Suspendare provizorie. Sentința nr. 3017/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3017/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 14-02-2013 în dosarul nr. 19684/211/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3017/2013
Ședința publică din data de 14 februarie 2013
Completul constituit din:
JUDECĂTOR: D. C.
GREFIER: M. M.
Pe rol se află judecarea acțiunii civile formulate de contestatoarea S.C. L. S.A. în contradictoriu cu intimata U. T. BANK S.A., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul contestatoarei, avocat H. C. și reprezentanta intimatei, avocat din cadrul SPRL B. și Asociații.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată depuse la dosar, prin serviciul registratură, din partea contestatoarei, răspuns la întâmpinare și cerere de suspendare a soluționării prezentei cauze până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._/211/2012 aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-N., având ca obiect opoziție la executare.
Reprezentantul contestatoarei depune copia opoziției la executare înregistrate la Judecătoria Cluj-N. sub nr._/211/2012 și prezintă spre vedere instanței originalul acesteia.
Reprezentantul intimatei depune practică judiciară.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat, instanța acordă cuvântul asupra cererii de suspendare a soluționării prezentei cauze până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._/211/2012 aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-N., având ca obiect opoziție la executare, formulate de contestatoarea.
Reprezentantul contestatoarei susține cererea de suspendare. Arată că dacă nu exista o procedură specială în care să atace chestiuni de fond, se prevala în contestația la executare de art. 399 alin. 3 C.p.c. și formula toate apărările de fond, inclusiv cele vizând nulitatea titlului, atâta timp cât titlul nu este hotărâre judecătorească, le invoca așadar, pe calea contestației la executare. Legea specială, însă, Legea cambiei și a biletului la ordin nr. 58/1934, îl obligă ca aspectele care vizează nulitatea titlului pe care, dacă le are, trebuie să le invoce, să le ridice pe calea opoziției la executare, ceea ce a și făcut în mod separat. Rămâne ca pe calea contestației să formuleze apărări cu privire la procedura de executare silită, iar pe calea opoziției, chestiuni legate de nulitatea titlului, însă, în ipoteza în care soluția care va fi dată opoziției la executare și care vizează însăși validitatea titlului executoriu, ar fi admisă, în mod evident, executarea silită este nulă. Nu putem executa silit un titlu executoriu anulat de instanță. Cu alte cuvinte, solicitarea sa este de a se suspenda prezenta cauză în condițiile în care există legătura caracterizată între cele două pricini, atâta timp cât o anume soluție care se va da opoziției la executare, atrage în mod direct și evident aceeași soluție și în prezentul dosar. Dacă se soluționează acest dosar astăzi, cel mai probabil, dacă se respinge cererea de suspendare și instanța se pronunță cu privire la validitatea unei executări silite, fără a știi dacă titlul executoriu litigios este valid sau nu, în opinia sa, s-ar putea afla în situația ca, prin ipoteză, instanța să respingă contestația la executare, executarea să meargă mai departe, iar în opoziția la executare să obțină, de exemplu, o admitere și să fie obligat să facă întoarcerea executării, ceea, în opinia sa, este nepractic. A depus și opoziția la executare pentru a se vedea ceea ce a spus și anume că în cadrul opoziției a insistat pe aspectele de nulitate a titlului, care urmează să fie analizate în acel dosar.
Reprezentanta intimatei arată că ipoteza susținută de reprezentantul contestatoarei nu este posibilă, în primul rând, pentru că executarea este suspendată și în celălalt dosar care are ca obiect opoziția la executare. Chiar dacă instanța ar respinge contestația, nu s-ar putea executa pentru că este suspendată executarea și în dosarul care are ca obiect opoziție la executare. Solicită respingerea cererii de suspendare, arătând că aceasta este lipsită de interes și neîntemeiată, întrucât dezlegarea acestei pricini nu depinde de soluționarea dosarului, care are ca obiect opoziție la executare. În acest dosar trebuie să fie analizate actele de executare silită și nu titlul, în celălalt dosar se soluționează valabilitatea titlului, iar valabilitatea titlului nu condiționează actele de executare silită.
În replică, reprezentantul contestatoarei arată că este suspendată executarea provizoriu în dosarul având ca obiect opoziție la executare, nu s-a pus încă în discuție cererea de suspendare formulată în cadrul opoziției la executare. Dacă instanța respinge contestația la executare, iar la termenul din martie va fi respinsă cererea de suspendare formulată în cadrul opoziției la executare, este exact în situația la care a făcut referire: cu executarea continuată, efect al respingerii contestației la executare și cu o posibilă soluție de admitere a opoziției și de anulare a titlului.
Reprezentanta intimatei arată că și în cadrul opoziției la executare a fost suspendată executarea.
Instanța respinge cererea de suspendare a soluționării cauzei formulată în temeiul art. 244, alin. 1, pct. 1 C.p.c., până la soluționarea dosarului nr._/211/2012, având în vedere că a fost sesizată cu o contestație la executare propriu-zisă pentru verificarea legalității executării și nu pentru constatarea încetării executării silite ca urmare a deființării titlului executoriu. De asemenea se va reține că nu este vorba de un caz de suspendare obligatorie.
La întrebarea instanței, reprezentanta intimatei face precizarea că înțelege să invoce puterea de lucru judecat în ceea ce privește verificarea competenței teritoriale a organului de executare și nu excepția autorității de lucru judecat. Mai arată că a invocat puterea de lucru judecat pentru că deja există o hotărâre a instanței care a dezlegat acest aspect în momentul în care s-a pronunțat instanța de judecată pe încuviințarea executării silite.
In urma acestor precizări, instanța va ține cont de apărările intimatei în privința puterii de lucru judecat, pe fondul cauzei.
Cu privire la excepția prescripției și la perimare, reprezentantul contestatoarei arată că țin de fond și că din punctul său de vedere ar trebui analizate pe fondul cauzei.
Reprezentanta intimatei arată că în ceea ce privește perimarea, este o excepție care ar putea fi invocată în cadrul opoziției la executare și o consideră inadmisibilă în cadrul contestației la executare. Prescripția o consideră în primul rând inadmisibilă pe calea contestatiei la executare față de existenta opozitiei și in al doilea rând, netemeinică.
Instanța se va pronunța pe fond și cu privire la aspectele legate de perimare și prescripție.
Reprezentanții părților nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, în temeiul dispozițiilor art. 150 C. proc. civ., instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în dezbateri pe fondul cauzei.
Reprezentantul contestatoarei solicită admiterea contestației la executare, așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată. Arată că 3 sunt chestiunile litigioase și anume: stabilirea instanței de executare, prescripția dreptului de executare a biletului la ordin și existența sau inexistența unei cereri de executare silită în dosarul execuțional.
În ceea ce privește instanța de executare, partea adversă spune: suntem bancă, conform pct. 44 din Norme, atâta timp cât locul plății trecut pe cambie, Satu-M., nu precizează în mod concret adresa și numărul în care trebuie făcută plata, am un drept de opțiune. Potrivit pct. 44 din Norme, se poate executa cambia, fie la sediul emitentului sau acceptantului, fie la sediul avalistului sau a oricărei alte persoane care s-a obligat pentru acesta. Este corect, doar că în cazul concret, banca și-a exercitat dreptul de opțiune și a introdus cambia la Sucursala S. din Satu M.. Dreptul de opțiune, practic, un beneficiu creat instituțiilor bancare prin Normele - cadru, a fost exercitat de adversara părții pe care o reprezintă din prezenta speță, care a înțeles să uzeze de locul plății, Satu M.. Potrivit Normelor – cadru BNR, pct. 320 a, procedura execuțională cambială este o procedură specială, ca atare, nu ne mai raportăm la dispozițiile din Codul de procedură civilă, care spune cine e instanța de executare, adică instanța unde sunt situate bunurile care se doresc a fi executate. Legea specială spune că instanța de executare este instanța de la locul de plată al cambiei. Ca atare, instanța de executare, în tot ceea ce înseamnă procedura de executare, este Judecătoria Satu M.. Nu doar Judecătoria Satu M. cu privire la învestirea cambiei, pentru că la Satu M. a fost învestită cambia, însă executarea a fost declanșată la Cluj-N., același pct. 320 lit. f, face distincție între aceste etape „după învestirea cu formulă executorie a cambiei, urmează procedura, care se desfășoară la instanța locului de plată a cambiei”. Este în mod evident o dispoziție derogatorie de la Codul de procedură civilă, o dispoziție specială, care vizează strict domeniul executării titlurilor cambiale. Ca atare, indiferent de locul situării bunurilor, cât timp banca și-a exprimat opțiunea de a urma executarea silită la Satu M. prin introducerea cambiei spre plată la Satu M., nu poate acum să se replieze și să spună „este adevărat că am optat pentru Satu M., ca loc de plată, dar acum îmi redefinesc opțiunile și aș vrea totuși ca executarea să se desfășoare la Cluj-N.”. Este inacceptabil din perspectiva normelor legale.
În ceea ce privește puterea de lucru judecat, încuviințarea executării silite este o procedură necontradictorie, necontencioasă. Partea pe care o reprezintă nu a fost citată, nu a avut cunoștință de ea, nu a putut să își formuleze niciun fel de apărare cu privire la această chestiune. Nu se poate aduce argumentul că instanța de încuviințare a apreciat că Judecătoria Cluj-N. este competentă ca instanță de executare în această procedură, cât timp, contestatoarea, ca debitor urmărit nu a avut posibilitatea legală să își exprime punctul de vedere. În această materie sunt aplicabile disp. art. 338 C.p.c. cu privire la procedurile necontencioase, care sunt clare. Cu alte cuvinte, această instanță nu e ținută la ce a stabilit instanța sesizată cu încuviințarea executării silite, ci are a analiza argumentele contestatoarei în oglindă cu argumentele adversarei sale și a stabili în raport de dispozițiile legale.
În ceea ce privește prescripția, arată că pornește iar de la apărarea intimatei, care spune că prescripție de 1 an vizează doar giranții și alți obligați, în afară de avaliști, care ar trebui să aibă același regim ca și debitorul principal, există identitate din acest punct de vedere între emitentul cambiei și avalist. Dacă e așa, sunt relevante dispozițiile pct. 332-334 din Norma - cadru, care spun în esență următorul lucru: creditorul care are în posesie un titlu cambial, pentru realizarea creanței sale, are două căi: acțiunea cambială sau acțiunea cauzală. Același text spune că dacă creditorul a exercitat una dintre cele două acțiuni, fie ea cea cambială, fie ea cea cauzală, nu mai are dreptul să uzeze de cealaltă cale. Cu alte cuvinte, îți manifești o opțiune și rămâi pe acel făgaș. Creditorul din speță, înainte de a porni executarea silită împotriva părții pe care o reprezintă, a uzat de acțiunea cauzală dată de Legea insolvenței, respectiv, a formulat o acțiune de admitere a creanței împotriva emitentului biletului, . pe tabelul creditorilor garantat și așteaptă să fie lichidate terenurile din patrimoniul . își încaseze banii, dar în paralel, ca să fie siguri, cu încălcarea pct. 334 uzează și de acțiunea cambială și execută și avalistul . nu este îngăduit de art. 334 care restrânge modalitatea de acțiune a creditorului la doar una dintre cele două căi și mai mult decât atât, stabilește și calea care trebuie urmată, respectiv, spune cronologic calea aleasă doar aceea poate fi urmată până la realizarea creanței. Cronologic, U. a formulat cererea de înscriere a creanței sale în tabel, după aceea a urmat executarea.
În privința efectelor perimării de drept a executării anterioare, nu există nici un dubiu, nici prin raportare la Legea 287, care a intrat în vigoare ulterior intervenirii perimării de drept, ca atare, în mod evident, executarea anterioară este perimată. Discuția este următoarea: dacă procesul-verbal încheiat la data de 16.06.2008 între avocați și executor are valoarea unei cereri de executare silită sau mai exact, cum spune art. 389 Cod procedură civilă, a unei noi cereri de executare silită. Din punctul său de vedere există un echivoc evident, atâta timp cât în acel script se face vorbire despre continuarea executării, reluarea executării și începerea executării, fără a se știi care a fost voința creditorului: să reia executarea, să o continue sau să o înceapă. Acest echivoc nu poate să profite decât debitorului urmărit și motivul pe care l-a invocat a fost lipsa unei noi cereri de executare silită, astfel cum pretinde art. 389 alin. 2 Cod procedură civilă. Solicită instanței să aibă în vedere toate actele execuționale enumerate din partea contestatoarei, dacă se va ajunge la o soluție de admitere a contestației și somația înscrisă în cartea funciară, care apare ca petit în precizarea contestației la executare. Depune copie extras de cont și copie factură, reprezentând onorariu avocat.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea contestației la executare, fără cheltuieli de judecată. Arată că în ceea ce privește locul de plată și implicit, de executare, art. 44 din Nomele BNR 6/1994 dă într-adevăr băncilor să aleagă fie între domiciliul debitorului, fie între domiciliul avalistului. Este adevărat că față de debitorul principal . s-a început executarea la Satu M., dar față de avalist, executarea a început la Cluj-N., tocmai în baza art. 44 din Normele – cadru BNR 6/1994, care oferă această posibilitate instituțiilor bancare. Susține puterea de lucru judecat pe care a invocat-o. Consideră că instanța când soluționează cererea de încuviințare a executării silite are atribuțiile de a verifica și competența executorului pentru începerea și efectuarea executării. Atâta timp cât există o hotărâre a instanței de judecată, care a dezlegat această chestiune, consideră că nu poate o altă instanță să se pronunțe cu privire la acest aspect și insistă pe faptul că una este executarea silită a debitorului principal și alta este executarea față de avalist, care potrivit art. 35 din Legea nr. 58/1934 răspunde chiar dacă obligația pe care a garantat-o ar fi nulă. Este foarte clar că avalistul răspunde indiferent de titlul executoriu pe care îl care creditorul față de debitor, cât și în cazurile în care acesta ar fi nul pentru viciu de formă.
În ceea ce privește prescripția, arată că este inadmisibilă în această contestație la executare, consideră că putea fi invocată și a fost invocată în cadrul opoziției la executare pentru că această excepție este enumerată la art. 330 lit. d din Nomele BNR ca și o excepție cambială și nu poate să fie invocată în cadrul contestației la executare. În al doilea rând, așa cum a arătat în scris, este vorba de o prescripție de 3 ani nici într-un caz o prescripție de un an pentru că avalistul nu este un debitor de regres, este un debitor principal, care răspunde în aceleași condiții ca și debitorul principal, Silvania Forest SA, iar în ceea privește susținerile reprezentantului contestatoarei cu privire la diferența dintre acțiunile cambiale și acțiunile cauzale, legea cambiei și a biletului la ordin și normele bancare, au dat această posibilitate debitorului principal ., pentru că o acțiune cauzală poate fi introdusă numai de debitorul principal, există obligații și drepturi numai față de acest debitor născute dintr-un contract de credit. Față de avalist nu se poate intenta o acțiune cauzală, numai față de debitorul principal, iar o condiție a acțiunii cauzale este dovada protestului. Față de avalist nici nu trebuie să se facă dovada protestului. Mai mult, biletul la ordin a fost stipulat fără protest.
În ceea ce privește perimarea arată că este clar că s-a pornit o nouă executare silită în cauză, valabilă. Instanța de judecată a verificat dacă există un titlu, dacă executorul este sau nu competent și s-a pronunțat prin încheierea de încuviințare silită.
Mai arată că în ceea ce privește completarea la contestația la executare, notarea, cu un viciu de formă pentru faptul că nu s-a indicat codul unic de înregistrare al avalistului, cererea de notare a fost depusă la data de 24.08.2012. Într-adevăr s-a solicitat o completare a acestei cereri de notare, iar la data de 27.08.2012 s-a suspendat provizoriu. Când se face notarea, se face de la data depunerii cererii de notare, în speță, 24.08.2012, chiar dacă s-a solicitat o completare, un viciu de formă care a scăpat executorului, nu din 27.08.2012. Cererea de notare a fost depusă în data de 24.08.2012, notarea, după ce s-a completat se face, începând cu data de 27.08.2012, suspendarea s-a produs la data de 27.08.2012, ulterior notării.
În replică, reprezentantul contestatorului arată că referitor la susținerile reprezentantei intimatei cu privire la faptul că executarea împotriva debitorului principal este una, împotriva avalistului e alta, dacă e așa, după ce a introdus biletul la ordin la Satu M. față de debitorul principal și s-a dat refuz de plată, dacă susține această teză, de ce nu a introdus biletul la ordin fără să facă executarea silită și împotriva avalistului la Cluj N., dacă executările sunt diferite? Discutăm despre executarea unui titlu cambial, care poate fi cerut de la unul sau de la altul. Nu discutăm de două executări. Și-a exercitat un drept de opțiune, alegând ca loc de plată Satu M.. Cu privire la natura excepției prescripției, discutăm strict de niște aspecte care țin de procedura de executare. Dacă există un titlu executoriu care e prescris, înseamnă că o atare chestiune poate fi ridicată în contestația la executare. În ceea ce privește acțiunea cauzală, a depus la dosar contractul de credit în baza căruia partea pe care o reprezintă a garantat îndeplinirea obligației de către . spune acțiunea cauzală, spune orice fel de acțiune pe care banca o putea exercita pentru recuperarea creanței, folosind alte mijloace decât titlul cambial. Din contractul de credit rezultă că partea pe care o reprezintă din calitatea pe care o are în contractul de credit, în mod evident punea la dispoziția băncii o acțiune cauzală împotriva sa, obligându-se în raportul fundamental, alături de debitorul principal. Argumentul cu privire la obligația de alege dintre cele două căi, cauzală și cambială, există în continuare. În ceea ce privește încuviințarea executării silite, există încuviințarea executării silite, nu a contestat acest lucru, doar că s-a făcut nelegal, în sensul că s-a făcut, din punctul său de vedere în lipsa unei cereri de executare silită conformă. În ceea ce privește nelegalitatea înscrierii somației, a fost obținută suspendarea executării silite, este făcută cererea de notare a somației de executor. Crede că este aceeași dată sau cererea de somație este cu o zi înainte de obținerea suspendării, doar că cererea de înscriere a somației făcută de executor, așa cum corect a spus reprezentanta intimatei, a fost viciată, a lipsit codul de identificare fiscală, fără de care cei de la OCPI nu operează notarea în CF. Din momentul obținerii suspendării provizorii, din punctul său de vedere, executorul trebuie să închidă dosarul. El nu mai poate să emită niciun act, niciun înscris în dosarul execuțional, ori, el a emis un act, respectiv, s-a adresat OCPI și și-a remediat viciul din cererea inițială. O atare conduită a executorului este nelegală pentru că suspendarea provizorie, la acel moment, era obținută.
În replică, reprezentanta intimatei arată că partea pe care o reprezintă nu putea să se îndrepte cu o acțiune cauzală față de avalist pentru că în contract și în actul adițional, . și garant per aval și poate să se îndrepte împotriva . baza biletului la ordin și potrivit acțiunilor cambiale, nu potrivit unei acțiuni cauzale.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând, reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată formualtă la data de 23.08.2012, contestatoarea S.C. L. S.A. în contradictoriu cu intimata U. T. BANK S.A solicită instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea executării silite in dosarul executional 170/a/2012 al Biroului executorilor judecătorești A., Oszoczki, Ș. și Asociații, precum și a tuturor formelor de executare. Mai solicită suspendarea executării silite și radierea somației de executare, cu cheltuieli de judecată (f. 3 și 40).
In fapt, in esentă, se arată că între intimată și . existat o conventie de credit, iar in scopul garantării obligaților asumate prin aceasta conventie, . emis in favoarea U. TIRIAK BANK SA un bilet la ordin, în alb, stipulat fără protest, avalizat de contestatoare.
Deși instanța competentă să incuviințeze executarea silită este Judecătoria Satu M., totuși cererea s-a formulat si solutionat în fata Judecătoriei Cluj-N., incălcându-se normele imperative privind competenta. De asemenea este prescris dreptul de executare silită al titlului executoriu pus in executare și este perimată executarea (f. 6-12 și 41-43).
In drept au fost invocate disp. art. 68 din Legea nr. 58/1934, Norma cadru BNR nr. 6/1994 pct. 320 lit. f si pct 462, art. 399, art. 403 alin. 1 Cod procedură civilă.
In probațiune s-au depus inscrisuri.
Intimata, prin intâmpinare a solicitat respingerea cererilor contestatoarei (f. 225-233).
In cursul judecății sa incuviintat proba cu inscrisurile depuse de părți și s-a atașat in copie certificată dosarul executional 170/a/2012 al Biroului executorilor judecătorești A., Oszoczki, Ș. și Asociații.
Prin incheierea dată la 17.01.2013, în temeiul disp. art. 403 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța a admis cererea de suspendare a executării silite în dosarul de executare 170/a/2012 al Biroului executorilor judecătorești A., Oszoczki, Ș. și Asociații până la soluționarea contestației la executare (f. 252).
Față de probatoriul administrat, instanța reține că:
Potrivit art. 62 din Legea nr. 58/1934 privind cambia și biletul la ordin, în termen de 5 zile de la primirea somației, debitorul poate face opoziție la executare la judecătorie.
Este adevărat că instața nu este ținută de temeiul juridic al cererii, însă s-au cerut contestatoarei lămuriri în condițiile art. 129 Cod procedură civilă, iar aceasta a arătat expres că motivele de drept sunt cele prev. de art. 399-404 Cod procedură civilă și a susținut că cererea sa este contestatie la executare și nu opoziție la executare.
In conformitate cu art. 399 Cod procedură civilă, „împotriva executării silite și a oricărui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare. De asemenea, daca nu s-a utilizat procedura prevazuta de art. 281^1, se poate face contestatie si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu, precum si in cazul in care organul de executare refuza sa inceapa executarea silita ori sa indeplineasca un act de executare in conditiile prevazute de lege. (2) Nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silita insasi sau la efectuarea oricarui act de executare atrage sanctiunea anularii actului nelegal. (2^1) De asemenea, dupa ce a inceput executarea silita, cei interesati sau vatamati pot cere, pe calea contestatiei la executare, si anularea incheierii prin care s-a dispus investirea cu formula executorie, data fara indeplinirea conditiilor legale. (3) In cazul in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanta judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare aparari de fond impotriva titlului executoriu, daca legea nu prevede in acest scop o alta cale de atac ».
Contestatorul invocă drept motive de anulare a executării și actelor de executare prescripția dreptului de a cerere executarea silită, precum și necompetența organului de executare și a instanței care a incuviințat executarea silită. De asemenea, in considerentele cererii se face referire și la perimarea executării silite.
Pentru invocarea nevalabilitatii sau a desfiintarii pentru cauze ulterioare a titlurilor comerciale, Legea nr. 58/1934, prin art. 106 rap. la art. 62, a prevazut posibilitatea formularii de catre debitor a unei opozitii la executare, in cadrul careia poate sa invoce exceptii obiective si subiective prin care se apere de obligatia de plata. Or, neindeplinirea unei obligatii speciale de prezentare a biletului la ordin la plata . constituie indiscutabil o aparare de fond indreptata impotriva titlului executoriu, pe care urmareste sa il lipseasca de efecte juridice, astfel ca poate fi valorificata numai in conditiile caii de atac speciale.
Instanta a fost investita cu solutionarea unei contestatii la executare, in cadrul careia se analizeaza legalitatea executarii, iar nu a unei opozitii la executare, potrivit calificarii date de catre contestatoare si nu poate schimba fundamentul pretentiei supuse judecatii, deoarece nu exista un text de lege care sa o prevada. Articolul 84 Cod procedură civilă se refera numai la posibilitatea si obligatia instantei de a da cererii formulate de parte calificarea corecta sub aspectul denumirii, iar nu la posibilitatea de a modifica respectiva cerere.
Pe de altă parte instanța apreciază că susținerile contestatoarei cu privire la prescripție sunt și neintemeiate.
În cauză, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 94 alin. 2 din Legea nr. 58/1934 și pct. 456 lit. b din Normele Cadru ale BNR care prevăd că acțiunile posesorului împotriva giranților și împotriva trăgătorului se prescriu în termen de un an de la data protestului făcut în timp util sau de la data scadenței în caz de stipulațiune.
Prescripția stabilită de art. 94 alin. 2 se referă la acțiunile de regres care sunt îndreptate împotriva trăgătorului și giranților, nu și la acțiunile directe îndreptate împotriva persoanelor direct obligate la plată, cum este cea împotriva avalistului, care este ținut în același mod ca acela pentru care a garantat, obligația sa fiind valabilă chiar dacă obligațiunea pe care a garantat-o ar fi nulă din orice altă cauză decât un viciu de formă (art. 35 din Legea nr. 58/1934).
Acțiunea directă este supusă prescripției de 3 ani, prevăzute de art. 94 alin. 1 din Legea nr. 58/1934. (În același sens pct. 456 lit. a din Normele Cadru ale BNR nr. 6/1994 care stabilește un termen de trei ani de la data scadenței pentru orice acțiune sau executare cambiala directa).
În speță, este vorba de executarea biletului la ordin ca și procedură specială de valorificare a drepturilor conferite de titlul de valoare și este deci prescriptibilă în termenul de 3 ani.
În ceea ce privește competența, instanța apreciază că nu se poate reține autoritatea lucrului judecat, invocata de către intimată, cu privire la verificarea competentei teritoriale a organului de executare față de pronunțarea incheierii civile 5681/CC/2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. in dosarul nr._ prin care s-a admis cererea de incuviintare a executării silite, dat fiind pronunțarea acestei incheieri in condițiile procedurii necontencioase, astfel că aceasta nu se bucură de o astfel de putere.
Inițial dosarul de executare a fost instrumentat de către Executorul Bancar N. D. M. care apoi l-a predat către Societatea civilă profesională de executori judecătorești A. D. și Oszoczki A. ca urmare a intervenirii Legii nr. 287/2011 și în condițiile art. 5 din acest act normativ(f. 52-223).
La data de 26.06.2012 se formulează de către creditoare o cerere de executare silită adresată SCPEJ A. D. și Oszoczki A. (f. 53), astfel că la data de 19.07.2012 Judecătoria Cluj-N. in dosarul nr._ pronunță incheierea civilă 5681/CC/2012 prin care încuviințează executarea silită a biletului la ordin BACX3AA nr._ emis la data de 26.11.2009 cu scadența la 12.08.2010 privind creditoarea U. T. BANK SA și debitorul avalist .>
Instanța va reține că, în conformitate cu art. 373 Cod procedură civilă ”(1) Dacă prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătorești și celelalte titluri executorii se execută de executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel în care urmează să se efectueze executarea ori, în cazul urmăririi bunurilor, de către executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel în care se află acestea. Dacă bunurile urmăribile, mobile sau imobile, se află în circumscripțiile mai multor curți de apel, este competent oricare dintre executorii judecătorești care funcționează pe lângă una dintre acestea**). (2) Instanta de executare este judecatoria in circumscriptia careia se va face executarea, in afara cazurilor in care legea dispune altfel. (3) Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, judecă contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe”.
În speță debitorul are sediul în Cluj-N., iar executarea silită s-a solicitat atât asupra bunurilor mobile cât și imobile. Prin urmare executarea s-a solicitat a fi efectuată de către executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel în care urmează să se efectueze executarea, astfel că instanța va reține că dosarul de executare a fost instrumentat de organul de executare competent, iar cererea de încuviințare a executării silite a fost soluționată la fel, de către instanța competentă, respectiv de către judecătoria în circumscripția căreia se realizeaza această executare (f. 60, 62, 68).
Legea specială 58/1934 privind cambia si biletul la ordin nu contine reglementări derogatorii decât în privința opoziției la executare, care se introduce la judecătoria care a investit cambia cu formula executorie(art. 62 alin. 2).
Ori, în cazul de față, instanța a fost învestită în conformitate cu prevederile art. 373, Cod procedură civilăcare prevăd că, (1) Dacă prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătorești și celelalte titluri executorii se execută de executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel în care urmează să se efectueze executarea ori, în cazul urmăririi bunurilor, de către executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel în care se află acestea. Dacă bunurile urmăribile, mobile sau imobile, se află în circumscripțiile mai multor curți de apel, este competent oricare dintre executorii judecătorești care funcționează pe lângă una dintre acestea**). (2) Instanta de executare este judecatoria in circumscriptia careia se va face executarea, in afara cazurilor in care legea dispune altfel. (3) Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, judecă contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe”.
De asemenea, instanța apreciază că nu se poate susține că dispozițiile derogatorii în prvința competenței sunt cuprinse în Norma cadru BNR 6/1934.
Pe de o parte, această normă cadru nu are statutul de lege pentru a fi vorba de legea specială derogatorie de la prevederile Codului de procedură civilă (art. 58 din din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative).
Pe de altă parte în ceea ce privește biletul la ordin legea specială este Legea nr. 58/1934 privind cambia si biletul la ordin( art. 33, 35, 54, 106), care așa cum am arătat, nu conține dispoziții derogatorii de la prevederile codului de procedură civilă decât pentru opoziția la executare .
Susținerile contestatoarei cu privire la perimarea executării silite sunt făcute cu referire la dosarul de executare nr. 233/2011 (f. 9) și prin urmare nu privesc executarea din dosarul nr. 170/a/2012 al SCPEJ A. D. și Oszoczki A., obiect al analizei instanței, iar în acest din urmă dosar de executare, executarea silită nu s-a dovedit a fi perimată.
In privința cererii de radiere a somației de executare notată în CF nr._ și CF nr._ Cluj-N., se va reține că motivele pentru care se solicită radierea sunt neintemeiate(f. 40).
De fapt, contestatoarea nu susține radierea notării somației în baza vreunui text legal ce reglementează executarea silită, ci în baza disp. art. 48 și 49 din Legea nr. 7/1996, însă afirmă aceste pretenții pe calea contestației la executare, susținând pe de o parte efectuarea unor acte de executare de către executorul judecătoresc după suspendarea executării silite, iar pe de altă parte aduce critici cu privire la soluția dată cererii de notare în CF.
Imprejurarea că din continutul somației și al cererii executorului către OCPI Cluj lipsește codul unic de inregistrare al contestatoarei – debitoare, nu este de natură să atragă anularea somației, pentru a avea drept rezultat radierea din cartea funciară a notării acesteia, instanța constatând că somația cuprinde toate elementele prevăzute de art. 387 Cod procedură civilă .
In conformitate cu disp. art. 497 Cod procedură civilă alin.(2)”executorul va lua masuri ca somatia prevazuta la alin. 1 sa fie inscrisa in cartea funciara”. Prin urmare executorul judecătoresc, prin formularea cererii in vederea notării somației în cartea funciară in care este inscris imobilul urmărit, a acționat în limitele legale.
Imprejurarea că la data de 24.08.2012, după emiterea cererii executorului judecătoresc către OCPI, acesta din urmă a solicitat codul unic de inregistrare al debitoarei, iar executorul a trimis datele după data de 27.08.2012 (când s-a pronunțat suspendarea provizorie a executării silite până la soluționarea dosarului nr._/211/2012), nu constituie un act de executare. Actul de executare il constituie somația, iar notarea este o operațiune de carte funciară pentru asigurarea opozabilității față de terți (art. 20 din Legea nr. 7/1996 coroborat cu art. 881 și 902 Cod civil).
In speță, executorul și-a indeplinit obligația legală de emitere a somației și apoi de solicitare a notării acesteia în cartea funciară, anterior suspendării provizorii a executării silite.
In conformitate cu disp. art. 50”(1) Încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum și celorlalte persoane interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară, cu privire la imobilul în cauză, în termen de 15 zile de la pronunțarea încheierii, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data înregistrării cererii. (2) Persoanele interesate sau notarul public pot formula cerere de reexaminare a încheierii de admitere sau de respingere, în termen de 15 zile de la comunicare, care se soluționează în termen de 20 de zile prin încheiere de către registratorul-șef din cadrul oficiului teritorial în raza căruia este situat imobilul. În vederea soluționării cererii de reexaminare, persoana interesată va putea completa dosarul cu documentele necesare, la solicitarea registratorului-șef.(2^1) Împotriva încheierii registratorului-șef emise potrivit alin. (2) cei interesați sau notarul public pot formula plângere, în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de reexaminare și plângerea împotriva încheierii se depun la biroul teritorial și se înscriu din oficiu în cartea funciară. Oficiul teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, însoțită de dosarul încheierii și copia cărții funciare”.
Prin urmare, în legătură cu soluția dată cererii executorului, de admitere sau respingere a cererii de notare a somației, cel interesat avea calea specială deschisă de art. 50 din Legea nr. 7/1996 și nu contestația la executare.
În rest, instanța va reține că nu s-au susținut sau dovedit alte motive de netemeinicie sau nelegalitate în legătură cu executarea silită și actele de executare din dosarul de executare nr. 170/a/2012 al SCPEJ A. D. și Oszoczki A., astfel că în baza disp. art. 399 și urm. Cod procedură civilă, instanța va respinge contestația la executare ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația la executare formulată de contestatorul .> cu sediul în Cluj-N. . jud. Cluj înregistrată la ORC sub nr. J_ cu sediul procesaul ales in Cluj-N. .. 1 . Societatea Civilă de Avocați ”N., Ș. și Asociații”, în contradictoriu cu intimata U. Ț. BANK SA, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 februarie 2013.
JUDECĂTOR, GREFIER,
D. C. M. M.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 6330/2013. Judecătoria... → |
|---|
