Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Judecătoria CLUJ-NAPOCA - Sentințe și decizii civile / 2014

Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 13-11-2014 în dosarul nr. 7351/211/2014

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CLUJ-N.

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

Operator de date cu caracter personal 3185

SENTINȚA CIVILĂ NR._/2014

Ședința publică de la 13.11.2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE S. M.

Grefier E. M.

Ministerul Public reprezentat prin procuror L. A.,

Reprezentanta Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N.

Pe rol fiind judecarea cauzei Civile privind pe petent I. DE P. JUDETEAN CLUJ în contradictoriu cu intimatul N. R. A., având ca obiect reexaminarea sancțiunii contravenționale.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N., procuror L. A., lipsă fiind părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită cu intimatul.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Întrebată fiind de către instanță, reprezentanta Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. arată că nu mai are alte cereri de formulat, iar pe fondul cauzei solicită admiterea sesizării petentului și să se dispună înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu cea a prestării unei munci în folosul comunității.

Instanța reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra prezentei cauze civile, reține că:

Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus, petentul Inspectoratul de Poliție Județean Cluj, cu sediul în mun. Cluj N., ., jud. Cluj, în contradictoriu cu intimata N. R. A., cu domiciliul in Cluj-N., .. 28-30, ., în conformitate cu prevederile art.194 și următoarele din Cproc. civ, a formulat cerere de transformare a sancțiunii amenzii cu prestarea unei activități în folosul comunității.

În fapt, ca urmare a adresei nr._/495/17.07.2012 emisa, de către Primăria Cluj-N., prin care i se comunică faptul că numita N. ROZALFA A., CNP_, cu domiciliul in Cluj-N., .. 28-30, ., nu are bunuri urmăribile, nu realizează venituri si nu există posibilitatea executării silite, în conformitate cu prevederile art. 9 alin, 3, din O.G. 2/2001, raportat la art. 39^l din O.G. 2/2001, solicită instanței să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii, stabiliăt prin procesele verbale ._/11.04,2011, AZ_/14.04.2011, AP_/15.04.2011, AP_/22.04,2011, AP_/23.04.2011, de lucrători de poliție din cadrul I.PJ.Cluj, cu sancțiunea obligării acesteia la prestarea unei activități în folosul comunității.

În urma verificărilor în baza de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (DEPABD), N. R. A., CNP_, domiciliata in Cluj-N., .. 28-30, ., nu figurează cu domiciliul schimbat, iar in urma verificărilor in teren s-a constatat ca locuiește fara forme legale in Cluj-N., ., ..

În drept își întemeiază cererea pe dispozițiile ari. 9 alin. 3, art. 39 alin. 1 și 39^! din O.G. 2/2001, respectiv Legea nr. 352 din 21 iulie 2006, pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Solicită instanței să constate ca sunt îndeplinite prevederile art. 9 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, respectiv Legea nr. 293 din 28 septembrie 2009, privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

În considerente invocă faptul că Înalta Curte de Casație si Justiție s-a pronunțat în dosarul nr. 6/2010 prin decizia nr. 7 data de 20 septembrie 2010 în sensul admiterii recursului în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. „Astfel dispozițiile art. 9 alin. 3-5 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, prin raportare la dispozițiile art. 9 alin. 1 și 2 din aceeași ordonanță și la dispozițiile art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 55/2002, se interpretează în sensul admisibilității cererilor de înlocuire a sancțiunii amenzii cu sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității indiferent dacă contravențiile săvârșite, sunt prevăzute și sancționate prin legi, ordonanțe ale Guvernului sau alte acte cu caracter normativ și chiar dacă actul care stabilește și sancționează contravențiile nu prevede, alternativ cu sancțiunea amenzii, sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității".

In situația imposibilității de identificare a unei adrese a pârâtului, intervine obligația instanței de citare prin publicitate și de desemnare a unui curator, obligații care pot fi îndeplinite numai în etapa cercetării procesului.

Potrivit art. 58 alin. (4) teza I C.proc.civ. remunerarea provizorie a curatorului numit se fixează de instanță, prin încheiere, stabilindu-se totodată și modalitatea de plată.

Prevederile citate se coroborează cu cele ale art. 49 alin. (1) din O.U.G, 80/2013¹. în temeiul acestora, „în mod excepțional în cazuri urgente, care nu suferă amânare și dacă nici nu sunt îndeplinite condițiile pentru a proceda potrivit alin. (2), instanța va încuviința avansarea remunerației cuvenite curatorului special din bugetul statului. Sumele avansate din bugetul statului cu titlu de remunerație pentru curatorul special constituie cheltuieli judiciare și vor fi puse în sarcina părții care pierde procesul".

Totodată solicită comunicarea actelor procedurale către intimat și prin publicitate, în măsura în care acesta nu poate fi găsit la domiciliul legal.

Având în vedere prevederile legale în materie, precum și dispozițiile art. 68 din NCpr.civ., solicită introducerea în cauză a primăriei CLUJ-N. în calitate de intervenient forțat, motivat și de faptul că procedura executării silite și stabilirea stării de insolvabilitate ce urmează a fi cercetate în cauza respectivă, au fost demarate și soluționate de respectiva instituție. Orice documente in legătura cu procedura executării silite și stabilirea stării de insolvabilitate, urmând a fi solicitate acestei instituții.

Pentru aceste considerente solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată și să se dispună transformarea sancțiunii din amenda în muncă în folosul comunității.

În privința taxei de timbru și a timbrului judiciar, solicită să se constate că având în vedere dispozițiile art. 30 al Ordonanței de Urgenta nr. 80 din 26 iunie 2013 privind taxele judiciare, de timbru și ale art. 26 alin. (2) și (3) al Ordinului Ministrului Justiției nr. 760/C din 22 aprilie 1999 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbre, este scutit de la plata acestora deoarece, potrivit art 39 alin. (2) din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, amenzile se fac venit integral la bugetul de stat sau bugetele locale, iar Inspectoratul de Poliție al Județului Cluj este o instituție bugetară, astfel că sumele care ar trebui plătite provin de la bugetul de stat.

În temeiul: art. 411, alin. 2, din C. proc. civ. solicită judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului său.

Primăria M. Cluj-N., cu sediul în Cluj-N., .-3, județ Cluj, intervenient forțat în dosarul mai sus menționat, având ca obiect reexaminare sancțiune contravențională, petent fiind I. de Poliția Județean Cluj, cu sediul în Cluj-N., ., iar intimată N. R. A., CNP_, în temeiul art, 205 Cod procedură civilă, a formulat întâmpinare prin care solicită instanței respingerea solicitării petentului de introducere în cauză a Primăriei M. Cluj-N. ca inadmisibilă.

Prin cererea de chemare în judecată, petentul I. de Poliția Județean Cluj solicită instanței de judecată să dispună în contradictoriu cu N. R. A., CNP_, transformarea sancțiunii amenzii contravenționale în sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității. Totodată solicită raportat la prevederile art. 78 Cod de procedură civilă, introducerea în cauză a Primăriei Cluj-N. în calitate de intervenient forțat.

Față de solicitarea petentului de introducere în cauză a Primăriei Cluj-N. învederează instanței următoarele:

I. Pe cale de excepție invocă, în baza prevederilor art. 56 alin. 3 din NCPC, lipsa capacității procesuale pasive de folosință a Primăriei Cluj-N.. În susținerea acestei excepții face următoarele precizări:

Potrivit art. 21 alin, 1 teza 1 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, "unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu". Totodată, potrivit art. 20 alin. 1 din același act normativ "comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale". Din coroborarea celor două texte exprese mai sus citate și în lipsa unor prevederi legale în sens contrar, putem să conchidem că unitățile administrativ-teritoriale sunt comunele, orașele, municipiile și județele și, pe cale, de consecință, numai acestea sunt persoane juridice de drept public și au capacitatea juridică deplină și patrimoniu propriu.

Totodată potrivit art. 21 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 "în justiție unitățile administrativ teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean", sensul strict al noțiunii de unitate administrativ teritorială fiind cel stabilit prin dispozițiile imperative ale art. 20 alin. 1 din Legea nr. 215/2001. În altă ordine de idei, conform art. 56 alin. 1-3 Cod procedură civilă "poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile. Cu toate acestea, pot sta în judecată asociațiile, societățile sau alte entități fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii", iar "lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului. Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință sunt lovite de nulitate absolută".

Ca atare, pentru a fi parte în procesul civil, pârâtul - ca de altfel și reclamantul -trebuie să îndeplinească, printre altele, și condiția existenței capacității procesuale, lipsa acesteia conducând la respingerea acțiunii. Primăria este însă, prin prisma prevederilor art. 77 din Legea nr. 215/2001, o simplă structură funcțională cu activitate permanentă, alcătuită din primar, viceprimari, secretarul comunei, orașului sau municipiului și din aparatul propriu de specialitate al consiliului local, care "duce la îndeplinire hotărârile Consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivităților locale^”. Mai mult de atât din simpla lecturare a actelor administrative anexate în probațiune de petent, se poate lesne observa că acestea nu sunt emise de Primăria M. Cluj-N. ci de către Municipiul Cluj-N.. Conform prevederilor art. 36 din NCPC calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.

Pentru considerentele mai sus arătate solicită instanței admiterea excepției invocate și respingerea cererii de introducere în cauză în calitate de intervenient forțat a Primăriei Cluj-N. ca fiind formulata împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință,

II. Pe fond, învederează instanței faptul că în speță nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 78 Cod de procedură civilă pentru introducerea forțată în cauză din oficiu a altor persoane. Astfel, textul procedural impune ca introducerea forțată în cauza dedusă judecății să fie prevăzută în mod expres de lege, ori din economia atât a dispozițiilor OG. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cât și a OG. nr.55/2002 privind regimul juridic al sancțiunilor prestării unei activități în folosul comunității, nu rezultă faptul că în cadrul procesual de soluționare a cererii de transformare a amenzii contravenționale în prestarea unei activități în folosul comunității, organul de executare silită care a încercat recuperarea amenzii pe calea executării silite, ar avea vreo calitate procesuală activă sau pasivă.

Astfel, conform prevederilor art. 9 din OG. nr. 2/2001 ((1) Prestarea unei activități în folosul comunității poate fi stabilită numai prin lege și numai pe o durata ce nu poate depăși 300 de ore. (2) Sancțiunea prevăzută la alin. (1) se stabilește alternativ cu amenda. (3) în cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancțiunii și nu există posibilitatea executării silite, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanța de judecată pe a cărei rază teritorială s-a săvârșit contravenția, în vederea înlocuirii amenzii cu sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității, ținându-se seama de partea din amendă care a fost achitată.

La primul termen de judecată, instanța, cu citarea contravenientului, poate acorda acestuia, la cerere, un termen de 30 de zile, în vederea achitării integrale a amenzii în cazul în care contravenientul nu achită amenda în termenul prevăzut la alin. (4), instanța procedează la înlocuirea amenzii cu sancțiunea obligării la prestarea unei activități în folosul comunității(6) Hotărârea prin care s-a aplicat sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității este supusă numai apelului, iar potrivit dispozițiilor art. 6 și 7 din OG, nr.55/2002 (In cazul contravențiilor pentru care legea prevede sancțiunea amenzii alternativ cu sancțiunea prestării unei activități in folosul comunității, daca agentul constatator apreciază ca sancțiunea amenzii este îndestulătoare, aplica amenda procedând potrivit dispozițiilor Ordonanței

Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare. Daca, in raport cu gravitatea faptei, se apreciază ca amenda este neîndestulătoare, agentul constatator încheie procesul-verbal de constatare a contravenției si ii "înaintează, in cel mult 48 de ore, instanței competente. Competenta aparține judecătoriei in a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția. Președintele judecătoriei fixează termen de urgenta, cu citarea contravenientului si a agentului constatator.

Având în vedere cele expuse mai sus, solicită respingerea solicitării petentului Inspectoratul de Poliție Județean Cluj de introducere în cauză a Primăriei M. Cluj-N. ca inadmisibilii.

Deoarece nu se află în situația unei culpe procesuale, consideră că nu poate fi invocată în sarcina sa incidența art, 453 Cod procedură civilă.

În baza prevederilor art.411 alin.l pct.2 Cod procedură civilă, în eventualitatea imposibilității de a se prezenta la dezbateri, solicită judecata în lipsă.

În probațiune, proces verbal de contravenție, adresa.

Acțiunea civilă de față este scutită de taxă judiciară de timbru și de timbru judiciar.

Deși legal citat, pârâtul nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în fața instanței pentru a-și exprima poziția procesuală față de cererea dedusă judecății.

Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța retine următoarele:

Prin procesele verbale de constatare și sancționare a contravenției ._/11.04,2011, AZ_/14.04.2011, AP_/15.04.2011, AP_/22.04,2011, AP_/23.04.2011, dresate de petentul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, s-a dispus sancționarea intimatei cu amendă contravențională în cuantum total de 2000 lei.

În drept, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 39 ind. 1 alin 1 din O.G. nr. 2/2001, în cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitiva a sancțiunii și nu există posibilitatea executării silite, poate fi sesizată instanța în circumscripția căreia s-a săvârșit contravenția, în vederea înlocuirii amenzii cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității, ținându-se seama, după caz, și de partea din amenda care a fost achitată.

Prin procedura prevăzută de art. 39 ind 1 din OG nr.2/2001 se urmărește a se da eficiență unei sancțiuni contravenționale neexecutate benevol de către contravenient, în acele situații în care nu există posibilitatea executării silite, întrucât contravenientul nu are venituri sau bunuri urmăribile, soluția contrară având ca efect exonerarea acestuia de orice sancțiune. De altfel, obligarea contravenientului la muncă în folosul comunității, ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr. 1354/10.12.2008, nu mai este condiționată de manifestarea acordului contravenientului, dispozițiile art. 9 alin 5, art. 39 ind. 1 alin 2 din OG nr. 2/2001 fiind declarate neconstituționale.

Raportat la dispozițiile legale invocate, instanța constată că nu s-a făcut dovada achitării amenzii contravenționale aplicată prin procesele verbale de constatare și sancționare a contravențiilor de la fila 2 din dosar în termenul de 30 de zile prevăzut de lege, iar intimata nu deține bunuri în proprietate și nu beneficiază de ajutor social, astfel încât apreciază că sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru a se dispune înlocuirea amenzii aplicate cu munca în folosul comunității.

În ceea ce privește numărul de ore de muncă, având în vedere cuantumul amenzii și maximul de ore care pot fi dispuse (300 de ore), precum și natura faptei și gradul ridicat de pericol social al acesteia, instanța apreciază că un număr de 50 ore este suficient pentru a se realiza scopul sancțiunii contravenționale.

Față de cele reținute în fapt și în drept, în temeiul art. 39¹ alin. 2 din O.G. nr. 2/2001, instanța va admite cererea petentului și va dispune înlocuirea amenzii contravenționale stabilite prin procesele verbale de constatare și sancționare a contravenției de la dosar dresate de petentul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ cu sancțiunea muncii în folosul comunității, dispunând obligarea intimatului să efectueze 50 ore de muncă în folosul comunității, în domeniile de activitate stabilite prin hotărârea consiliului local.

Excepția invocată, în baza prevederilor art. 56 alin. 3 din NCPC, a lipsei capacității procesuale pasive de folosință a Primăriei Cluj-N., raportat la art. 21 alin, 1 teza 1 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, "unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu", la art. 20 alin. 1 din același act normativ "comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale" este fondată.

Unitățile administrativ-teritoriale sunt comunele, orașele, municipiile și județele și, pe cale, de consecință, numai acestea sunt persoane juridice de drept public și au capacitatea juridică deplină și patrimoniu propriu.

Ca atare, pentru a fi parte în procesul civil, pârâtul - ca de altfel și reclamantul -trebuie să îndeplinească, printre altele, și condiția existenței capacității procesuale, lipsa acesteia conducând la respingerea acțiunii. Primăria este însă, prin prisma prevederilor art. 77 din Legea nr. 215/2001, o simplă structură funcțională cu activitate permanentă, alcătuită din primar, viceprimari, secretarul comunei, orașului sau municipiului și din aparatul propriu de specialitate al consiliului local, care "duce la îndeplinire hotărârile Consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivităților locale^”. Mai mult de atât din simpla lecturare a actelor administrative anexate în probațiune de petent, se poate lesne observa că acestea nu sunt emise de Primăria M. Cluj-N., ci de către Municipiul Cluj-N.. Conform prevederilor art. 36 din NCPC calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății.

Se impune prin urmare, admiterea excepției invocate și respingerea cererii de introducere în cauză în calitate de intervenient forțat a Primăriei Cluj-N. ca fiind formulata împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință,

În speță nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 78 Cod de procedură civilă pentru introducerea forțată în cauză din oficiu a altor persoane. Astfel, textul procedural impune ca introducerea forțată în cauza dedusă judecății să fie prevăzută în mod expres de lege, ori din economia atât a dispozițiilor OG. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cât și a OG. nr.55/2002 privind regimul juridic al sancțiunilor prestării unei activități în folosul comunității, nu rezultă faptul că în cadrul procesual de soluționare a cererii de transformare a amenzii contravenționale în prestarea unei activități în folosul comunității, organul de executare silită care a încercat recuperarea amenzii pe calea executării silite, ar avea vreo calitate procesuală activă sau pasivă.

În consecință, se impune respingerea solicitării petentului Inspectoratul de Poliție Județean Cluj de introducere în cauză a Primăriei M. Cluj-N. ca inadmisibilă.

Avand in vedere dispozitiile art.453 C.pr.civ. si principiul disponibilitatii ce guvernează procesul civil, instanta va lua act ca partile nu au solicitat cheltuieli de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea de înlocuire a sancțiunii amenzii contravenționale cu munca în folosul comunității formulată de petentul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj, în contradictoriu cu intimatul N. R. A., CNP_, cu domiciliul in Cluj-N., .. 28-30, . fara forme legale in Cluj-N., ., . și în consecință:

Dispune înlocuirea amenzii contravenționale, aplicate prin procesele verbale de constatare și sancționare a contravenției ._/11.04,2011, AZ_/14.04.2011, AP_/15.04.2011, AP_/22.04,2011, AP_/23.04.2011, cu munca în folosul comunității timp de 50 ore.

Admite excepția lipsei capacității procesuale pasive de folosință a Primăriei Cluj-N., invocată de aceasta.

Respinge ca inadmisibilă solicitarea petentului Inspectoratul de Poliție Județean Cluj de introducere în cauză a Primăriei M. Cluj-N..

Ia act ca partile nu au solicitat cheltuieli de judecata.

Cu apel în 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 13.11.2014.

JUDECATOR GREFIER

S. M. E. M.

Red/dact SM/05.12.2014

← Anulare act. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA		Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 824/2014.... →

Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA