Față de acest capăt de cerere, așa cum a fost formulat, a inocat următoarele excepții:

1. Excepția inadmisibilității acțiunii.

La o prima vedere reclamanții au solicitat constatarea existenței unei situații de fapt, o dobândire de către terți a unui bun prin moștenire testamentară și nu a unui drept concret, existent și actual în patrimoniul lor, o acțiune în acest sens fiind inadmisibilă. Conform textului legal o acțiune în constatare poate viza exclusiv constatarea existenței sau inexistenței unui drept propriu, și nu a unei stări de fapt sau a unui drept al unui terț.

De principiu doctrina și practica judiciară au considerat ca inadmisibilă o cerere prin care se solicită instanței să se constate existența sau inexistența unor drepturi cât timp partea are deschisă calea acțiunii în realizare, datorită caracterului subsidiar al acțiunii în constatare. Partea interesată poate fie să ceară realizarea unui drept al său, fie să paralizeze o eventuală acțiune în realizare a celeilalte părți, în cazul în care o astfel de acțiune este formulată (C.S.J., dec. nr. 862/1996, C... 439/2002). De aceea, este inadmisibil un astfel de capăt de cerere, raportat, pe de o parte la faptul că eventuale drepturi care se solicită a fi constatate trebuie să fie proprii iar pe de altă parte datorită faptului că în acest sens partea care poate justifica un interes are deschisă acțiunea în realizare, aceea a stabilirii calității de moștenitor și a masei succesorale după V. D..

2. Excepția lipsei de interes.

Doctrina și practica judiciară consideră că nu se poate cere constatarea, în general, a existenței sau inexistenței unui drept, întrucât judecata în procedura contencioasă impune aprecierea calității procesuale a părților, care se face prin analiza unui raport juridic concret. în acest context, în subsidiar, pârâtul a arătat că consideră că cererea de constatare a dobândirii prin moștenire testamentară a unui bun nu justifică un interes, în lipsa determinării unor pretenții concrete, împotriva celeilalte părți, care urmează a fi satisfăcute ca urmare a acelei constatări. O eventuală constatare a modului de dobândire nu poate, modifica compunerea masei succesorale, în lipsa modificări Titlurilor de proprietate și a înregistrărilor de publicitate aferente. Oricum aceste afirmații, sunt vădit nereale și contrare actelor încheiate de către părți.

3. În subsidiar, pârâtul a invocat excepția in admisibilității acțiunii, raportat la lipsa încheierii cerute de art. 109 al. 4 C.pr.civ., în măsura în care acțiunea ar fi susținută ca o cerere în realizarea dreptului și nu ca o acțiune în constatare, în baza art. 109 al. 4 C.pr.civ., reclamantul este obligat să depună o încheiere din partea notarului cu privire la verificarea evidențelor prevăzute de Codul civil și de lege, încheiere care nu a fost depusă până în prezent.

4. Asupra fondului cererii, pârâtul a învederat instanței starea de fapt reală din speță, care face de prisos chiar și o eventuală modificare a cererii. Prin completarea de acțiune se susține că prin Testamentul autentificat sub nr. 739/1974, care ar avea ca obiect întreg imobilul din corn. Florești, nr. 286, și defuncta V. E. ar fi dobândit o cotă de ½ din acest imobil, ca efect al unei acceptări tacite a moștenirii. În realitate însă, succesiunea după defunctul V. D. a fost soluționată prin încheierea din 31.03.1980, din dosarul succesoral nr. 1090/1974 a Notariatului de Stat Cluj, prin care moștenitori acceptanți sunt doar V. P., împreună cu frații săi, V. D. și T. R., V. E., deși a fost citată în cadrul procedurii, datorită punerii în discuție a testamentului, nu a înțeles să accepte moștenirea după acesta. Oricum, pentru o informare completă, defunctul V. D. nu avea în proprietate decât 250 mp de teren și construcția, așa cum permiteau reglementările în vigoare la aceea dată, aspect care rezultă și din încheierea de dezbatere succesorală, în urma înțelegerii dintre frați casa și apoi în baza Legii nr. 18/1991, unele terenuri au revenit defunctului V. P., iar alte terenuri celorlalți doi frați.

Ulterior terenul aferent imobilului situat în corn. Florești, nr. 286, înscris în C.F. nr._ Florești, în suprafață de 1929 mp a fost dobândit de către defunctul V. P. la momentul la care legea a permis acest lucru, în baza Legii nr. 18/1991, prin T.P. nr._/1317/1999, cele două suprafețe din intravilan, . și 60, în calitate de moștenitor al lui V. D. (titlul este anexat cererii reconvenționale). Și în anul 1991, respectiv 1999, la fel ca și în anul 1980, defuncta V. E. nu a înțeles să invoce calitatea de moștenitor după V. D. și nici să ceară vreun fel de drept asupra terenului sau construcției situate în corn. Florești, nr. 286, înscrise în C.F. nr._ Florești. Imobilul a fost înscris în Cartea funciară în baza sentinței civile nr._/2001 a Judecătoriei Cluj încă din anul 2002, exclusiv în favoarea lui V. P., defuncta V. E. necontestând niciodată această situație juridică.

În concluzie susținerile din cuprinsul completării de acțiune privitoare la modul de dobândire și dreptul de proprietate asupra imobilului situat în corn. Florești, nr. 286, înscris în C.F. nr._ Florești sunt vădit contrare realității și actelor de la dosar. Dreptul de proprietate asupra întregii suprafețe de 1929 mp a fost dobândit exclusiv de către V. P., prin reconstituirea dreptului de proprietate și nu direct prin moștenire, iar dreptul de proprietate asupra construcției a fost dobândit prin moștenire exclusiv de către V. P., ca urmare a înțelegerii dintre frați. Ambele drepturi au fost înscrise în Cartea Funciară încă din anul 2002, exclusiv în favoarea lui V. P., iar V. E. nu a contestat niciodată această realitate juridică pe parcursul ultimilor șapte ani de viață.

II. Prin petitul doi al completării de acțiune s-a solicitat anularea contractului de întreținere autentificat sub nr. 1270/31.07.2009 pentru dol. Cu toate acestea, din motivarea cererii nu rezultă în nici un fel în ce ar consta pretinsul dol, în ce mod și cu privire la care aspecte ar fi fost viciat consimțământul și nici care au fost manoperele dolozive care ar fi dus la vicierea consimțământului. Conform art. 960 al. 2 din vechiul Cod civil, dolul nu se presupune, ci trebuie susținut, concretizat și dovedit. De asemenea conform art. 960 al. 1 din vechiul cod civil dolul presupune existența unor „mijloace viclene” prin care să fi fost alterat consimțământul celeilalte părți cu privire la un element determinant. Ori în speță nici măcar nu au fost afirmate existența unor astfel de manopere dolozive, motiv pentru care cererea este vădit neîntemeiată. Nu pot constitui motive de dol conform legii simple speculații legate de starea sufletească a unei părți contractante.

În realitate, pârâții au arătat că, chiar și înainte de încheierea contractului de întreținere s-au ocupat exclusiv de îngrijirea ambilor bătrâni, V. E. și V. P.. În contextul în care celălalt fiu al defuncților a predecedat după o lungă boală singurii copii în măsură să asigure întreținerea defuncților pe parcursul ultimilor ani ai vieții au fost pârâții. În acest sens, ca rezultat al voinței lor comune, V. P. și V. E. împreună au solicitat, anterior decesului acesteia din urmă, numirea unui curator în vederea încheierii contractului de întreținere. Cererea este înregistrată la corn. Florești la 14.07.2009, iar dispoziția de numire a curatorului atât pentru V. P. cât și pentru V. E. este dată la 15.07.2009, anterior decesului d-nei V. E.. Din păcate decesul acesteia, survenit la data de 21.07.2009 a împiedicat încheierea contractului de întreținere având ca obiect terenurile extravilane aflate în proprietatea sa, însă din formularea cererii rezultă cu certitudine voința ambilor defuncți de a încheia câte un contract de întreținere cu cei care s-au ocupat și se puteau ocupa în continuare de îngrijirea lor și, implicit, faptul că hotărârea de a încheia contractul de întreținere a fost luată de către V. P. anterior decesului soției sale. De aici rezultă și netemeinicia speculațiilor legate de momentul încheierii contractului de întreținere.

III. În ceea ce privește nulitatea absolută a contractului de întreținere autentificat sub nr. 877/2010, solicitată prin petitul trei, fundamentarea juridică este eronată. Simplul fapt că bunul nu ar fi fost în întregime proprietatea înstrăinătorului (aspect oricum nereal), nu atrage nulitatea absolută a actului ci, dată fiind calitatea de coproprietar care ar exista într-o astfel de ipoteză, eventual ar subzista o condiție rezolutorie subînțeleasă prin care soarta contractului să depindă de rezultatul partajului. Pentru a opera frauda la lege ar trebui să fie dovedită intenția comună a părților contractante de a frauda interesele unui terț. Însă având în vedere că actul nu ar putea afecta dreptul terților în măsura în care aceștia îl dovedesc, precum și faptul că la data întocmirii actului reclamanții erau deja străini de moștenirea după V. E., neexistând nici un fel de act de administrare, fie el și echivoc, al vreunor bunuri din masa succesorală și nici o pretenție a acestora în acest sens, deși trecuse termenul de acceptare a moștenirii, nu se poate presupune din context, așa cum susțin reclamanții, că scopul contractului ar fi realizarea unei fraude.

Însă, la fel de important este și faptul că susținerea că în parte bunul ar fi aparținut lui V. E. este nereală. Așa cum s-a demonstrat la punctul I, subpunctul 4, cu acte și nu cu supoziții întreg imobilul a fost proprietatea exclusivă a lui V. P., aspect recunoscut de către V. E. pe toată durata vieții sale. Imobilul se compune din teren în suprafață de 1929 mp, asupra căruia dreptul de proprietate a fost dobândit exclusiv de către V. P., prin reconstituirea dreptului de proprietate și nu direct prin moștenire. În anul 1974, data

întocmirii testamentului și la data decesului, V. D. nu avea și nu putea să aibă în proprietate teren ci doar în folosință cei 250 mp aferenți construcției, corn. Florești fiind zonă cooperativizată. Ulterior anului 1990 problema proprietății asupra terenurilor a fost rezolvată pe calea Legii nr. 18/1991, doar V. P. depunând cerere de reconstituire, datorită faptului că doar el putea invoca o calitate de moștenitor după V. D., așa cum atestă încheierea din 31.03.1980, din dosarul succesoral nr. 1090/1974 a Notariatului de Stat Cluj, prin care moștenitori acceptanți sunt doar V. P., împreună cu frații săi, V. D. și T. R. (pentru detalii punctul I, subpunctul 4).

Alături de teren, imobilul cuprinde și o construcție. Dreptul de proprietate asupra construcției a fost dobândit prin moștenire exclusiv de către V. P., ca urmare a înțelegerii dintre frați. Ambele drepturi au fost înscrise în Cartea Funciară încă din anul 2002, exclusiv în favoarea lui V. P., iar V. E. nu a contestat niciodată această realitate juridică pe parcursul ultimilor șapte ani de viață. În consecință toate susținerile reclamanților sunt simple speculații, contrazise de actele juridice întocmite, de înregistrările de Carte funciară și de atitudinea defunctei V. E. pe toată durata vieții.

IV. Prin petitul patru al completării de acțiune s-a solicitat anularea testamentului autentificat sub nr. 1271/31.07.2009 pentru dol. Cu toate acestea, din motivarea cererii nu rezultă în nici un fel în ce ar consta pretinsul dol, în ce mod și cu privire la care aspecte ar fi fost viciat consimțământul și nici care au fost manoperele dolozive care ar fi dus la vicierea consimțământului. Conform art. 960 al. 2 din vechiul Cod civil, dolul nu se presupune, ci trebuie susținut, concretizat și dovedit. De asemenea conform art. 960 al. 1 din vechiul Cod civil dolul presupune existența unor „mijloace viclene” prin care să fi fost alterat consimțământul celeilalte părți cu privire la un element determinant.

Nu pot constitui motive de dol conform legii, simple speculații legate de starea sufletească a testatorului sau de locul întocmirii testamentului. Prin urmare, faptul că el – pârâtul V. I. ar fi influențat în vreun fel voința testatorului nu rezultă din nici un element concret de inducere în eroare. În realitate voința testatorului nu reflectă nici o construcție juridică complexă ci, dimpotrivă, este o practică constantă în zona rurală ca părinții care au fost întreținuți doar de către unul dintre copii, și care urmează să îi întrețină până la sfârșitul vieții, să primească în schimbul întreținerii un bun de valoare și o vocație prioritară la moștenire, în spiritul tradiției ancestrale conform căreia copilului care rămâne în casa părintească îi revine sarcina de a se ocupa de îngrijirea bătrânilor în schimbul dreptului exclusiv asupra casei părintești și a grădinii aferente. Este soluția juridică firească și des întâlnită propusă de orice notar în vederea respectării voinței defuncților.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 960 și urm. C. civ., art. 115, 274, C. pr. civ. ( filele 100-104 ).

La data de 19.06.2012, reclamanții au depus la dosar o precizare de acțiune, prin care au relevat valoarea petitelor nr. 2, 3 si 4 ce formează obiectul completării de acțiune formulată si înregistrata la Judecătoria Cluj-N., la termenul de judecata din data de 22.02.2012.

Astfel, reclamanții au arătat că valoarea obiectului petitului nr. 2 al completării de acțiune, constând în anularea contractului de întreținere nr. 1270/31.07.2009 având ca obiect nuda proprietate asupra cotei de 10/16 parte (5/8 parte) din imobilul situat în Corn. Florești nr. 286, înscris in C.F. nr._ Florești, pentru vicierea consimțământului întreținutului prin dol, ca fiind de 85.488 lei, astfel cum rezultă din mențiunile notarului public cuprinse în contractul de întreținere nr. 877/17.03.2010 coroborat cu dispozițiile contractului de întreținere nr. 1270/31.07.2009. Având în vedere dispozițiile art. 2 lit. f din Legea nr. 146/1996, au apreciat că cuantumul taxei judiciare de timbru datorată pentru petitul nr. 2 al completării de acțiune raportat la valoarea sus indicata, ca fiind de 3320,76 lei.

Valoarea obiectului petitului nr. 3 al completării de acțiune, constând în constatarea nulității absolute a contractului de întreținere nr. 877/17.03.2010 având ca obiect dreptul de proprietate asupra cotei de 3/8 parte din imobilul situat in Corn. Florești nr. 286, înscris in C.F. nr._ Florești, pentru cauza ilicita, este de 51.293 lei, astfel cum rezultă din mențiunile notarului public cuprinse in conținutul acestui contract de întreținere, iar conform art. 2 lit. f Legea nr. 146/1996, taxa judiciară de timbrudatorată pentru petitul nr. 3 al completării de acțiune raportat la valoarea sus indicata, este de 2.636,86 lei.

Privitor la obiectul petitului nr. 4 al completării de acțiune, constând în anularea testamentului autentic nr. 1271/31.07.2009 prin care defunctul V. P. l-a desemnat legatar universal pe paratul V. I., pentru vicierea prin dol a consimțământului testatorului V. P., raportat la modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru corespunzătoare acestui petit, este cea prevăzuta de 13 si 14 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, taxa judiciara de timbru datorată pentru acest petit nr. 4 fiind în cuantum de 8 lei.Astfel, ținând cont de faptul ca, prin cererea ce formează obiectul petitului nr. 4 al completării de acțiune, se urmărește realizarea uneia si aceleiași finalități, precum cea care decurge din petitul nr. 2 al acțiunii introductive, înregistrata la data de 16.11.2011, au precizat că nu datorează taxă judiciară de timbru calculata separat pentru petitul nr. 4 al completării de acțiune potrivit dispozițiilor art. 2 Legea nr. 146/1997. ( fila 131 )

La data de 2.10.2012, reclamanții au depus la dosar note de ședinșă referitor la excepțiile formulate de pârâți prin întâmpinarea depusă, privitor la extinderea și completarea de acțiune formulată, solicitând respingerea ca nefondată a tuturor excepțiilor.

1. Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii - petitul de constatare a dobândirii cu titlu de moștenire testamentara a imobilului situat in localitatea Florești, ..286 au arătat că susțin acest petit astfel cum a fost formulat.

Astfel, apreciază că modalitatea de formulare a pretenției deduse judecații este corespunzătoare, raportat la prevederile legale incidente in cauza, la împrejurările cauzei si la raporturile juridice dintre părți.

Astfel, sunt pe deplin incidențe in speța a dispozițiilor art.111 C.proc.civ., in speța neimpunându-se formularea unei acțiuni in realizare pentru stabilirea calității de moștenitori testamentari a numiților V. P. si V. E. după defunctul V. D. si nici pentru stabilirea masei succesorale după acesta din urma.

În opinia lor, din modul de formulare a petitului 1 al completării de acțiune se desprinde in mod clar finalitatea urmărita de noi, si anume stabilirea de către instanța de judecata a calității de moștenitori a numiților V. P. si V. E. după defunctul V. D.. Or, mijlocul juridic de stabilire a acestei calități este tocmai acțiunea in constatare si nicidecum acțiunea in realizare, indicata de parați. Si este firesc sa fie așa, întrucât vocația succesorala (chemarea la moștenire) este stabilita fie de lege, fie prin testament, rolul instanței mărginindu-se la a constata daca sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege sau de testament pentru ca anumite persoane sa culeagă efectiv moștenirea lăsata de defunct.

Situația este identica si pentru stabilirea masei succesorale, mijlocul juridic de stabilire a acesteia fiind tot acțiunea in constatare si nicidecum acțiunea in realizare.

Conform literaturii de specialitate, acțiunile in realizare sunt acele acțiuni prin intermediul cărora reclamantul urmărește obligarea adversarului la executarea unei obligații, in vreme ce acțiunile in constatare sunt cele prin care se urmărește stabilirea existentei sau inexistentei unui drept sau a unui anumit raport juridic. In plus, acțiunile in realizare se caracterizează prin aceea ca sunt susceptibile de a fi aduse la îndeplinire pe calea executării silite.

Analizând scopul specific fiecărui tip de acțiune, rezulta ca atât acțiunea prin care se urmărește stabilirea calității de moștenitor, cat si acțiunea prin care se urmărește stabilirea masei succesorale sunt acțiuni in constatare, iar nu acțiuni in realizare, in cea de-a doua categorie intrând eventual partajul succesoral, petiția de ereditate, anularea testamentului pentru vicii ascunse etc.

În plus, raportat la stabilirea masei succesorale după defunctul V. D., au apreciat că nici nu se impunea formularea unui petit distinct in acest sens, de vreme ce parații înșiși recunosc ca imobilul situat in localitatea Florești, ..286, jud. Cluj, a făcut parte din masa succesorala a defunctului V. D., conform încheierii din 31.03.1980 pronunțata de Notariatul de Stat al jud. Cluj in dosarul succesoral nr. 1090/1974, in care s-a dezbătut succesiunea legala după acel defunct.

Așadar, respectiva încheiere notariala atesta fără putința de tăgada faptul ca imobilul anterior menționat a făcut parte din masa succesorala a defunctului V. D., formularea unui petit in acest sens fiind, evident, lipsita de orice interes.

Pentru aceste motive, se impune respingerea excepției inadmisibilității acțiunii.

2. Referitor la excepția lipsei de interes

Având in vedere caracterul subsidiar al acestei excepții, stabilit de pârâți prin raportare la excepția inadmisibilității acțiunii, au arătat că argumentele prezentate la pct. 1 pot fi avute în vedere și pentru susținerea poziției lor privitoare la lipsa de interes.

Astfel, în opinia lor justifică un interes prin formularea petitui de constatare a dobândirii cu titlu de moștenire testamentară a imobilului situat în localitatea Florești, ..286, întrucât finalitatea acestuia este tocmai stabilirea de către instanța de judecata a calității de moștenitori a numiților V. P. și V. E. după defunctul V. D..

Mai mult, contrar celor susținute de pârâți prin întâmpinare, acest petit a fost formulat în strânsă legătură cu determinarea unor pretenții concrete, respectiv petitele 2 și 3 din completarea de acțiune referitoare la anularea contractului de întreținere nr. 1270/31.2009 și nulitatea absolută a contractului de întreținere nr. 877/17.03.2010.

Interesul formulării și a petitului 1 este justificat de împrejurarea ca numiții V. P. și V. E. au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului din localitatea Florești, ..286, în cote egale a cate ½ parte fiecare, cu titlu de moștenire testamentară - legat cu titlu particular, în baza testamentului autentic nr.739/29.01.1974. Față de această împrejurare, numitul V. P. ar fi putut înstrăina cel mult cota de proprietate de 10/16 parte, compusa din 4/32 (2/16) parte moștenite de la soția predecedată V. E. și 1/2 parte (respectiv 16/32 părți) reprezentând cota sa parte proprie din bunul comun. Altfel spus, primul contract de întreținere nr. 1270/31.07.2009 epuiza în totalitate dreptul său de proprietate, ceea ce atrăgea imposibilitatea juridica de a încheia al doilea contract de întreținere nr. 877/17.03.2010. In același context, am arătat ca, in urma constatării nulității absolute a contractului de întreținere nr. 877/17.03.2010, cota de 3/8 parte din imobil prevăzută în contract va reintra in masa succesorala rămasa după defuncta V. E., urmând a se aplica regulile devoluțiunii legale, conform acțiunii introductive de instanța.

Astfel, că se impune respingerea excepției lipsei de interes.

3. Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii, raportat la lipsa încheierii cerute de art.109 alin.4 C.proc.civ.

Reclamanții au arătat că nu se impune depunerea încheierii notariale prevăzuta de acest text de lege, întrucât cauza dedusa judecații nu are ca obiect dezbaterea procedurii succesorale după defunctul V. D. ci după defuncții V. P. și V. E.. Or, la dosarul cauzei a depus încă de la momentul înregistrării acțiunii încheierea notarială de suspendare a procedurii succesorale notariale nr.232/02.05.2011 pronunțata în Dosarul nr.34/2011 conex cu Dosarul nr.35/2011 al BNP Asociați G. Horacius Tony, având ca obiect cauza succesorala privind pe defuncții V. P. și V. E..

Oricum, au formulat cerere la BNP Puris A. M. în scopul obținerii încheierilor notariale prevăzute de art.109 alin.4 C.proc.civ. pentru defuncții V. D., V. P. si V. E., urmând ca până la termenul de judecată să prezinte și aceste încheieri.

Prin urmare, se impune respingerea și a acestei excepții.

4. Pe fondul cauzei, reclamanții au subliniat că își mențin poziția exprimata deja prin cererea de chemare in judecata și prin completarea de acțiune.

Astfel, nu poate fi primită afirmația pârâților referitoarea la dobândirea de către V. P. a imobilului din localitatea Florești, ..286, în mod exclusiv, prin moștenire ca urmare a înțelegerii dintre frați.

Pe de o parte, pârâții nu au făcut dovada unui partaj voluntar între frați în acest sens, încheierea din 31.03.1980 pronunțată de Notariatul de Stat al jud. Cluj în dosarul succesoral nr. 1090/1974 nefiind nici ea probă in acest sens, pe de alta parte, așa cum rezultă din adresa Judecătoriei Cluj-N. - Cabinetul Președintelui nr.l023/12/A/21.07.2011, depusă la dosarul cauze în urma verificărilor efectuate, s-a constatat ca testamentul dat de V. D. autentificat sub nr.739/29.01.1974, aflat la mapa de testamente a instanței, nu are mențiune de revocare.

În aceste condiții, revine instanței investită cu soluționarea cauzei, pe baza probelor ce urmează a se administra, clarificarea raporturilor juridice dintre părți și stabilirea vocației succesorale a părților împrocesuate. ( filele 141-143 ).

La termenul de judecată din data de 2.10.2012, după punerea în discuția părților, instanța a admis excepția inadmisibilității acțiunii, respectiv a primului petit din completarea de acțiune depusă de reclamanți la termenul de judecată din data de 22.02.2012 prin care au solicitat instanței să constate că imobilul situat în ..286, jud. Cluj înscris în CF_ Florești ( provenită din conversia de pe hârtie a CF 4912 Florești ), sub A1, cu nr.top. 2108/21/2, în natură teren intravilan în suprafața de 1.929 mp și sub Al. 1, cu număr cadastral C1 și nr.top. 2108/21/2 - C, constând în loc de casă la Șesul din Josul, cu casă din cărămidă pe fundații din beton, șarpantă din lemn acoperită cu țiglă compusă din: parter: 3 camere, bucătărie și verandă, spălător, cămară de alimente, bucătărie de vară și subsol: pivniță, grajd din cărămidă pe fundații din piatră, acoperit cu țiglă, a fost dobândit de numiții V. P. și V. E. cu titlu de moștenire testamentară - legat cu titlu particular, in baza testamentului autentic nr.739/29.01.1974, cu motivarea că pentru dezbaterea succesiunii – stabilire masă succesorală, stabilirea calității de moștenitor există o acțiune în realizare, ceea ce face inadmisibilă acțiunea în constatare. ( fila 147 ).

Urmare admiterii acestei excepții, la termenul de judecată din data de 6.03.2013, reclamanții au depus o nouă precizare de acțiune prin care au solicitat instanței să constate că în masa succesorală rămasă după def. V. D. decedat la data de 9.08.1975 cu ultimul domiciliu în com. Florești, ..262, jud. Cluj este inclus imobilul casă și teren situat în com. Florești, ..262 ( în prezent 286 ) situat între vecinii P. G. și P. G., să constate că numiții V. P. și V. E. au calitate de moștenitori testamentari ( legatari cu titlu particular ) după def. V. D. decedat la data de 9.08.1975 cu ultimul domiciliu în com. Florești, ..262, jud. Cluj este inclus imobilul casă și teren situat în com. Florești, ..262 ( în prezent 286 ) situat între vecinii P. G. și P. G.. ( filele 150-152 ).

Raportat la această completare de acțiune, pârâții au depus la dosar o întâmpinare solicitând respingerea acesteia. ( filele 164-168 ), iar reclamanții au depus răspuns la această întâmpinare ( filele 175-180 ).

Din actele și lucrările existente la dosar, instanța reține următoarele:

În primul rând, completarea de acțiune depusă de reclamanți la data de 6.03.2013, prin care au solicitat instanței să constate că în masa succesorală rămasă după def. V. D. decedat la data de 9.08.1975 cu ultimul domiciliu în com. Florești, ..262, jud. Cluj este inclus imobilul casă și teren situat în com. Florești, ..262 ( în prezent 286 ) situat între vecinii P. G. și P. G., să constate că numiții V. P. și V. E. au calitate de moștenitori testamentari ( legatari cu titlu particular ) după def. V. D. decedat la data de 9.08.1975 cu ultimul domiciliu în com. Florești, ..262, jud. Cluj este inclus imobilul casă și teren situat în com. Florești, ..262 ( în prezent 286 ) situat între vecinii P. G. și P. G.. ( filele 150-152 ), precum și întâmpinarea pârâților depusă pentru această completare ( filele 164-168 ), dar și întâmpinarea prin care pârâții și-au exprimat poziția procesuală privitor la petitul pentru care instanța a admis excepția inadmisibilității, instanța a dispus disjungerea acestora de acțiunea principală ca urmare a admiterii excepției tardivității introducerii completării de acțiune din 6.03.2013, dosarul fiind înregistrat sub nr._/211/2013, soluționat prin sentința civilă nr._/2013 ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților.

Referitor la acest dosar disjuns și pentru care la ultimul termen de judecată s-a solicitat suspendarea prezentei cauze în temeiul art.244 pct. 1 C.proc.civ., instanța reține că la data promovării prezentei cauzei – 1.06.2011, imobilul pentru care s-a solicitat în acțiunea disjunsă dezbaterea succesiunii se afla în proprietate pârâtului V. I., în temeiul celor două contracte de întreținere autentificate și depuse la dosar.

Prin urmare, în prezenta cauză nu au rămas de soluționat excepții procesuale care să determine neanalizarea fondului cauzei.

Din actele de stare civilă depuse la dosar, se reține că defuncta V. E. a decedat la data de 21.07.2009, iar defunctul V. P. a decedat la data de 2.12.2010.

Privitor la cei doi reclamanți, din susținerile acestora, necontestate de pârâtul V. I. și coroborate cu actele de stare civilă depuse în copie la dosar se reține că V. L. V. – tatăl celor doi reclamanți, a fost fiul defuncților V. E. și V. P., decedând anterior acestora – la data de 26.03.2007.

Prin urmare, cei doi reclamanți au calitate de nepoți de fiu predecedat pentru cei doi defuncți – V. E. și V. P., iar pârâtul V. I. fiind fiul în viață al celor doi defuncți.

În ce privește masa succesorală rămasă după def. V. E., se reține că aceasta este formată din următoarele imobile:

- imobil teren în intravilan de 1.423 mp, înscris în CF_ Florești, nr. topo 677/1/4,

- imobil teren în intravilan de 3.937 mp, înscris în CF_ Florești, nr. topo 1547/b/2/6/l/2

- imobil teren în extravilan, în suprafață de 525 mp înscris în CF_ Florești, nr. topo 2882/5/7, 2883/4/7, 2884/4/7

- imobil teren în extravilan în suprafață de 525 mp înscris în CF_ Florești, nr. topo 2882/5/4, 2883/4/4, 2884/4/4.

Cu privire la aceste imobile, nici una dintre părți nu a contestat . rămasă după def. V. E..

A comportat discuții, soluționate prin sentința civilă nr._/2013 pronunțată în dosar civil nr._/211/2013, includerea în masa succesorală a acesteia o eventuală cotă de proprietate din imobilul situat în com. Florești, ..286, jud. Cluj înscris în CF_ Florești ( provenită din conversia de pe hârtie a CF 4912 Florești ), sub A1, cu nr.top. 2108/21/2, în natură teren intravilan în suprafața de 1.929 mp și sub Al. 1, cu număr cadastral C1 și nr.top. 2108/21/2 - C, constând în loc de casă la Șesul din Josul, cu casă din cărămidă pe fundații din beton, șarpantă din lemn acoperită cu țiglă compusă din: parter: 3 camere, bucătărie și verandă, spălător, cămară de alimente, bucătărie de vară și subsol: pivniță, grajd din cărămidă pe fundații din piatră, acoperit cu țiglă, pe care def. V. E. ar fi moștenit-o de la def. V. D. în baza testamentului.

Reținem aici faptul că deși nu s-a depus la dosar un certificat de moștenitor care să facă dovada incontestabilă a dezbaterii succesiunii după def. V. D., faptul că la data încheierii contractelor de întreținere autentificate de către def. V. P. cu pârâtul V. I., acesta era proprietar exclusiv al imobilului, iar din anul 1975 – anul decesului lui V. D. și până la decesul său, V. E. nu a contestat această realitate juridică.

De altfel, din cuprinsul încheierii succesorale din 31.03.1980, din dosarul succesoral nr. 1090/1974 a Notariatului de Stat Cluj, se reține că moștenitori acceptanți sunt doar V. P., împreună cu frații săi, V. D. și T. R., soția acestuia - V. E., deși a fost citată în cadrul procedurii, datorită punerii în discuție a testamentului, nu a înțeles să accepte moștenirea după acesta. ( filele 107-108 ).

Ori, pentru ca o cotă parte din dreptul de proprietate asupra imobilului imobilul situat în ..286, jud. Cluj înscris în CF_ Florești ( provenită din conversia de pe hârtie a CF 4912 Florești ), sub A1, cu nr.top. 2108/21/2, în natură teren intravilan în suprafața de 1.929 mp și sub Al. 1, cu număr cadastral C1 și nr.top. 2108/21/2 - C, constând în loc de casă la Șesul din Josul, cu casă din cărămidă pe fundații din beton, șarpantă din lemn acoperită cu țiglă compusă din: parter: 3 camere, bucătărie și verandă, spălător, cămară de alimente, bucătărie de vară și subsol: pivniță, grajd din cărămidă pe fundații din piatră, acoperit cu țiglă să intre în patrimoniul defunctei V. E., în temeiul testamentului lăsat de defunctul V. D., nu este suficient doar a se face dovada faptului că testamentul nu este revocat, ci numita V. E. trebuia să accepte succesiunea după def. V. D., decedat la data de 9.08.1975 în termenul de opțiune succesorală de 6 luni, conform art.700 C.civ. în vigoare.

În situația în care defuncta V. E. nu a cerut rectificarea înscrierii din cartea funciară prin care întreg dreptul de proprietate asupra imobilului a fost întabulat exclusiv în favoarea soțului său – V. P., se poate trage concluzia că V. E. nu a înțeles să accepte moștenirea după def. V. D. și în aceste condiții, reclamanții nu sunt îndreptățiți acum, în anul 2011, să solicite acest lucru.

Pe de altă parte, așa cum permiteau reglementările în vigoare, defunctul V. D. nu avea în proprietate decât 250 mp de teren și construcția,, aspect reținut de instanță încheierea de dezbatere succesorală, iar restul terenurilor au revenit defunctului V. P. în baza Legii nr. 18/1991.

Astfel, terenul aferent imobilului situat în corn. Florești, nr. 286, înscris în C.F. nr._ Florești, în suprafață de 1.929 mp a fost dobândit de către defunctul V. P. în baza Legii nr. 18/1991, prin T.P. nr._/1317/1999, cele două suprafețe din intravilan, . și 60, în calitate de moștenitor al lui V. D..

Deci, se reține că V. E. nu a înțeles să invoce, nici în anul 1991, respectiv 1999, și nici în anul 1980, calitatea de moștenitor după V. D. și nici să ceară vreun fel de drept asupra terenului sau construcției situate în corn. Florești, nr. 286, înscrise în C.F. nr._ Florești. Imobilul a fost înscris în Cartea funciară în baza sentinței civile nr._/2001 a Judecătoriei Cluj încă din anul 2002, exclusiv în favoarea lui V. P., defuncta V. E. necontestând niciodată această situație juridică.

Prin urmare, instanța nu va include imobilul situat în com. Florești, ..286, jud. Cluj înscris în CF_ Florești ( provenită din conversia de pe hârtie a CF 4912 Florești ), sub A1, cu nr.top. 2108/21/2, în natură teren intravilan în suprafața de 1.929 mp și sub Al. 1, cu număr cadastral C1 și nr.top. 2108/21/2 - C, constând în loc de casă la Șesul din Josul, cu casă din cărămidă pe fundații din beton, șarpantă din lemn acoperită cu țiglă compusă din: parter: 3 camere, bucătărie și verandă, spălător, cămară de alimente, bucătărie de vară și subsol: pivniță, grajd din cărămidă pe fundații din piatră, acoperit cu țiglă, în masa succesorală a defunctei V. E..

În ceea ce privește calitatea de moștenitori a defunctei V. E. decedată la data de 21.07.2009, instanța reține că pe de o parte pârâtul V. I., descendent de grad I al defunctei, a acceptat în mod expres succesiunea, așa cum rezultă din declarația de acceptare autentificată sub nr. 55/12.01.2010 de BNP M. C., precum și soțul supraviețuitor al defunctei, respectiv V. P. acceptant tacit al moștenirii, acceptare dedusă din folosința bunurilor din masa succesorală în calitate de moștenitor.

În ceea ce îi privește pe reclamanți, instanța reține că aceștia nu au acceptat succesiunea după def. V. E. în mod expres, astfel că revine completului investit cu soluționarea cauzei să stabilească dacă reclamanții au acceptat sau nu moștenirea în mod tacit.

Astfel, comportă discuții actele de luare de bunuri din masa succesorală, situația este suficient de clară, sunt supuse discuției actele de acceptare a moștenirii făcute de reclamanți prin continuarea litigiului înregistrat sub nr._/211/2008 ca moștenitori ai defunctei V. E..

Astfel, deși reclamanții au susținut că după decesul def. V. E. ar fi luat din masa succesorală bunuri – bani, bijuterii sau lenjerii/cuverturi de pat, instanța reține că pe de o parte din probatoriul administrat se reține că sumele de bani au fost date reclamanților în timpul vieții lui V. E.. Pe de altă parte, din declarații de martori nu se poate reține cu certitudine faptul că V. E. ar fi deținut bijuterii, pretins a fi luate de reclamantă, dar și dacă ar fi așa acestea s-ar fi luat mai mult cu titlu de amintire de familie, raportat la valoarea masei succesorale, neputând constitui prin el însuși act de acceptare tacită a succesiunii.

În același sens, instanța reține că martora P. D. și P. C. A. au declarat că știu despre aceste bunuri din spusele reclamanților sau ale numitei V. V. – mama reclamanților, fiind astfel necredibile.

Tot aici trebuie amintit că martorul P. A. a declarat că reclamanta a primit de la bunicul său – V. P. și după decesul def. V. E. suma de_ lei pe care trebuia să o împartă cu fratele său – reclamantul V. L. V., însă la acea întâlnire când se susține că a fost remisă suma de bani a fost prezent doar martorul și reclamanta, neexistând certitudinea că suma a fost remisă într-adevăr. Pe de altă parte, chiar dacă a fost predată de V. P. suma de bani către reclamantă, nu există certitudinea că această sumă de bani a provenit de la def. V. E..

În același sens este și declarația martorului C. C. V., care de altfel a pretins că a fost de față în momentul predării bunurilor, acesta a declarat că bunurile au fost date de V. P. „ca amintire de la bunica”. Privitor la lănțișorul de aur, martorul a recunoscut că def. V. E. era o femeie simplă care purta straie tradiționale și nu purta bijuterii.

Ori, în aceste condiții nu se poate reține cu certitudine faptul că def. V. E. a avut bijuterii sau sume de bani care să fi fost preluate din masa succesorală de către reclamanți.

În ceea ce privește cuverturile despre care a făcut vorbire martora P. D., instanța reține că acestea au fost făcute în timpul vieții de către defuncta V. E., din care una pentru reclamantă și cealaltă pentru fiica pârâtului V. I., însă acestea având mai multa valoarea unei contribuții la zetrea celor două nepoate ( așa cum se obișnuia în anumite epoci ), neputând fi considerate acte de acceptare tacită a moștenirii.

Martora P. D. a mai învederat instanței că din spusele mamei reclamanților cunoaște despre o sumă de bani pe care reclamanții ar fi primit-o la scurt timp de la decesul def. V. E..

Deci se poate observa că martorii audiați pentru acceptare tacită a succesiunii, cunosc cele relatate fie de la reclamanți, fie de la mama acestora, instanța neputând avea certitudinea că cele relatate sunt reale.

În ce privește dosarul civil nr._/211/2008 având ca obiect grănițuire, instanța reține că procesul a fost pornit de V. P. și soția V. E., în calitate de reclamanți, iar de la data decesului def. V. E. din 21.07.2009, deși în dosar s-au acordat mai multe termene de judecată, reclamanții au depus abia la data de 8.06.2011 o cerere prin care comunicau instanței că doresc continuarea procesului. ( fila 206 din dosar civil nr._/211/2008 ).

În acest sens, trebuie subliniat că această cerere prin care reclamanții au declarat că înțeleg să continue procesul s-a depus la data de 8.06.2011, deci chiar după înregistrarea prezentei cauze – 1.06.2011.

De altfel conform literaturii de specialitate, simplul fapt al promovării sau a continuării unei acțiuni în justiție nu poate fi considerat prin el însuși act de acceptare tacită a moștenirii, în acest sens a se vedea Tratat de drept succesoral – Fr. D., edit. Actami, București, 1999, pag 466.

Deci, instanța reține că în ce privește succesiunea rămasă după def. V. E. decedată la data de 21.07.2009, reclamanții nu au făcut dovada acceptării succesiunii în termenul de 6 luni de la data deschiderii moștenirii ( data decesului ), prevăzut în mod expres de art.700 C.civ.

Privitor la succesiunea rămasă după def. V. E., instanța reține că moștenirea este legală, întrucât transmiterea patrimoniului succesoral are loc potrivit regulilor stabilite de Codul Civil, la persoanele, în ordinea și în cotele determinate de Codul civil, defuncta nelăsând vreo dispoziție testamentară și fiind acceptată doar de V. P. soț supraviețuitor și pârâtul V. I..

Referitor la defunctul V. P. decedat la data de 2.12.2010, instanța reține că acesta a testat întreaga sa masă succesorală în favoarea fiului său – pârâtul V. I., așa cum rezultă din testamentul autentificat sub nr. 1271/31.07.2011 de către N.P. D. M. C., pârâtul fiind deci instituit legatar universal.

Din înscrisurile depuse la dosar, se reține că din masa succesorală a defunctului V. P. decedat la data de 2.12.2010 se compune din terenuri agricole: teren în suprafața de 3.753 mp, înscris în CF_ Florești, nr. cad. 9009, teren în suprafață de 2.458 mp, înscris în CF_ Florești, nr. cad. 7607, teren în suprafață de 1.700 mp înscris în Titlul de proprietate nr._/1317/1999- . suprafața de 4.300 mp înscris în Titlul de proprietate nr._/1317/1999 – . și teren în suprafață de 5.800 mp înscris în Titlul de proprietate nr.6720/2007 - ./1 și cota de 1/4 a parte din bunurile cuprinse în masa succesorală după defuncta V. E..

Pentru includerea în masa succesorală rămasă după def. V. P. și a imobilului situat în com. Florești, ..286, jud. Cluj înscris în CF_ Florești ( provenită din conversia de pe hârtie a CF 4912 Florești ), sub A1, cu nr.top. 2108/21/2, în natură teren intravilan în suprafața de 1.929 mp și sub Al. 1, cu număr cadastral C1 și nr.top. 2108/21/2 - C, constând în loc de casă la Șesul din Josul, cu casă din cărămidă pe fundații din beton, șarpantă din lemn acoperită cu țiglă compusă din: parter: 3 camere, bucătărie și verandă, spălător, cămară de alimente, bucătărie de vară și subsol: pivniță, grajd din cărămidă pe fundații din piatră, acoperit cu țiglă, este necesar a proceda la analizarea solicitărilor reclamanților de anulare, respectiv de constate nulitate absolută a celor două contracte de întreținere încheiate de defunctul V. P., anterior decesului, cu pârâtul V. I..

În ceea ce privește anularea contractului de întreținere nr. 1270/31.07.2009, prin care V. P. a dat cu titlu de întreținere pârâților dreptul de nudă proprietate asupra cotei de 10/16 a parte din imobilul situat în com. Florești, ..286, jud. Cluj înscris în CF_ Florești ( provenită din conversia de pe hârtie a CF 4912 Florești ), sub A1, cu nr.top. 2108/21/2, în natură teren intravilan în suprafața de 1.929 mp și sub Al. 1, cu număr cadastral C1 și nr.top. 2108/21/2 - C, constând în loc de casă la Șesul din Josul, cu casă din cărămidă pe fundații din beton, șarpantă din lemn acoperită cu țiglă compusă din: parter: 3 camere, bucătărie și verandă, spălător, cămară de alimente, bucătărie de vară și subsol: pivniță, grajd din cărămidă pe fundații din piatră, acoperit cu țiglă, pentru vicierea consimțământului întreținutului prin dol, instanța reține că din cererea reclamanților nu rezultă în ce ar consta pretinsul dol, în ce mod și cu privire la care aspecte ar fi fost viciat consimțământul și nici care au fost manoperele dolozive care ar fi dus la vicierea consimțământului.

Prin urmare, în analizarea acestei cereri, instanța va porni de la prevederile legale incidente în cauză. Astfel, conform art. 960 al. 2 C.civ., dolul nu se prezumă, trebuind să fie dovedit mai presus de orice îndoială.

De asemenea, potrivit art. 960 al. 1 C.civ., dolul presupune existența unor „mijloace viclene” prin care să fi fost alterat consimțământul celeilalte părți cu privire la un element determinant.

Ori, din întreg probatoriul administrat în cauză nu pot fi reținute astfel de manopere dolosive. Astfel, martorii propuși de reclamanți au făcut vorbire de faptul că V. P. era într-o stare emoțională profundă, era afectat de decesul soției, fapt ce nu ne poate face însă să prezumăm că consimțământul defunctului a fost afectat la încheierea contractului de întreținere, ori o astfel de stare este normală pentru un om care și-a pierdut recent persoana cu care a trăit mai bine de 50 de ani din viață.

De altfel, V. P. și V. E. împreună au solicitat, anterior decesului acesteia din urmă, numirea unui curator în vederea încheierii contractului de întreținere. Cererea este înregistrată la corn. Florești la 14.07.2009, iar dispoziția de numire a curatorului atât pentru V. P. cât și pentru V. E. este dată la 15.07.2009, anterior decesului d-nei V. E., ceea ce ne poate îndreptăți că încheierea contractului de întreținere a fost voința comună a celor doi soți, însă, faptul că V. E. a survenit la data de 21.07.2009 a împiedicat încheierea contractului de întreținere.

S-a încercat a se face dovada faptului că pârâtul V. I. ar fi încercat izolarea tatălui său tocmai a-l putea determina să încheie actele de ultimă voință, însă din probatoriul administrat se reține că pe de o parte reclamanții, și mama lor, aveau acces la V. P..

Pe de altă parte, așa cum s-a declarat de către martorul T. V., gardul ce împrejmuiește imobilul din com. Florești, ..286, jud. Cluj, are o înălțime de doar 1,5 m, astfel că V. P. putea să discute peste gard cu vecinii sau trecătorii.

Totodată, deși s-a încercat a se face dovada faptului că poarta imobilului a fost mereu închisă, din aceleași declarații se reține că imobilul are două porți de acces, din care cea de pe . închisă, în schimb cea de pe . închisă.

Pe de altă parte, nu poate fi primită ca o dovadă a dolului, susținerea reclamanților conform căreia contractul de întreținere a fost autentificat de notarul public la domiciliul fiicei pârâților, întrucât acest lucru nu este interzis de lege.

Ori, din chiar răspunsul la interogatoriu al reclamanților se reține că pe de o parte aceștia l-au vizitat des pe defunctul V. P. anterior decesului, în timp ce pârâtul V. I. nu ar fi locuit cu acesta în imobil. Ori, în această situație, devine puțin probabilă influența pe care pârâtul V. I. ar fi avut-o asupra numitului V. P. pentru a-l determina să încheie contractele de întreținere, respectiv să instituie ca legatar universal pe pârât.

Referitor la petitul de constatare a nulității absolută a contractului de întreținere nr. 877/17.03.2010, prin care V. P. a dat cu titlu de întreținere pârâților dreptul de proprietate asupra cotei de 3/8 a parte din imobilul situat în ., înscris în CF_ Florești, pentru cauză ilicită pe motiv că prin acesta defunctul V. P. a înstrăinat o cotă de proprietate ce nu îi aparținea, întrucât instanța a reținut că nu se poate include în masa succesorală a def. V. E. vreo cotă de proprietate din acest imobil, nu poate fi primită această susținere care să ducă la constatarea nulității absolute a acestei convenții.

De altfel, simplul fapt că un bun individual determinat nu ar fi fost în întregime proprietatea înstrăinătorului nu atrage nulitatea absolută a actului ci eventual ar subzista o condiție rezolutorie prin care soarta contractului să depindă de faptul dobândirii dreptului de proprietate sau în caz de coproprietate și a înstrăinării de către un singur coproprietar, de rezultatul partajului.

Pentru a se reține frauda la lege este necesară intenția comună a părților contractante de a frauda interesele unui terț. Ori, deși mai sus s-a stabilit calitatea de moștenitori acceptanți ai reclamanților pentru masa succesorală rămasă după def. V. E., nici o cotă din bunul obiect al contractului de întreținere nu a fost inclus în masa succesorală a acestei defuncte.

De altfel, la data încheierii celor două contracte de întreținere, înstrăinătorul – V. P. era proprietar exclusiv al imobilului și nimic nu îl împiedica să consimtă la încheierea unui act translativ de proprietate.

Desigur, fiind vorba de contracte de întreținere cu rezervă de uzufruct încheiat de defunct anterior decesului cu un succesibil în linie dreaptă, se putea pune problema unei donații deghizate, dovada putând fi făcută cu orice mijloc de probă.

În acest sens, art.845 C.civ. pentru a ușura sarcina dovezii, prevede în favoarea moștenitorilor rezervatari ( cum este cazul reclamanților ) o prezumție relativă de liberalitate în ce privește înstrăinările cu titlu oneros făcute unui succesibil în linie dreaptă cu rezervă de uzufruct sau sarcina unei rente viagere.

În situația în care ar fi fost invocat de către reclamanți, sarcina probei în sensul de a face dovada incontestabilă că s-a prestat efectiv întreținerea și că înstrăinarea nu a fost doar fictivă, revenea pârâtului V. I., și în lipsa unei astfel de dovezi, îndreptățea instanța a considera cele două contracte de întreținere ca fiind în realitate adevărate donații și care împreună cu testamentul să fie supuse reducțiunii.

Însă o astfel de solicitare nu a fost făcută de reclamanții asistați pe întreaga durată a procesului de avocat, ori în lipsa unei cereri exprese în acest sens, instanța nu se poate pronunța în acest sens.

Privitor la anularea testamentului autentic nr.1271/31.07.2009 prin care defunctul V. P. l-a desemnat legatar universal pe pârâtul V. I. pentru vicierea prin dol a consimțământului testatorului V. P., instanța reține că în materie de legat, dolul se prezintă sub forma captației și sugestiei.

Ori, la fel ca în cazul contractului de întreținere nr. 1270/31.07.2009, pentru dol, instanța reține că în conformitate cu art. 960 al. 2 C.civ., dolul nu se presupune, ci trebuie dovedit și presupune existența unor „mijloace viclene” prin care să fi fost alterat consimțământul celeilalte părți cu privire la un element determinant.

Nu pot constitui motive de dol conform legii, simple speculații legate de starea sufletească a testatorului sau de locul întocmirii testamentului. Din probatoriul administrat nu se poate reține cu certitudine faptul că pârâtul V. I. ar fi influențat în vreun fel voința testatorului nu rezultă din nici un element concret de inducere în eroare.

Întrucât defunctul V. P. a desemnat legatar universal pe pârâtul V. I., iar reclamanții nu au reușit în opinia instanței să dovedească vicierea consimțământului prin dol al testatorului, ceea ce ar putea culege reclamanții din moștenirea rămasă după def. V. P. ar fi doar rezerva succesorală.

Cu privire la calitatea reclamanților de moștenitori după def. V. P., instanța reține că în temeiul art.841-842 C.civ., în calitate de descendenți de grad II, aceștia au, fără putință de tăgadă, calitate de moștenitori rezervatari, însă pentru a se putea culege rezerva este necesar pe de o parte să facă dovada acceptării succesiunii, iar pe de altă parte să solicite reducțiunea liberalităților.

În privința acceptării succesiunii, prin promovarea prezentei acțiuni înregistrată la data de 1.06.2011 prin care reclamanții au solicitat dezbaterea succesiunii după def. V. P. decedat la data de 2.12.2010, instanța constată că acțiunea civilă a fost promovată de reclamanți înăuntrul termenului de opțiune succesorală de 6 luni prevăzut în mod expres de art.700 C.civ., astfel că se poate reține că reclamanții au acceptat succesiunea după def. V. P..

Pentru a putea culege însă o cotă parte din moștenirea lăsată de acest defunct, în condițiile în care prin legatul universal instituit, defunctul a epuizat întreaga masă succesorală, lăsând-o pârâtului V. I., reclamanții ar fi trebuit să solicite reducțiunea liberalităților pe cale judecătorească prin intermediul acțiunii în reducțiune – acțiune patrimonială, personală și prescriptibilă.

În privința reducțiunii, instanța reține că în cauză ar fi trebuit ca acțiunea civilă promovată să cuprindă în mod expres un astfel de petit, și doar în aceste condiții, reclamanții ca moștenitori rezervatari ar fi putut culege rezerva ce li s-ar fi cuvenit din moștenirea lăsată de defunctul V. P..

Întrucât reclamanții nu au solicitat acest lucru, deși au beneficiat pe întreaga durată a procesului de asistență calificată, la fiecare termen fiind reprezentanți, iar uneori asistați de avocat, instanța fiind ținută de principiul disponibilității părților în procesul civil, astfel că nu poate acorda rezerva succesorală și implicit să dispună reducțiunea legatului lăsat de defunct în favoarea pârâtului.

Astfel, simplul fapt că în cuprinsul completării la acțiune din data de 22.02.2012, reclamanții au arătat că, chiar dacă testamentul ar fi valabil, moștenirea după defunctul V. P. este atât testamentară ( în ceea ce privește cotitatea disponibilă ), cât și legală - în ceea ce privește rezerva succesorală, ei, reclamanții, în calitate de moștenitori rezervatari moștenind, ca moștenitori legali, rezerva, „exheredarea” neputând opera în contra lor decât cel mult în limitele cotității disponibile, nu echivalează cu o cerere de reducțiune a liberalităților excesive.

Prin urmare, din masa succesorală rămasă după def. V. P., deși reclamanții sunt moștenitor rezervatari și acceptanți în același timp, nu vor culege nimic în măsura în care deși au beneficiat de o apărare calificată, fiind reprezentați în cauză de avocat, nu au solicitat reducțiunea liberalităților excesive.

Mai trebuie subliniat faptul că la termenul de judecată din data de 4.12.2013, întrucât petitele privitoare la succesiune se aflau în stare de judecată, instanța a dispus disjungerea petitului de sistare a stării de indiviziune și suspendarea acestuia în baza art.244 pct.1 C.proc.civ. până la soluționarea definitivă și irevocabilă a prezentului dosar întrucât după rămânerea definitivă și irevocabilă a soluției privind dezbaterea succesiunii, indiferent dacă în forma dată de prima instanță sau în vreo formă modificată de către instanțele de control, sistarea stării de indiviziune este mult mai ușor de făcut dacă se cunosc cu exactitate bunurile și cotele de proprietate, fapt ce implică și cheltuieli mai mici pentru părți.

Față de cele mai sus reținute, instanța apreciază că acțiunea civilă așa cum a fost extinsă, completată și precizată este neîntemeiată, urmând ca în baza art.1169 C.civ. să o respingă în întregime. În ce privește cererea reconvențională, instanța o găsește întemeiată, admițând-o în întregime și în consecință:

În temeiul art.650 și urm. C.civ., instanța va constata că masa succesorală rămasă după def. rămasă după def. V. E. decedată la data de 21.07.2009 se compune din următoarele imobile: imobil teren în intravilan de 1.423 mp, înscris în CF_ Florești, nr. topo 677/1/4, imobil teren în intravilan de 3.937 mp, înscris în CF_ Florești, nr. topo 1547/b/2/6/l/2, imobil teren în extravilan, în suprafață de 525 mp înscris în CF_ Florești, nr. topo 2882/5/7, 2883/4/7, 2884/4/7 și imobil teren în extravilan în suprafață de 525 mp înscris în CF_ Florești, nr. topo 2882/5/4, 2883/4/4, 2884/4/4.

Totodată, în baza art.650 cu aplicarea art.644 și urm. C.civ. instanța va constata că au calitate de moștenitori ai defunctei V. E., numitul V. P. – în calitate de soț supraviețuitor în cotă de 1/4 a parte și pârâtul V. I. – descendent de grad I în cotă de 3/4 a parte.

De asemenea, va dispune predarea succesiunii către aceștia și întabularea în CF a drepturilor de proprietate în favoarea moștenitorilor în cotele arătate ca bun propriu cu titlu de moștenire.

Instanța, în temeiul acelorași articole mai sus citate, va constata că masa succesorală rămasă după def. V. P. decedat la data de 2.12.2010 se compune din imobilele terenuri agricole: teren în suprafața de 3.753 mp, înscris în CF_ Florești, nr. cad. 9009, teren în suprafață de 2.458 mp, înscris în CF_ Florești, nr. cad. 7607, teren în suprafață de 1.700 mp înscris în Titlul de proprietate nr._/1317/1999- ., teren în suprafața de 4.300 mp înscris în Titlul de proprietate nr._/1317/1999 – . în suprafață de 5.800 mp înscris în Titlul de proprietate nr.6720/2007 - . cota de 1/4 a parte din bunurile cuprinse în masa succesorală după defuncta V. E., respectiv imobil teren în intravilan de 1.423 mp, înscris în CF_ Florești, nr. topo 677/1/4, imobil teren în intravilan de 3.937 mp, înscris în CF_ Florești, nr. topo 1547/b/2/6/l/2, imobil teren în extravilan, în suprafață de 525 mp înscris în CF_ Florești, nr. topo 2882/5/7, 2883/4/7, 2884/4/7, imobil teren în extravilan în suprafață de 525 mp înscris în CF_ Florești, nr. topo 2882/5/4, 2883/4/4, 2884/4/4, unicul moștenitor fiind V. I. în calitate de legatar universal în baza testamentului autentificat sub nr.1271/31.07.2009 și va dispune predarea succesiunii și întabularea în CF a dreptului de proprietate în favoarea pârâtului ca bun propriu cu titlu de moștenire testamentară.

În baza art.274-276 C.proc.civ., instanța va obliga reclamanții la plata către pârâții V. I. și V. C. a sumei de 5.536 lei cu titlu de cheltuieli de judecată – onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată, extinsă și completată de reclamanții O. A. I. născută V. și V. L. L., ambii domiciliați în Cluj-N., .. 79, ., împotriva pârâților V. I. și soția V. C., ambii domiciliați în Cluj-N., . G., ., având ca obiect succesiune.

Admite cererea reconvențională formulată de pârâtul V. I., și în consecință:

Constată că masa succesorală rămasă după def. rămasă după def. V. E. decedată la data de 21.07.2009 se compune din următoarele imobile: imobil teren în intravilan de 1.423 mp, înscris în CF_ Florești, nr. topo 677/1/4, imobil teren în intravilan de 3.937 mp, înscris în CF_ Florești, nr. topo 1547/b/2/6/l/2, imobil teren în extravilan, în suprafață de 525 mp înscris în CF_ Florești, nr. topo 2882/5/7, 2883/4/7, 2884/4/7 ȘI imobil teren în extravilan în suprafață de 525 mp înscris în CF_ Florești, nr. topo 2882/5/4, 2883/4/4, 2884/4/4.

Constată că au calitate de moștenitori ai defunctei V. E., numitul V. P. – în calitate de soț supraviețuitor în cotă de 1/4 a parte și pârâtul V. I. – descendent de grad I în cotă de 3/4 a parte.

Dispune predarea succesiunii către aceștia și întabularea în CF a drepturilor de proprietate în favoarea moștenitorilor în cotele arătate ca bun propriu cu titlu de moștenire.

Constată că masa succesorală rămasă după def. V. P. decedat la data de 2.12.2010 se compune din imobilele terenuri agricole: teren în suprafața de 3.753 mp, înscris în CF_ Florești, nr. cad. 9009, teren în suprafață de 2.458 mp, înscris în CF_ Florești, nr. cad. 7607, teren în suprafață de 1.700 mp înscris în Titlul de proprietate nr._/1317/1999- ., teren în suprafața de 4.300 mp înscris în Titlul de proprietate nr._/1317/1999 – . și teren în suprafață de 5.800 mp înscris în Titlul de proprietate nr.6720/2007 - ./1 și cota de 1/4 a parte din bunurile cuprinse în masa succesorală după defuncta V. E., respectiv imobil teren în intravilan de 1.423 mp, înscris în CF_ Florești, nr. topo 677/1/4, imobil teren în intravilan de 3.937 mp, înscris în CF_ Florești, nr. topo 1547/b/2/6/l/2, imobil teren în extravilan, în suprafață de 525 mp înscris în CF_ Florești, nr. topo 2882/5/7, 2883/4/7, 2884/4/7, imobil teren în extravilan în suprafață de 525 mp înscris în CF_ Florești, nr. topo 2882/5/4, 2883/4/4, 2884/4/4, unicul moștenitor fiind V. I. în calitate de legatar universal în baza testamentului autentificat sub nr.1271/31.07.2009 și dispune predarea succesiunii și întabularea în CF a dreptului de proprietate în favoarea pârâtului ca bun propriu cu titlu de moștenire testamentară.

Obligă reclamanții la plata către pârâții V. I. și V. C. a sumei de 5.536 lei cu titlu de cheltuieli de judecată – onorariu avocațial.

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 10 decembrie 2013.

JUDECĂTORGREFIER

R. E. G. A. M.

Red 6 ex.- 10.12.2013/R.E.G./R.E.G.

← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5700/2013....		Somaţie de plată. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Obligaţie de a face. Sentința nr. 5697/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA Pretenţii. Sentința nr. 6173/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA Plângere contravenţională. Sentința nr. 7110/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA Plângere contravenţională. Sentința nr. 5700/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA Somaţie de plată. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA Pretenţii. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA Fond funciar. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 16/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA