Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 23-10-2014 în dosarul nr. 14110/211/2014
DOSAR CIVIL NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR._/CC/2014
Ședința camerei de consiliu din 23.10.2014
INSTANȚA constituită din:
JUDECĂTOR: V. C. I. C.
GREFIER: D. S.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta . SCM în contradictoriu cu pârâtul M. F. PFA, având ca obiect pretenții cu valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu a răspuns curatorul special av.B. B. J. pentru pârât, lipsă fiind reclamanta.
Procedura legal îndeplinită, judecarea cauzei făcându-se fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
La data de 8.10.2014, reclamanta a depus la dosar prin serviciul registratură precizările solicitate prin adresă.
Curatorul arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
În temeiul art. 258 alin.1 C. proc. civilă încuviințează pentru părți probele cu înscrisurile depuse la dosar, având în vedere că acestea întrunesc cerințele prevăzute de art. 255 C. proc. civilă.
Instanța încuviințează onorariul definitiv pentru curatorul special la suma de 300 lei.
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța, în temeiul art. 392 C.proc. civilă deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dând cuvântul părților.
Curatorul special pentru pârâta M. F. PFA solicită admiterea în parte a acțiunii, respectiv a pretențiilor formulate de reclamantă, în măsura în care acestea au fost dovedite, cu obligarea reclamantei la plata onorariului curator.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de valoare redusă formulată la data de 25.06.2014 pe formular conform art. 1028 alin.2 C. proc. civilă și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus de reclamanta . SCM, împotriva pârâtului M. F. PFA, s-a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 1462,70 lei – obligație principală, reprezentând debit principal și penalități de întârziere de 0,2 % pe zi de întârziere până la achitarea integrală a debitului. A solicitat și cheltuieli de judecată în valoare de 50 lei, reprezentând taxa de timbru și timbru judiciar.
În motivare, reclamanta a arătat, în esență, că între părți s-au desfășurat relații comerciale în temeiul cărora reclamanta creditoare a inchiriat paratei-debitoare un imobil constructie, aceasta din urma obligandu-se sa platesca chiria și utilitățile aferente, a căror valoare nu a fost achitată integral de către debitoare.
În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile pe prevederile art. 1025-1032 din Codul de procedură civilă, art. 1164 si urm.,1270-1280,1469-1515,1538 -1545 Cod civil.
În probațiune au fost anexate copii după următoarele înscrisuri: Contractul de inchiriere nr. 07/18.01.2013 (f. 12-16), facturi (f. 17-21), certificat constatator nr._/13.06.2014 (f. 8-9), notificarea nr. 640/15.05.2014 (f. 7), calcul penalități (f. 10), fișa analitică partener (f. 12).
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 50 lei.
Pârâtul, a depus răspuns prin intermediul curatorului special, solicitând respingerea acțiunii, iar în subsidiar admiterea doar în parte a acțiunii.
În motivare a arătat că înscrisurile anexate in probațiune de către reclamanta reprezintă facturi fiscale, care conf. art. 272-275 NCPC reprezintă înscrisuri sub semnătură privata și au forța probanta asupra chestiunilor reținute in cuprinsul lor daca sunt semnate de ambele părți, ori în speță facturile nu poartă ștampila pârâtei și nu există certitudinea că semnătura existentă pe facturi aparține reprezentantului pârâtei.
Mai arată că nu se jusitifica sumele solicitate pentru utilități in condițiile in care nu sunt prezentări nici un fel de indicatori de consum în baza cărora sa se fi efectuat vreo citire de consum care sa revină societatii parate. Din analiza contractului rezulta obligația chiriașului de montare si contorizare a utilitatilor dar din motivarea acțiunii si din inscrisurile anexate nu rezulta daca acesta a fost efectuata si daca emiterea facturilor s-a efectuat in baza unui consum separat contorizat societatii parate.
În ceea ce privește sumele solicitate cu titlu de chirie aferenta lunilor iunie, iulie, august 2013, din lecturarea cu mare atentie a considerentelor acțiunii si a notificării nu rezulta dacă parata a folosit imobilul pe aceasta perioada, si daca in opinia reclamantei contractul este reziliat sau nu.
Astfel, este nejusitificata si poate chiar abuziva solicitarea perceperii de penalități de intarziere in situatia in care reclamanta este singura indreptatita si abilitata la rezilierea contractului, dar a preferat să solicite penalități pe o perioadă mare de timp, obținând foloase necuvenite.
In privința penalitatilor aferente cheltuielilor la utilitati, societatea reclamanta este indreptatita sa solicite penalitati doar in masura in care socieatea furnizoare i-ar fi perceput la rândul ei penalitati pentru intarzierea la plata, si exclusiv in conditiile in care aceasta intaziere s-ar fi datorat paratei, si in limita acestor penalitati achitate furnizorului.
Reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare în care a arătat că între reclamanta si parata exista un contract de închiriere care produce efecte si astazi, facturile emise de reclamanta si acceptate de parata prin reprezentant legal, cu excepția facturilor din luna iulie si august 2013 care au fost ridicate prin delegat- prepus, sunt toate facturi acceptate, prin urmare afirmațiile curatorului cum ca semnaturile nu sunt ale reprezentantului legal sau a împuternicitului acestuia sunt total nefondate, semnaturile sunt lizibile, iar nerecunoasterea lor se face de către parat, curatorul neputand sa emită astfel de presupuneri care evident nu sunt reale si sunt de rea credința. Anexează in acest sens chitantele cu facturile pe care parata le-a achitat si pe care se regăsesc semnaturile reprezentantului paratei identice cu cele de pe facturile neachitate pe care curatorul paratei nu le recunoaște. Pe de alta parte ptr. înscrisurile sub semnătură privata, respectiv facturile acceptate, legea prevede doar semnarea acestora de ambele parti, care fac dovada intre parti (art.272-273 c.pr.civila) stampila unitatii nefiind obligatorie.
Afirmațiile legate de utilitari la fel sunt nefondate si de rea credința, in contract la art.10 coroborate cu art. 9 se prevede clar modul de cuantificare prin măsurare, masurare care in cauza de fata s-a făcut cu contoare, refacturarea facandu-se conform indexului de consum.
In ceea ce privește folosința imobilui închiriat lucrurile sunt foarte clare, stabilite prin acordul partilor(contract), art.9 pct.a.
Notificarile reclamantei nu au avut ca obiect rezilierea unilaterala, reclamanta a făcut prin acestea demersurile legale referitoare la procedura prealabila pentru recuperarea creanței certe, lichide si exigibile. In legătură cu afirmațiile curatorului paratei referitor la penalitatile de întârziere prin care solicitarea reclamantei este considerata abuziva, subliniază că un contract este legea părtilor.
In legătură cu solicitările in probatiune ale curatorului arată ca acesta nu face altceva decât sa tegiverseze soluționarea cauzei, probațiunea fiind suficientă.
La solicitarea instanței, reclamanta a comunicat indexurile citite: - la contorul electric:index initial=0,23 Kwh-index final=585 Kwh, -la contorul de apa:index initial=650 mc-index final 651 mc, și a precizat că la aceste consumuri care au fost refacturate paratei la prețul furnizorului s-au mai adaugat in cuprinsul prețului cotele parti cu majorarile la energie electrica, respectiv certificate verzi/2013, respectiv 0,215% aferent consumului si 1,6% pentru verificare instalat» electrice, inclusiv verificările la prizele de impamantare.
La dosar s-au depus facturile furnizorului pe perioada facturilor neachitate si serviciile de verificare tehnica (f. 89-99).
A mai arătat că în calculul facturilor nu se regăsesc penalitati, penalitatile care fac obiectul calculului penalitatilor, anexate la cererea initiala, sunt calculate in baza prevederilor contractuale. Explicația in acest sens este una foarte simpla, se impun penalitati contractuale pentru utilitati pentru ca in caz de neplata la termen a utilitatilor unitatea reclamantă crediteaza parata, cu acei bani reclamanta putea crea plus valoare, profit si conform contractului s-au stabilit de comun acord ca acele daune nu pot depasi 0,2% penalitati pe zi intarziere (dobanda contractuala) aferente sumei de achitat, respectiv c/v energiei electrice restante, acesta este modul de percepere si calcul a acestora pe baza consumului indicat de indexul de pe contor.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
În fapt, între reclamanta . SCM, în calitate de locator și pârât, în calitate de locatar s-au desfășurat relații comerciale confom contractului de inchiriere nr. 07/18.01.2013 în temeiul cărora reclamanta creditoare a inchiriat paratei-debitoare un imobil constructie, aceasta din urma obligandu-se sa platesca chiria conform art. 4-7 coroborat cu art. 9 din contractul de inchiriere.
În executarea acestui contract reclamanta a emis facturile depuse la dosar, reprezentând chirie si c/v utilitati. Parata a fost notificata prin adresa nr. 640/15.05.2014.
Debitoarea nu a făcut dovada achitării integrale a debitelor.
În contractul de închiriere nr. 7/18.01.2013 (art. 6), părțile au inserat o clauză penală, în conformitate cu care "pentru neplata chiriei in termen locatorul va percepe penalitati de 0,2%/zi intarziere calculate la valoarea chiriei restante".
În drept, potrivit art. 1270 C. civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.
În temeiul art. 1516 alin.1 creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației, iar în temeiul art. 1516 al. 2 C. civil, „atunci când, fără justificare, debitorul nu își execută obligația și se află în întârziere, creditorul poate la alegerea sa și fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin: să ceară sau după caz să treacă la executarea silită a obligației; 2. să obțină, dacă obligația este contractuală, rezoluțiunea sau rezilierea contractului ori, după caz, reducerea propriei obligații corelative; 3. să folosească, atunci când este cazul, orice alt mijloc prevăzut de lege, pentru realizarea dreptului său”.
Potrivit art. 1535 alin.1 C. civil, „în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească un prejudiciu.”
Instanța reține că reclamanta a făcut dovada existenței unei creanțe certe - existența ei rezultă din facturile fiscale depuse la dosarul cauzei însușite de către debitor-, lichide - cuantumul ei este determinat prin facturi fiscale - și exigibile -fiind împlinit termenul de plată al facturilor fiscale-împotriva pârâtului, acesta însă nu a făcut proba plății integrale.
În ceea ce privește plata penalităților de 0,2 % pe zi de întârziere, instanța arată că prevederea inserată în art 6 din contractul de contractul de închiriere nr. 7/18.01.2013 conform căreia în cazul în care locatarul nu achită costul chiriei la scadență, locatorul va calcula penalități de întârziere de 0,2 % pe zi pentru suma rămasă de achitat, are natura unei clauze penale raportat la prevederile art. 1535 alin.1 C. civil, clauză penală pe care pârâtul și-a însușit-o prin semnarea contractului, astfel fiind întrunit acordul de voință al părților, potrivit dispozițiilor art. 1270 C. civil. Clauza penală are menirea să acopere prejudiciul încercat de reclamantă ca urmare a executării cu întârziere a obligației de plată.
Nu pot fi reținute apărările formulate de către curatorul special. Obligația de plata a chiriei este menționată în contractul semnat de ambele părți și, în condițiile în care cuantumul lunar al chiriei este menționat expres în contract, faptul că unele facturi nu au fost însușite de către pârâtă nu poate duce la concluzia că aceste sume nu sunt datorate, pentru că pârâta și-a asumat obligația de a le achita încă de la semnarea contractului. Similar, și obligația de plată a utilităților este prevăzută în contract, iar prin înscrisurile depuse la dosar reclamanta a făcut dovada consumului acestor utilități, prin urmare pârâta are obligația de a le achita.
Plata penalităților în cuantum de 2%/ zi de întârziere pentru utilități a fost asumată expres de către pârâtă la art. 10 al. 3 din contract. În aceste condiții, pârâta și-a asumat contractual obligația de a achita aceste penalități de întârziere, obligație care nu depinde în nici un fel de eventualele penalități pe care le-a achitat reclamanta furnizorilor direcți. Conform art. 6 al. 1 din contract, reclamanta avea dreptul (în nici un caz obligația) de a rezilia unilateral contractul încheiat între părți. În speță, reclamanta a ales (conform art. 1516 al. 2 C. civil reprodus mai sus) să nu uzeze de acest drept—în condițiile în care dreptul de a declara rezilierea a fost prevăzut exclusiv în favoarea reclamantei, evident că nu se poate pune problema unei exercitări abuzive a acestui drept.
Dreptul de recunoaște sau nu semnătura pe facturile depuse la dosar este un drept care nu poate fi exercitat prin intermediul unui curator special care nu a luat legătura cu pârâtul, acest drept având un pronunțat caracter personal.
Pentru aceste considerente, instanța va admite cererea formulată de către reclamanta . SCM, în contradictoriu cu pârâtul M. F. PFA, va obliga pârâtul să plătească reclamantei suma de 1462,70 lei, reprezentând debit principal, precum și penalități de întârziere de 0,2 % pe zi de întârziere începând cu scadența fiecărei facturi și până la achitarea integrală a debitului.
Având în vedere natura și complexitatea cauzei precum și valoarea pretențiilor reclamantei, instanța va încuviința onorariul curatorului special în valoare totală de 300 lei, pe care îl va pune în seama reclamantei . SCM, în temeiul art. 48 alin. 2 din OUG nr. 80/2013.
Referitor la cheltuielile de judecată, instanța arată că potrivit art. 1031 alin.1 C. proc. civilă, „partea care cade în pretenții va fi obligată, la cererea celeilalte părți, la plata cheltuielilor de judecată. Potrivit alin. 2 din același articol „cu toate acestea, instanța nu va acorda părții care a câștigat procesul cheltuieli care nu au fost necesare sau care au avut o valoare disproporționată în raport cu valoarea cererii”.
Având în vedere acest temei juridic, principiul disponibilității care guvernează întregul proces civil, precum și împrejurarea că reclamanta, pentru a promova prezenta cerere, a achitat taxa de timbru în valoare de 50 lei și datorează suma de 300 lei, reprezentând onorariu curator special instanța va obliga pârâtul să plătească reclamantei suma de 350 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de către reclamanta . SCM, cu sediul în Cluj-N., ./A, în contradictoriu cu pârâtul M. F. PFA, cu sediul în com. Cluj N., .. 5, ., reprezentat de curator special av. B.-B. J..
Obligă reclamanta . SCM să plătească curatorului special AV. B.-B. J. onorariu în valoare totală de 300 lei (din care 100 lei s-au achitat în cursul procesului).
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 1462,70 lei, reprezentând debit principal, precum și penalități de întârziere de 0,2 % pe zi de întârziere începând cu scadența fiecărei facturi și până la achitarea integrală a debitului.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 350 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa de timbru și onorariu curator special.
Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Apelul se depune la Judecătoria Cluj N..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23.10.2014.
JUDECĂTOR, GREFIER,
V. C. I. C. D. S.
Red. ICCV/4ex./14.11.2014
DOSAR CIVIL NR._
HOT.
23.10.2014
Admite cererea formulată de către reclamanta . SCM, în contradictoriu cu pârâtul M. F. PFA, reprezentat de curator special av. B.-B. J..
Obligă reclamanta . SCM să plătească curatorului special AV. B.-B. J. onorariu în valoare totală de 300 lei (din care 100 lei s-au achitat în cursul procesului).
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 1462,70 lei, reprezentând debit principal, precum și penalități de întârziere de 0,2 % pe zi de întârziere începând cu scadența fiecărei facturi și până la achitarea integrală a debitului.
Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 350 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa de timbru și onorariu curator special.
Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Apelul se depune la Judecătoria Cluj N..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23.10.2014.
PREȘEDINTE,
| ← Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 3582/2014.... | Încuviinţare executare silită. Încheierea nr. 8457/2014.... → |
|---|
