Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 28-11-2014 în dosarul nr. 2314/337/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
Cluj-N., Calea Dorobanților nr. 2-4, cod poștal_
Tel.: 0264 – 431.057 / fax: 0264 – 431.033
Secția Civilă
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR._/CC/2014
Ședința camerei de consiliu din data de 28.11.2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. I.
Grefier C. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S.C. G. A. S.A. în contradictoriu cu P. M. și S.C. A. – R. ASTRA S.A., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în ședința camerei de consiliu se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța observă că prin Sentința civilă nr. 3430/2014, Judecătoria Z. și-a declinat competența de soluționare a prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Cluj-N..
În temeiul art. 255 alin.1 și art. 258 alin. 1 C., instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind că sunt utile soluționării cauzei.
În temeiul art. 244 alin.1 C., declară terminată cercetarea procesului și, în temeiul art. 394 C., închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de fațǎ, constatǎ urmǎtoarele:
Prin cererea înregistratǎ pe rolul Judecǎtoriei Z. la data de 25.04.2014 sub nr._, reclamanta ., cu sediul în București, .. 45, Sector 1, înregistrată la O. R. C. sub nr. J_, CUI_, având sediul ales în Z., .. 14, ., jud. S., a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta . SA, cu sediul în Voluntari, .. 10, Global City Business Park, clădirea O23, ., înregistrată la O. R. C. sub nr. J_, CUI RO_, să dispună obligarea acesteia din urmă la plata sumei de 5672,18 lei, precum și a penalităților de întârziere în cuantum de 0,1% pe zi, de la data de 12.04.2014 și până la plata integrală a debitului, respectiv a cheltuielilor de judecată în sumă de 200 lei reprezentând taxa judiciară de timbru, cu citarea intervenientului forțat P. M., CNP_, cu dom. în Cluj N., ., ..
În motivarea cererii formulate, reclamanta a indicat, în esențǎ, cǎ la data de 29.11.2013 a avut loc un eveniment rutier în care au fost implicate vehiculul înmatriculat sub nr._, asigurat CASCO potrivit contractului_ și autoturismul înmatriculat sub nr._, care era asigurat RCA la pârâtă, potrivit poliței nr._, vinovăția pentru producerea accidentului revenind conducătorului acestui din urmă autoturism, potrivit constatării amiabile, în acest context fiind relevată împrejurarea că asiguratul CASCO s-a adresat reclamantei pentru plata reparațiilor necesar a fi efectuate asupra vehiculului avariat. În continuare, s-a evidențiat că, urmare a deschiderii și finalizării dosarului de daună K_, s-au achitat despăgubiri de 5672,18 lei reprezentând costul reparațiilor necesare, astfel că în baza art. 22 din Legea nr. 136/1995, reclamanta subrogându-se în drepturile persoanei păgubite, a notificat pârâta cu privire la producerea evenimentului rutier din vina asiguratului său, cu solicitarea de a trece la achitarea sumei menționate, însă aceasta nu a fost plătită. Totodată, s-a precizat că, în condițiile în care pârâta nu s-a conformat prevederilor art. 64 alin. (4) din Ordinul C. S. A. nr. 14/2011, datorează și penalități de întârziere, în cuantum de 0,1% pentru fiecare zi, în baza art. 39 alin. (1) și (2) din același act normativ amintit mai sus.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 136/1995 și ale Ordinului C. S. A. nr. 14/2011.
În susținerea pretențiilor sale, reclamanta a anexat cererii formulate un set de înscrisuri ( f. 7 - 35 dosar Judecătoria Z. ).
Cererea formulatǎ a fost timbratǎ cu taxa judiciară de timbru în sumǎ de 200 lei ( f. 40 dosar Judecătoria Z. ).
Pârâta a depus la 04.09.2014 întâmpinare ( f. 54 dosar Judecătoria Z. ), prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a instanței sesizate în soluționarea cererii, iar pe fondul cauzei, a învederat că achiesează la pretențiile reclamantei, în sumă de 5671,18 lei reprezentând despăgubiri, solicitând, totodată, respingerea petitelor privind plata penalităților de întârziere și a cheltuielilor de judecată.
În drept, pârâta s-a prevalat de dispozițiile art. 205 și 454 din C. proc. civ.
În susținerea poziției sale procesuale, pârâta a anexat întâmpinării un set de înscrisuri ( f. 55 - 63 dosar Judecătoria Z. ).
Reclamanta a depus la 03.10.2014 răspuns la întâmpinare ( f. 68 dosar Judecătoria Z. ), prin care a relevat că pârâta datorează penalități de întârziere în condițiile art. 64 alin. (4) din Ordinul C. S. A. nr. 14/2011, atâta vreme cât nu a efectuat plata despăgubirilor în termenul de 15 zile de la avizarea daunei, potrivit art. 64 alin. (2) din același ordin menționat anterior.
Prin Sentința civilă nr. 3430 din data de 16.10.2014 ( f. 73 - 74 dosar Judecătoria Z. ), instanța inițial sesizată a admis excepția necompetenței sale teritoriale în soluționarea cauzei și a transmis dosarul instanței considerate a fi competentă, anume Judecătoriei Cluj N..
În baza art. 255 alin. (1) raportat la art. 258 alin. (1) din C. proc. civ., instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Astfel cum rezultă din cuprinsul constatării amiabile de accident ( f. 13 și 55 dosar Judecătoria Z. ), în luna noiembrie 2013, pe . din Cluj N., s-a produs un eveniment rutier în care au fost implicate vehiculul Opel Astra, înmatriculat sub nr._, condus de către P. M., ce deținea polița de asigurare ./02/X1/SP nr._, contractată la . SA și valabilă la momentul producerii accidentului ( f. 32 și 62 dosar Judecătoria Z. ) și autoturismul Skoda O., înmatriculat sub nr._, condus de către L. R. Manița D., materializat prin lovirea părții din dreapta a acestui din urmă vehicul de către intervenientul forțat, în timpul ieșirii dintr-o parcare, cu prilejul efectuării unui viraj la stânga, ca urmare a acestui accident fiind produse anumite avarii la nivelul elementelor aripă dreaptă față și spate, respectiv ușă dreaptă față și spate ale vehiculului înmatriculat sub nr._ ( f. 13 și 55 dosar Judecătoria Z. ). Ulterior, la 04.12.2013, s-a întocmit un proces verbal de constatare a daunelor de către reclamantă, consemnându-se că au fost identificate avarii la nivelul elementelor aripă dreaptă față, ușă dreaptă față, bandou ușă dreaptă față, ușă dreaptă spate, bandou ușă dreaptă spate și prag dreapta, relative la autoturismul_ ( f. 9 și 21 - 22 dosar Judecătoria Z. ).
În acest context, cum privitor la vehiculul înmatriculat sub nr._ fusese perfectat contractul de asigurare facultativă a flotelor autovehicule nr._ din data de 14.11.2013, aflat în perioada sa de valabilitate la momentul producerii evenimentului rutier ( f. 25 - 26 și 63 dosar Judecătoria Z. ) și având în vedere declarația dată de către L. R. Manița D., care a condus autoturismul la data accidentului ( f. 23 - 24 și 56 - 57 dosar Judecătoria Z. ), reclamanta a efectuat demersurile necesare în calitatea sa de asigurător de bunuri, introducând în reparație vehiculul menționat ( f. 30 dosar Judecătoria Z. ), despăgubirea acordată, în sumă de 5672,18 lei, fiind acceptată de către proprietar ( f. 15 dosar Judecătoria Z. ), suma în discuție reprezentând contravaloarea reparațiilor efectuate de către ., potrivit facturii . nr. F1010751 din data de 11.12.2013 ( f. 11 - 12 dosar Judecătoria Z. ), aceasta fiind efectiv achitată de către reclamantă în favoarea unității ce a realizat reparațiile, așa cum reiese din cuprinsul ordinului de plată nr._, vizat de către instituția bancară ( f. 11 dosar Judecătoria Z. ).
În fine, trebuie relevat că, așa cum se poate observa din notificarea nr. 207 din 26.03.2014 ( f. 10 dosar Judecătoria Z. ), reclamanta a somat pârâta să treacă la executarea obligației de plată a sumei de 5672,18 lei reprezentând contravaloarea despăgubirilor acordate în urma evenimentului rutier din 29.11.2013, produs din culpa intervenientului forțat, comunicarea fiind recepționată la data de 28.03.2014 ( f. 7 dosar Judecătoria Z. ).
Potrivit art. 2214 din C. Civ., În cazul asigurării de bunuri, asigurătorul se obligă ca, la producerea riscului asigurat, să plătească o despăgubire asiguratului, beneficiarului asigurării sau altor persoane îndreptățite, iar conform art. 2210 alin. (1) din C. Civ., inserat de legiuitor în cadrul Secțiunii conținând dispozițiile comune aplicabile contractului de asigurare, indiferent de forma sa concretă, În limitele indemnizației plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării împotriva celor răspunzători de producerea pagubei, cu excepția asigurărilor de persoane.
În ce privește cauza de față, instanța reține, așa cum s-a evidențiat pe larg mai sus, că reclamanta a achitat contravaloarea reparațiilor efectuate asupra vehiculului înmatriculat sub nr._, în raport de care fusese perfectat un contract de asigurare facultativă de bunuri, la solicitarea proprietarului acestuia, care a acceptat despăgubirea acordată ( f. 15 dosar Judecătoria Z. ), prejudiciul fiind produs din culpa intervenientului forțat P. M., ce deținea o poliță de asigurare RCA la societatea pârâtă ( f. 32 și 62 dosar Judecătoria Z. ), așa încât a operat o subrogație în drepturile asiguratului, în baza art. 2210 alin. (1) din C. Civ. Pe de altă parte, este de relevat că, așa cum reiese din prevederile art. 49 alin. (1) din Legea nr. 136/1995, Asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule, precum și tramvaie și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil ..., în același sens fiind și dispozițiile art. 2223 alin. (1) din C. Civ., or în ce privește evenimentul rutier petrecut la data de 29.11.2013, trebuie apreciat că în persoana intervenientului forțat P. M. sunt întrunite condițiile răspunderii delictuale pentru fapta proprie, în sensul art. 1357 alin. (1) din C. Civ., ceea ce determină obligația pârâtei, în calitate de asigurător de răspundere civilă, de a repara prejudiciul astfel cauzat. Din această perspectivă, având în vedere cuprinsul constatării amiabile de accident ( f. 13 și 55 dosar Judecătoria Z. ), instanța relevă că pot fi identificate o faptă ilicită a intervenientului forțat, asigurat de răspundere civilă în baza poliței ./02/X1/SP nr._ ( f. 32 și 62 dosar Judecătoria Z. ), constând în efectuarea unui viraj stânga, în vederea ieșirii din parcare, fără a se asigura în mod corespunzător, respectiv un prejudiciu, reprezentat de avariile produse asupra autoturismului înmatriculat sub nr._, legătura de cauzalitate dintre acțiune și rezultat decurgând din însăși fapta constatată, avariile fiind produse ca urmare a impactului dintre cele două vehicule. În fine, este de reținut că la baza survenirii evenimentului s-a aflat culpa intervenientului forțat, în sensul art. 1357 alin. (2) din C. Civ., care nu a respectat normele ce impuneau asigurarea prealabilă intrării pe drumul public.
În aceste circumstanțe, este de observat că, potrivit art. 39 alin. (1) din Normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, puse în aplicare prin Ordinul C. S. A. nr. 14/2011, În cazul în care, pentru recuperarea pagubei materiale, persoana păgubită se adresează asigurătorului său de bunuri, constatarea avariilor, soluțiile tehnologice adoptate, precum și modul de stabilire a cuantumului despăgubirilor, respectiv costul reparațiilor părților componente sau ale pieselor avariate ori costul de înlocuire a acestora, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum și cele de demontare și montare aferente reparațiilor și înlocuirilor necesare ca urmare a pagubelor produse prin respectivul accident de vehicul sunt opozabile asigurătorului RCA al persoanei vinovate, iar conform alin. (2) din cadrul aceluiași articol, În situația respectării prevederilor alin. (1), asigurătorul de bunuri al persoanei păgubite recuperează despăgubirea plătită de la asigurătorul RCA al persoanei vinovate, fără ca asigurătorul RCA să fie îndreptățit să respingă o astfel de cerere. Raportat la prezentul litigiu, instanța constată că, pe de o parte, reclamanta a făcut proba achitării sumei de 5672,18 lei cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul cauzat autoturismului înmatriculat sub nr._, ca urmare a evenimentului rutier produs din culpa intervenientului forțat, beneficiarul unei asigurări de răspundere civilă contractată cu pârâta ( f. 32 și 62 dosar Judecătoria Z. ), așa cum reiese din factura . nr. F1010751 din data de 11.12.2013, emisă de către o unitate specializată ( f. 11 - 12 dosar Judecătoria Z. ), respectiv din ordinul de plată nr._, vizat de către instituția bancară ( f. 11 dosar Judecătoria Z. ) și, pe de altă parte, că reclamanta a realizat demersurile necesare în vederea notificării societății pârâte cu privire la evenimentul produs și referitor la solicitarea de achitare a despăgubirilor acordate în baza contractului de asigurare facultativă de bunuri, fiind comunicat dosarul de daună, respectiv facturile și constatarea amiabilă ( f. 10 și 7 - 8 dosar Judecătoria Z. ), însă aceasta din urmă nu și-a exprimat în vreun fel poziția și nici nu a formulat obiecții în ce privește suma pretinsă de către reclamantă, arătând doar în cuprinsul întâmpinării că achiesează la pretențiile formulate în cauză cu titlu de debit principal ( f. 54 dosar Judecătoria Z. ). În același context, este de reținut că, luând în considerare dispozițiile art. 50 alin. (3), (5), (7) și (9) din Normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, puse în aplicare prin Ordinul C. S. A. nr. 14/2011 și având în vedere cuprinsul procesului verbal de constatare a daunelor ( f. 9 și 21 - 22 dosar Judecătoria Z. ), coroborat cu factura . nr. F1010751 din data de 11.12.2013, emisă de către o unitate specializată ( f. 11 - 12 dosar Judecătoria Z. ), se impune concluzia în sensul că nivelul concret al despăgubirilor acordate de către reclamantă și pretinse din partea pârâtei a fost corect determinat, fiind individualizat în raport de avariile concrete produse asupra vehiculului.
În consecință, ținând seama de aspectele anterior învederate, instanța constată că în prezenta cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 64 alin. (2) din normele menționate mai sus, puse în aplicare prin Ordinul C. S. A. nr. 14/2011, în temeiul cărora În cazul în care în drepturile persoanei prejudiciate s-a subrogat asigurătorul acesteia, asigurătorul RCA efectuează plata despăgubirilor astfel: a) dacă nu există obiecții asupra sumelor solicitate, acestea se vor achita în cel mult 15 zile calendaristice de la data avizării scrise, efectuată de asigurătorul subrogat în drepturile persoanei păgubite, însoțită de documentele justificative ..., or pârâta, deși a recepționat efectiv notificarea reclamantei la 28.03.2014 ( f. 7 dosar Judecătoria Z. ), totuși până în prezent nu a făcut dovada achitării sumei acordate de către reclamantă cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat de către intervenientul forțat. Pe de altă parte, este de reținut că, neformulând obiecții cu privire la nivelul concret al daunelor plătite de către reclamantă în termen de 30 de zile de la data avizării sale, societatea pârâtă nu mai poate emite obiecții, datoria sa devenind scadentă, potrivit art. 64 alin. (3) din aceleași norme anterior amintite, așa încât, având în vedere această din urmă observație, instanța apreciază că cererea formulată este întemeiată raportat la debitul principal pretins, sens în care pârâta . SA va fi obligată să achite reclamantei suma de 5672,18 lei cu titlu de despăgubiri.
Relativ la penalitățile de întârziere pretinse de către reclamantă, este de observat că, potrivit art. 64 alin. (4) din normele puse în aplicare prin Ordinul C. S. A. nr. 14/2011, Dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termenele prevăzute la alin. (2) și (3) sau și le îndeplinește defectuos, la suma solicitată pentru plata asigurătorului RCA se aplică o penalizare de 0,1%, calculată pentru fiecare zi de întârziere, iar conform art. 64 alin. (2) lit. a) din același act normativ, în măsura în care nu există obiecții raportat la sumele solicitate, acestea trebuie achitate în cel mult 15 zile calendaristice de la data avizării scrise. În ce privește cauza de față, instanța constată că, deși pârâta a primit notificarea reclamantei la 28.03.2014 ( f. 7 și 59 dosar Judecătoria Z. ), totuși nu a achitat suma pretinsă și nici nu a formulat obiecții raportat la cuantumul concret al acesteia, așa încât datorează penalități de întârziere, ca urmare a neîndeplinirii obligației sale. Cu toate acestea, având în vedere că termenul de 15 zile stabilit de art. 64 alin. (2) lit. a) din normele menționate mai sus este unul de drept substanțial, rezultă că pentru determinarea momentului de la care există obligația achitării penalităților de întârziere trebuie aplicate prevederile art. 2551 raportat la art. 2553 alin. (1) - (2) și 2554 din C. Civ., așa încât, cum notificarea reclamantei a fost recepționată de către pârâtă la 28.03.2014 ( f. 7 și 59 dosar Judecătoria Z. ), aceasta din urmă va datora penalități în cuantum de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, de la data de 15.04.2014 și până la achitarea integrală a debitului principal, iar nu din ziua de 12.04.2014, după cum a pretins reclamanta ( f. 4 ), în raport de acest aspect cererea sa urmând a fi admisă în parte.
În contextul de față, trebuie totuși relevată împrejurarea că nu pot fi primite susținerile pârâtei în sensul că penalitățile de întârziere solicitate sunt neîntemeiate, în condițiile în care, așa cum s-a evidențiat în cele ce preced, aceasta din urmă nu a achitat despăgubirea pretinsă de către reclamantă în termenul de 15 zile la care se referă art. 64 alin. (2) lit. a) din normele puse în aplicare prin Ordinul C. S. A. nr. 14/2011, așadar este ținută la plata penalităților, neavând vreo importanță aspectul că, așa cum s-a precizat în cuprinsul întâmpinării, s-a achiesat la pretențiile constând în suma de 5672,18 lei reprezentând despăgubiri. Mai mult decât atât, instanța constată că daunele moratorii sunt datorate, în prezentul litigiu, în temeiul unor dispoziții legale exprese, anume prevederile art. 64 alin. (4) din normele puse în aplicare prin Ordinul C. S. A. nr. 14/2011, așa încât, luând în considerare și dispozițiile art. 1535 alin. (1) din C. Civ., cum nu s-a făcut dovada plății la termen a debitului solicitat și cum obligația pârâtei este exigibilă, după cum s-a reliefat mai sus, trebuie concluzionat că sunt justificate pretențiile reclamantei constând în achitarea penalităților de întârziere corespunzătoare sumei pretinse cu titlu de despăgubire.
În ce privește cheltuielile de judecată, instanța observă că, potrivit art. 1031 alin. (1) din C. proc. civ., Partea care cade în pretenții va fi obligatǎ, la cererea celeilalte pǎrți, la plata cheltuielilor de judecatǎ, iar conform art. 451 alin. (1) din C. proc. civ., în cuantumul cheltuielilor de judecată se include și taxa judiciarǎ de timbru. Pe de altă parte, este de reținut că, potrivit art. 453 alin. (2) teza I din C. proc. civ., Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, iar în baza art. 454 teza I din C. proc. civ., Pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere sau se afla de drept în întârziere.
Raportat la cauza de față, ținând seama de statuările anterioare ale instanței, referitoare la momentul de la care pârâta datorează penalitățile de întârziere, este de concluzionat că cererea formulată va fi admisă numai în parte. Totuși, nu poate fi omis că pârâta se află în culpă procesuală, de vreme ce nu și-a îndeplinit în termen obligația de plată a sumelor achitate de către reclamantă persoanei prejudiciate prin evenimentul rutier produs din culpa asiguratului său RCA. În consecință, având în vedere și caracterul indivizibil al cheltuielilor de judecată pretinse de către reclamantă, respectiv taxa judiciară de timbru în cuantum fix de 200 lei ( f. 40 dosar Judecătoria Z. ), instanța apreciază că este justificată plata integrală de către pârâtă a cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea cauzei, sens în care va dispune obligarea acesteia la plata către societatea reclamantă a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pe de altă parte, deși nu poate fi omisă împrejurarea că, așa cum reiese din cuprinsul întâmpinării formulate de către pârâtă, aceasta din urmă a recunoscut pretențiile reclamantei constând în suma de 5672,18 lei reprezentând despăgubiri ( f. 54 dosar Judecătoria Z.), totuși, o atare atitudine nu ar putea conduce la exonerarea sa de la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru, potrivit art. 454 teza I din C. proc. civ., în condițiile în care pârâta se afla de drept în întârziere, anterior promovării acțiunii, conform art. 1523 alin. (2) lit. d) și e) din C. Civ. și, mai mult decât atât, recunoașterea sa nu a fost totală, integrală și necondiționată, câtă vreme s-au contestat penalitățile de întârziere pretinse de către societatea reclamantă, or în aceste condiții, instanța concluzionează în sensul că sunt întemeiate cheltuielile de judecată solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de către reclamanta ., cu sediul în București, .. 45, Sector 1, înregistrată la O. R. C. sub nr. J_, CUI_, având sediul ales în Z., .. 14, ., în contradictoriu cu pârâta . SA, cu sediul în Voluntari, .. 10, Global City Business Park, clădirea O23, ., înregistrată la O. R. C. sub nr. J_, CUI RO_, privind și pe intervenientul forțat P. M., CNP_, cu dom. în Cluj N., ., ..
Obligă pârâta . SA să achite reclamantei suma de 5672,18 lei cu titlu de debit principal reprezentând despăgubiri.
Obligă pârâta . SA să achite reclamantei penalități de întârziere aferente debitului principal de 5672,18 lei, în cuantum de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, calculate de la data de 15.04.2014 și până la achitarea integrală a debitului principal.
Obligă pârâta . SA să achite reclamantei suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru.
Executorie de drept.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a fi introdusă la Judecătoria Cluj N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.11.2014.
JUDECĂTOR, GREFIER,
M. I. C. M.
Red. / Tehn. CM/MI
28.11.2014 - 5 ex.
| ← Încuviinţare executare silită. Încheierea nr. 8457/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 9051/2014.... → |
|---|
