Acţiune în constatare. Sentința nr. 1831/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1831/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 25-02-2014 în dosarul nr. 25998/211/2012
ROMANIA
JUDECĂTORIA C. - N.
C.-N., .. 2, cod postal_
Tel.: 0264 – 431.057 / fax: 0264 – 431.033
Operator Date cu Caracter Personal 3185
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1831/2014
Ședința publică din 25.02.2014
INSTANȚA constituită din:
JUDECĂTOR: I. G.
GREFIER: M. M.
S-a luat în examinare cererea formulată de către reclamanții MUN. C.-N. și C. L. al mun. C.-N., prin primar împotriva pârâților ., L. A., L. C. P., L. M. M. și Lazlo Z. I., având ca obiect acțiune în constatare precum și cererea reconvențională formulată de către pârâții reconvenționali împotriva reclamantului-pârât având ca obiect caducitate decret de expropriere.
Mersul dezbaterilor și cuvântul pe fond au avut loc în ședința publică de la data de 06.02.2014, fiind consemnate în încheiere de ședință de la acea dată când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru data de astăzi.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, depusă pe rolul acestei instanțe la data de 08.11.2012, sub nr. de mai sus, reclamanta a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va da, în contradictoriu cu pârâții: să constate preluarea in proprietatea statului roman in baza Decretului de expropriere nr. 64/27.03.1989, anexa 1, in administrarea Consiliului L. al municipiului C.- N. a imobilului situat in C.-N., ., inscris in CF nr. 5221, nr. top. 721, casa si teren in suprafața de 113 stj (409 mp); să constate nulitatea absoluta a contractului de vânzare-cumpărare din data de 20 noiembrie 1999 încheiat intre paratul de rând 1, in calitate de cumpărător si parații de rând 2-5 in calitate de vânzători; sa constatate ca reclamanții și-au păstrat dreptul de proprietate dobândit prin preluarea imobilului in baza Decretului de expropriere nr. 64/27.03.1989 pana in prezent; să dispună rectificarea CF nr. 5221 C. in sensul radierii dreptului de proprietate al paraților de rând 2-5; radierea dreptului de proprietate al paratului de rând 1 din CF nr. _ (CF vechi 5221) si sistarea cărții funciare nr._ C.; înscrierea in carte funciara a dreptului de proprietate al statului roman in administrarea Consiliului L. al municipiului C.-N. asupra imobilului preluat prin Decretului de expropriere nr. 64/27.03.1989, anexa 1, cu titlu drept lege; evacuarea paratei de rând 1 si lăsarea in deplina proprietate si liniștita posesie a imobilului in favoarea reclamanților.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat, în esență, că imobilul descris mai sus, situat pe ., C.-N., a fost preluat in proprietatea statului roman, de la numita L. E., in baza Decretului de expropriere nr. 64/27.03.1989, fără a fi înscris in cartea funciara dreptul de proprietate.
Acest imobil a făcut obiectul contractului de închiriere nr. 559/07.06.1995 încheiat intre C. local al municipiului C.-N. in calitate de locator si V. A., in calitate de locatara. Ulterior, in data de 15.11.1996, a fost încheiat un nou contract de închiriere sub nr. 1528 cu ., prin asociat V. A., având ca obiect același imobil, cu destinația de atelier de producție, depozit si punct desfacere produse de panificație. Deși imobilul se afla in proprietatea statului roman, prin Sentința civila nr.1050/1999 a Judecătoriei A., pronunțata in dosar nr. 1828/1999, dosar in care reclamanții nu au fost parte, s-a constatat ca in masa succesorala rămasa după defuncta Lazslo E., decedata la data de 09.11.1997, intra si cota de 4/8 parti din imobilul înscris in CF nr. 5221 C., nr. top 721, format din casa, teren-curte si gradina, in suprafața de 113 stj. De asemenea, prin aceeași sentința, s-a dispus predarea succesiunii moștenitorilor acceptanți ai defunctei, parații de rând 2-5 din prezenta acțiune, si intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului in favoarea acestora.
Au mai arătat reclamanții că pârâții de rând 2-5, la data de 20 noiembrie 1999 au încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu . de rând 1, prin care a înstrăinat imobilul înscris in CF nr. 5221 C. nr. top. 721, contra unui preț de_ lei. Prin sentința civila nr. 575/14 decembrie 1999 pronunțata in dosarul nr. 9363/1999 al Tribunalului C., având ca obiect recunoașterea dreptului de proprietate (dosar in care, de asemenea, nu au fost parte, deși dreptul de proprietate aparținea statului roman), instanța i-a obligat pe parați sa recunoască dreptul de proprietate in favoarea pârâtei . ( reclamantă în dosarul respectiv), cu titlu cumpărare asupra imobilului înscris in CF 5221 C., nr. top. 721 format din casa si teren in suprafața de 113 stjp (409) iar in caz de refuz, hotărârea tine loc de act autentic de vânzare-cumpărare. In baza acelei sentințe cu nr. 575/14.12.1999, prin încheierea de carte funciara nr. 5243/06.04.2000, . si-a înscris dreptul de proprietate, dobândit cu titlu cumpărare in CF nr._ (CF vechi 5221).
Consideră reclamanții că potrivit prev. art. 5 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, dispozițiile Codului civil sunt aplicabile si efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării in vigoare a acestuia, derivate din raporturile de proprietate, printre alte situații, daca aceste situații subzista după . noului Cod civil. Au mai arătat reclamanții că având in vedere ca prin prezenta acțiune in revendicare solicită protecția juridica a dreptului de proprietate dobândit in anul 1989 prin decret de expropriere, consideră ca sunt incidente prev. art. 563 si urm. din Noul Cod Civil, raportat la norma tranzitorie cuprinsa de art. 5 alin. 1 din Legea nr. 71/2011. Astfel, conform art. 563 alin. 1 din C. civ., proprietarul unui bun are dreptul de a-1 revendica de la posesor sau de la o alta persoana care ii deține fara drept. El are, de asemenea dreptul la despăgubiri, daca este cazul. Potrivit art. 566 alin. 1, intitulat efectele admiterii acțiunii in revendicare, statuează ca paratul va fi obligat la restituirea bunului sau la despăgubiri, daca bunul a pierit din culpa sa sau a fost înstrăinat.
Prin urmare, statul roman a dobândit, inca din anul 1989, dreptul de proprietate asupra imobilului prin efectul legii, in condițiile art. 26 din Decretul-lege nr. 115/1938, chiar fără să fi fost intabulat in cartea funciara acest drept. Cumpărătoarea, ., prin adm. V. A., cunoștea titularul dreptului de proprietate asupra imobilului, având in vedere ca aceasta utiliza spațiul în litigiu inca din anul 1995, in baza contractelor de închiriere încheiate cu C. L. al municipiului C.-N.. Raportat ia aceste împrejurări, au arătat că apreciază că situația se circumscrie ipotezei vânzării lucrului altuia in cunoștința de cauza, aceasta reprezentând o operațiune speculativa, care are o cauza ilicita si deci este nula absolut in baza art. 1238 alin. (2) din noul Cod civil.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 563 si urm. C.civ., an. 1235-1238 NCC, Legea nr. 7/1996.
In probațiune a solicitat proba cu înscrisuri, alte probe a căror necesitate va rezulta din dezbateri și au depus la dosar: decret de expropriere nr. 64/27.03.1989; extras CF nr. 5221; contract de închiriere nr. 559/07.06.1995; contract de închiriere nr. 1528/15.11.1996; Sentința civila nr. 1050/1999 a Judecătoriei Aiud, jud. A.; Sentința civila nr. 575/1999 a Tribunalului C.; Contractu1 de vânzare-cumpărare / 20.11.1999; Extras CF nr._ C..
A arătat că acțiunea este scutita de taxa de timbru, conf. art. 17 din Legea nr. 146/1997.
Pârâții legali citați, au depus întâmpinare, prin care au invocat excepția netimbrării acțiunii, excepția lipsei calității procesuale de folosință a pârâtului L. C. P., excepția inadmisibilității petitelor 1 și 3 din acțiunea formulată, excepția lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active a reclamantului Mun. C.-N., iar în subsidiar respingerea cererii ca neîntemeiată (f.31-35).
În susținerea excepției netimbrării cererii, pârâții au arătat că reclamanții invocă prevederile art. 17 din Legea nr.146/1997, susținând că nu îi incumbă obligația de plată a taxei de timbru, dar textul de lege invocat nu își găsește aplicabilitate, deoarece obiectul prezentei acțiuni este revendicare imobiliară și nu venituri publice.
În ceea ce privește lipsa capacității procesuale de folosință a pârâtului L. C. P., a arătat că acesta a decedat la data de 12.11.2008, moștenitori fiind pârâții L. A., L. M. M. și L. Z. I..
Referitor la excepția inadmisibilității petitelor nr.1 și 3 au arătat că potrivit dispozițiilor art. 111 C. proc. civilă, partea nu poate solicita constatarea existenței unui drept când are poate solicita realizarea lui.
În susținerea excepției lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active a reclamantului Mun. C.-N., a arătat că una dintre condițiile de exercițiu ale acțiunii civile îl constituie interesul, care consista în avantajul pe care cineva crede ca si-1 poate procura prin exercitarea unei activități care urmărește satisfacerea unei nevoi sau prin împiedicarea unei activități străine, care i-ar putea cauza un prejudiciu, fiind denumit in teoria . larg „motorul de toate zilele in acțiunile noastre obișnuite", adică folosul practic pe care o parte ii urmărește prin punerea in mișcare a procedurii judiciare. Condițiile pe care trebuie sa le îndeplinească interesul constau in aceea de a fi legitim, personal, născut si actual. In speța, deși reclamantul invoca ca si temei al susținerilor sale decretul de expropriere nr.64/27.03.1989 emis de C. de Stat al Republicii Socialiste România, pe de o parte, prin acest decret a fost expropriat doar unul dintre coproprietarii imobilului, respectiv L. E., pârâta L. A. menținându-și in permanenta dreptul de proprietate, iar pe de alta parte, decretul de expropriere a devenit caduc, cu privire la imobilul in litigiu, urmare a neîndeplinirii scopului pentru care s-a dispus exproprierea. In aceste condiții apreciază ca reclamantul la acest moment nu mai justifica un interes actual in formularea acțiunii, iar in măsura in care instanța va constata caducitatea decretului de expropriere, reclamanta nu mai justifica niciun fel de drept, nemaijustificand nici calitate procesuala activa.
Pe fond, pârâții au solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată
În apărarea au arătat în esență că în baza Decretului de expropriere nr.64/27.03.1989 emis de C. de Stat al Republicii Socialiste România, conform art. 1 „in scopul realizării in mun. C.-N. a unui număr de 201 apartamente si a dotărilor comerciale si tehnico-edilitare aferente, in ansamblul de locuințe „Piața M. V.", etapa a II-a se expropriază, se trec in proprietatea statului si se dau in administrarea directa a Comitetului executiv al Consiliului popular al mun. C.-N., jud. C., terenurile in suprafața de 3542 mp, construcțiile in suprafața de 1929.96 mp. precum si împrejmuirile in lungime de 251,40 m, situate in mun. C.-N., jud. C.. Identificare potrivit planului de situație nr. 1, anexat, proprietatea persoanelor prev. in tabelul anexa nr. l la prezentul decret", la art. 2 indicându-se ca „se aproba demolarea construcțiilor si a împrejmuirilor expropriate potrivit alin. /.." . in anexa nr. l la pct. l, poziția 4 in planul de situație apare ca si persoana expropriata, numita L. E., dom. in ., ., jud. A. si adresa imobilul expropriat C.-N., ., jud. C.. fiind evident ca titulara dreptului de proprietate asupra cotei de 1/2-a parte, subsemnata L. A. nu am fost expropriata. A mai arătat că si după expropriere, care a avut loc cu 9 luni înainte de revoluția din decembrie 1989, căderea regimului comunist si ulterior reclamanta L. A. si L. E. au achitat impozitul pe clădire si teren datorat.
Întrucât scopul pentru care s-a dispus exproprierea pârâtei L. E. nu a fost realizat, motiv pentru care reclamanții nici măcar nu si-au intabulat dreptul, decretul de expropriere cu privire la cota de 1/2-a din imobil ce a aparținut lui L. E. a devenit caduc, motiv pentru care a formulat si cerere reconvențională in acest sens. Au mai arătat pârâții că imobilul in litigiu, pana la data instrainarii a fost in aceeași stare ca la preluare, in anul 1989. In aceste condiții, după decesul lui L. E. survenit in anul 1997, pârâții au dezbătut succesiunea acesteia, având calitatea de moștenitori legali, drept recunoscut prin sentința civ.nr.1050 din 16.09.1999 pronunțata in dosar nr.1828/1999 al Judecătoriei Aiud, jud. A., iar subsecvent au procedat la înstrăinarea imobilului in favoarea paratei de rang 1. S.C. N. I. S.R.L. C., drept recunoscut prin sentința civ.nr.575 din 14.12.1999 pronunțata de Tribunalul C. in dosar nr.9363/1999.
Pârâții au formulat și precizat o cerere reconvențională prin care au solicitat să se constate caducitatea Decretului de expropriere nr.64/27.03.1989 emis de C. de Stat al Republicii Socialiste România, cu privire la imobilul situat in C.-N., ., înscris in CF nr. 5221 C., cu nr. top. 721, Casa si Teren in suprafața de 113 stjp,(409 mp), cu privire la cota de ½ parte aparținând numitei L. E..
În motivarea cererii reconvenționale au arătat că în baza Decretului de expropriere nr.64/27.03.1989 emis de C. de Stat al Republicii Socialiste România, s-a dispus expropriere doar a cotei de ½ parte aparținând numitei L. E..
Pe de altă parte au arătat pârâții că, întrucât scopul pentru care s-a dispus exproprierea pârâtei L. E. din imobil nu a fost realizat, motiv pentru care paratul STATUL R. nici măcar nu si-a intabulat dreptul, decretul de expropriere cu privire la cota de 1/2-a din imobil ce a aparținut lui L. E. a devenit caduc.
La data de 03.06.2013, pârâții și-au completat cererea reconvențională solicitând să se constate caducitatea Decretului de expropriere nr.64/27.03.1989 emis de C. de Stat al Republicii Socialiste România, cu privire la întregul imobil situat in C.-N., ., înscris in CF nr.5221 C., cu nr.top.721, Casa si Teren in suprafața de 113 stjp, (409 mp), și nu numai la partea de ½ aparținând numitei Laszo E..
În probațiune au solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu și proba testimonială.
Pârâta . a depus la data de 25.09.2013 întâmpinare, prin lichidator judiciar SP GRP IPURL, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a ., motivat de faptul că se află în procedura falimentului din data de 13.09.2011. A solicitat de asemenea suspendarea judecării cauzei, potrivit art. 36 din Legea nr.85/2006 (f.77). A mai depus o completare a întâmpinării inițiale la data de 05.11.2013 (f.86), prin care a solicitat să se constate caducitatea Decretului de expropriere nr.64/27.03.1989 emis de C. de Stat al Republicii Socialiste România, cu privire la imobilul situat in C.-N., ., înscris in CF nr. 5221 C., cu nr.top.721, Casa si Teren in suprafața de 113 stjp,(409 mp), deoarece în termen de un an de zile de la data apariției Legii nr. 33/1994, reclamanții nu au făcut niciun demers în vederea începerii lucrărilor în scopul cărora s-a făcut exproprierea.
În ceea ce privește capătul de cerere privind constatarea nulității contractului de vânzare-cumpărare a arătat că reclamanții nu au întreprins niciun demers timp de 12 ani de la înscrierea dreptului său în cartea funciară.
Referitor la ultimul petit, potrivit căruia Mun. C.-N. solicită să se constate dreptul său de proprietate asupra imobilului, a arătat că în conformitate cu art. 35 din Legea nr.33/1994, a pierdut dreptul de proprietate deoarece în termen de un an de zile de la data exproprierii ( în cazul în care decretul a fost emis anterior legii, termenul curge de la data intrării în vigoare a legii), reclamanții nu au întreprins nimic în realizarea scopului pentru care s-a efectuat exproprierea și nici nu s-a făcut o altă declarație de utilitate publică.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar, precum și proba cu interogatoriul reclamanților (f.50-70), respectiv cu martora C. R. (f.96).
La termenul din data de 28.03.2013, instanța a respins excepția netimbrării, a admis excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului L. Gsaba P., a respins excepția inadmisibilității petitelor 1 și 3 și a unit excepția lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active a reclamantului Mun. C.-N. cu fondul cauzei.
În ședința publică din data de 06.02.2014 instanța a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a . precum și cererea de suspendare a judecății pentru motivele acolo arătate.
Analizând actele cauzei civile de față, instanța reține următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei de interes, instanța o va respinge ca neîntemeiată. Folosul practic urmărit de către Mun. C.-N. este evident, și anume redobândirea în fapt și drept a imobilului în litigiu.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale active a Mun. C.-N., instanța o va respinge și pe aceasta ca neîntemeiată. Calitatea procesuală activă presupune identitate între reclamant și titularul dreptului afirmat, în cauză, dreptul de proprietate asupra imobilului. Existența sau inexistența dreptului dedus judecății este o chestiune de fond.
Pe fondul cauzei, în fapt, instanța reține că așa cum rezulta din copia in extenso a CF nr. 5221 C., nr._ C.-N., imobilul in litigiu este înscris sub A+l, prev. cu nr. top. 721 cu destinația Casa din piatra si cărămida acoperita cu tinichea, cu 7 camere si bucătarii, dependințe, curte si gradina in ..9, in suprafața de 113 stjp și este proprietatea actuala a paratei de rang 1. S.C. N. I. S.R.L.
Istoricul proprietății este următorul: conform încheierii de CF nr.527/8 februarie 1974, in baza certificatului de moștenitor emis de notariatul de Stat al jud. C. imobilul de sub A+l s-a intabulat cu titlu de drept moștenire, ca bun propriu, in parti egale, in favoarea lui L. E. si L. A..
In baza Decretului de expropriere nr. 64/27.03.1989 emis de C. de Stat al Republicii Socialiste imobilul în litigiu a fost expropriat de către Statul Român.
Acest imobil a făcut obiectul contractului de închiriere nr. 559/07.06.1995 încheiat intre C. local al municipiului C.-N. in calitate de locator si V. A., in calitate de locatară. Ulterior, in data de 15.11.1996, a fost încheiat un nou contract de închiriere sub nr. 1528 cu ., prin asociat V. A., având ca obiect același imobil, cu destinația de atelier de producție, depozit si punct desfacere produse de panificație.
Conform încheierii de CF nr._/ 1 octombrie 1999, in baza sentinței
civ. nr. 1050 din 16.09.1999 pronunțata de Judecătoria Aiud in dosar nr. 1828/1999,
jud. A., asupra cotei de 4/8-a parte din imobilul de sub A+l, porțiunea de
proprietate de sub B7, s-a intabulat dreptul de proprietate, cu titlu de drept
moștenire, in parti egale in favoarea lui: L. A., L. C.
P., L. Z. I. si L. M. M..
Potrivit încheierii de CF nr. 5243/ 6 aprilie 2000, in baza sentinței
civ. nr. 575 din 14.12.1999 pronunțata de Tribunalul C. in dosar nr.9363/1999,
asupra imobilului de sub A+l, porțiunea de proprietate de sub B7 s-a intabulat
dreptul de proprietate, cu titlu de drept cumpărare, in favoarea paratei de rang 1.
S.C.N. I. S.R.L. C..
În drept, potrivit prevederilor art. 35 din legea nr.33/1994, dacă în termen de un an bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat sau, după caz, lucrările nu au fost începute, foștii proprietari pot să ceară retrocedarea lor, dacă nu s-a făcut o nouă declarare de utilitate publică. În acest scop, foștii proprietari vor fi notificați la adresa inițială comunicată expropriatorului în vederea plății despăgubirii cuvenite pentru imobilul expropriat.
În speță, instanța constată că imobilul înscris sub A+l, prev. cu nr. top. 721 cu destinația Casa din piatra si cărămida acoperita cu tinichea, cu 7 camere si bucătarii, dependințe, curte si gradina in ..9, in suprafața de 113 stjp a fost expropriat prin Decretul nr. 64/27.03.1989 emis de C. de Stat al Republicii Socialiste România. Conform datelor din decretul de expropriere, proprietatea imobilului situat în . a fost integral expropriată, scopul fiind de a se edifica un ansamblu de locuințe de 201 apartamente, fiind cuprins în ansamblu de locuințe Piața M. V., etapa a II-A (f.59). Deși în decretul de expropriere s-a omis să se treacă ambii proprietari, fiind trecută numai L. E., la imobil s-a consemnat întregul imobil, iar în anexa la decret, în care au fost menționate clădirile, împrejurimile, au fost trecuți ambii proprietari, L. E. și L. A. (f.65).
Deși imobilul a fost expropriat pentru edificarea unui ansamblu de locuințe de 201 apartamente, lucrările pentru realizarea cărora s-a dispus exproprierea nu au fost începute nici în acest moment, în cauză fiind incidente prevederile art. 35 din Legea nr.33/1994.
Caducitatea este acea cauza de ineficacitate care constă in lipsirea de efecte a unui act juridic civil valabil incheiat, datorita intervenirii unei împrejurări ulterioare încheierii sale si independente de voința autorului său.
Interpretarea corectă a art.35 din Legea nr.33/1994, este aceea că, în cazul imobilelor expropriate înainte de . acestui act normativ, termenul de un an prevăzut de lege se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 33/1994 și, evident, numai în măsura în care lucrările pentru realizarea cărora s-a dispus exproprierea „nu au fost începute”. Odată începute obiectivele de investiții susținerile privind caducitatea actului de expropriere sunt neîntemeiate.
Rezultă așadar că atâta vreme cât în termen de un an de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr.33/1994 nu au fost începute lucrările avute în vedere de decretul de expropriere și nici nu s-a făcut o nouă declarație de utilitate publică, acesta a devenit caduc. Astfel, constatarea caducității decretului de expropriere are drept consecință faptul că acesta și-a încetat efectele pentru viitor.
Deși după apariția Legii nr.10/2001, lege specială de reparație aplicabilă imobilelor preluate abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (inclusiv imobilelor expropriate), restituirea în natură sau prin echivalent nu mai poate fi solicitată decât în temeiul acestei legi, instanța arată că datorită faptului că pârâții au reintrat în posesia imobilului anterior Legii nr.10/2001, fiind înscriși și în cartea funciară, aceștia nu mai aveau nici un interes să formuleze o cerere de restituire în baza legii speciale.
Pentru aceste considerente instanța va respinge cererea de chemare în judecată formulată de către M. C.-N. și C. local al mun. C.-N., prin primar împotriva pârâților, ca neîntemeiată. Va admite cererea reconvențională formulată și precizată de către pârâții-reclamanți reconvenționali și va constata caducitatea Decretului de expropriere nr.64/27.03.1989 emis de către C. de Stat al Republicii Socialiste România, cu privire la imobilul situat în C.-N., ., înscris în CF nr.5221 C.-N., nr. topo 721, casă și teren în suprafață de 113 stjp (409mp).
Referitor la cheltuielile de judectă, instanța arată că potrivit art. 453 alin.(1) C. proc. civilă, „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”.
Având în vedere acest temei juridic, precum și împrejurarea că cei căzuți în pretenții sunt reclamanții, iar pârâții au solicitat cheltuieli de judecată în valoare de 2000 lei, reprezentând onorariul avocațial, instanța îi va obliga pe reclamanți la plata acestei sume cu titlul de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a mun. C.-N., respectiv a lipsei de interes a acestuia, invocate de către pârâți, ca neîntemeiate.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de către M. C.-N. și C. local al mun. C.-N., prin primar, cu sediul în C.-N., .-3, jud. C. în contradictoriu cu pârâții ., cu prin lichidator judiciar, cu sediul în C.-N., ., nr. 78/4, jud. C., L. A., domiciliată în cum. Unirea, nr.349, jud. A., L. Z. I., cu domiciliul în com. Unirea, ., jud. A., L. M. M., cu domiciliul în com. Unirea, ., jud. A., ca neîntemeiată.
Admite cererea reconvențională formulată și precizată de către pârâții-reclamanți reconvenționali.
Constată caducitatea Decretului de expropriere nr.64/27.03.1989 emis de către C. de Stat al Republicii Socialiste România, cu privire la imobilul situat în C.-N., ., înscris în CF nr.5221 C.-N., nr. topo 721, casă și teren în suprafață de 113 stjp (409mp).
Obligă reclamanții-pârâți reconvenționali la plata către pârâții-reclamanți reconvenționali a sumei de 2000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.02.2014.
Președinte Grefier
I. GAGAMihaela M.
Red./Dact. 2 ex. I.G./ 03.03.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5804/2014.... → |
|---|
