Contestaţie la executare. Sentința nr. 3375/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3375/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 01-04-2014 în dosarul nr. 2223/211/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.-N.
SECȚIA CIVILĂ
OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3375/2014
Ședința publică din data de 01 aprilie 2014
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: ȘOIMIȚA-B. T.
GREFIER: C. O.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe contestatorul S. S. în contradictoriu cu intimatul MUNICIPIUL C.-N. – DIRECȚIA IMPOZITE ȘI TAXE, având ca obiect contestație le executare.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima și la a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În baza art. 131 C.pr.civ. raportat la art. 94 C.prciv., art. 172-173 O.G. nr. 92/2003, instanța constată competența generală, materială și teritorială să soluționeze prezenta cerere.
Instanța raportat la art. 22 alin. 1 C.pr.civ. coroborat cu intenția contestatorului rezultată din depunerea înștiințării de poprire constată că, prezenta contestație este îndreptată împotriva intimatului MUNICIPIUL C.-N. – DIRECȚIA IMPOZITE ȘI TAXE, care a și depus întâmpinare, sens în care, respinge, ca neîntemeiată, excepția lipsei capacității procesuale pasive de folosință a Primăriei Municipiului C.-N..
Instanța, nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, deliberând în temeiul art. 250, art. 254 și art. 258 C.pr.civ., încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind-o ca fiind legală, verosimilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.
Instanța, art. 394 și art. 395 C.pr.civ., constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față instanța, constată următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei C.-N., la data de 04.02.2014, sub nr. de mai sus, formulată de contestatorul S. S. în contradictoriu cu intimatul MUNICIPIUL C.-N. – DIRECȚIA IMPOZITE ȘI TAXE, s-a solicitat anularea tuturor actelor de executare silită emise în baza titlului executoriu nr._/01.06.2006, ridicarea popririi, constatarea prescripției executării și suspendarea executării silite.
În motivarea cererii s-a arătat în esență că, s-a luat cunoștință de actele de executare la data de 23.01.2014, însă contestatorul a invocat faptul că nu are cunoștință de existența unui proces verbal de contravenție și de aplicare a unei amenzi. Chiar și așa, s-a precizat că termenul de prescripție de 5 ani s-a împlinit în anul 2012.
Contestatorul a mai menționat că, suma solicitată nu este certă, lichidă și exigibilă,
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 172-173 C.pr.fis.
În probațiune contestatorul a anexat copii după următoarele înscrisuri: înștiințare de poprire, titlu executoriu și dovada de comunicare (f. 3, 4).
Cererea a fost legal timbrată (f. 6).
Intimatul a depus întâmpinare la data de 19.02.2014 prin care a invocat excepția lipsei capacității procesuale pasive de folosință a Primăriei Municipiului C.-N., iar pe fond a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiate, deoarece procesul verbal de contravenție a comunicat prin înmânare contestatorului, iar somația de executare a fost emisă la data de 17.09.2006 și la data de 09.12.2008 s-a întrerupt și termenul de prescripție, nefiind astfel împlinit termenul de 5 ani.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 131, 136 C.pr.fis., O.G. nr. 2/2001.
În probațiune s-au anexat copii după următoarele înscrisuri: înștiințare de poprire, proces verbal de contravenție, somație, proces verbal, anunț colectiv, dovezi de comunicare (f. 17-22).
În ședința publică din data de 01.04.2014 instanța a respins excepția lipsei capacității procesuale pasive de folosință a Primăriei Municipiului C.-N., constatând calitatea de intimat a MUNICIPIULUI C.-N. – DIRECȚIA IMPOZITE ȘI TAXE.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și materialul probator existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul verbal nr._ încheiat la data de 01.06.2006, contestatorul a fost sancționat contravențional cu amendă de 100 lei, procesul verbal fiind semnat de acesta.
La data de 17.09.2006 a fost emisă somația de executare nr._ pentru suma de mai sus, iar la data de 09.12.2008 s-a procedat la comunicarea somației de executare prin publicitate.
Ulterior, la data de 14.12.2013 a fost emisă înștiințarea de poprire pentru suma de 100 lei.
În drept, instanța reține că potrivit art. 172 C.pr.fis., persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii, totodată, contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
Prin prisma motivelor invocate de contestator, instanța reține netemeinicia lor, atât sub aspectul comunicării titlului executoriu și intervenția prescripției, cât și în privința apărărilor de fond.
Astfel, instanța observă că intimatul a procedat în mod legal la comunicarea procesului verbal de constatare a contravenției, prin înmânarea la data constatării faptei și aplicării amenzii de 100 lei, sens în care contestatorul a și semnat actul de sancționare (f. 19).
Instanța reține în consecință, comunicarea legală a procesului verbal și posibilitatea reală și efectivă a contestatorului de a formula plângere contravențională.
Conform art. 131 alin. 1 și 2 O.G. nr. 92/2003, dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept, iar acest termenul de prescripție se aplică și creanțelor provenind din amenzi contravenționale.
Totodată, în temeiul art. 133 lit. c O.G. nr. 92/2003, întreruperea termenului de prescripție termenul de prescripție prevăzut la art. 131 se întrerupe pe data îndeplinirii, în cursul executării silite, a unui act de executare silită, de aceea, termenul de prescripție ce a început să curgă la data de 01.01.2007 a fost întrerupt la data de 09.12.2008, când intimatul a procedat din nou la comunicarea somației de executare, în vederea recuperării sumei de 100 lei, iar de la această din urmă dată a început să curgă un nou termen de 5 ani, începând cu data de 01.01.2009, care însă nu s-a împlinit la data de 14.12.2013, când s-a emis înștiințarea de poprire.
Instanța subliniază faptul că, deși contestatorului i s-a comunicat înștiințarea de poprire abia la data de 23.01.2014, potrivit dispozițiilor de mai sus, prezintă relevanță data îndeplinirii actului de executare silită, respectiv data de 14.12.2013 – data emiterii actului, și nu data comunicării actului de executare silită.
Prin prisma celor de mai sus, instanța apreciază că, în speță nu a intervenit prescripție dreptului executare silită, și în același timp consideră nefondate și susținerile privind caracterul cert, lichid și exigibil al creanței, de vreme ce, suma de 100 lei este determinantă în mod exact prin act scris ce reprezintă titlu executoriu, în cazul în care nu a fost contestat, ori o asemenea dovadă nu a fost depusă.
Având în vedere art. 172 alin. 3 C.pr.fis. și faptul că, în speță nu există motive de nelegalitate a actelor de executare emise în temeiul titlului executoriu nr._/01.06.2006, instanța apreciind neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorul S. S. în contradictoriu cu MUNICIPIUL C.-N. – DIRECȚIA IMPOZITE ȘI TAXE, o va respinge ca atare.
Cât privește cererea de suspendare a executării silite instanța o va respinge ca rămasă fără obiect, întrucât potrivit art. 718 alin. 1 C.pr.civ., suspendarea executării se poate dispune până la soluționarea contestației la executare, însă instanța nu a avut nevoie de un interval de timp pentru a soluționa prezenta cauza.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca neîntemeiată, contestația la executare formulată de contestatorul S. S. cu domiciliul în C.-N., ., . în contradictoriu cu MUNICIPIUL C.-N. – DIRECȚIA IMPOZITE ȘI TAXE cu sediul în C.-N., Piața Unirii, nr. 1, jud. C..
Respinge cererea de suspendare a executării silite, ca rămasă fără obiect.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Apelul și motivele de apel se depun la Judecătoria C.-N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 01 aprilie 2014.
JUDECĂTOR,GREFIER,
ȘOIMIȚA-B. TRIFANCARMEN O.
Red.Dact/S.B.T./C.O./4 ex/30.04.2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Partaj judiciar. Sentința nr. 5160/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
