Grăniţuire. Hotărâre din 10-03-2014, Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Comentarii

0

Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 10-03-2014 în dosarul nr. 7187/211/2007

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CLUJ N.

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR CIVIL NR._

Operator de date cu caracter personal 3185

ȘENTINȚA CIVILĂ NR. 2432/2014

Ședința publică din 10 martie 2014

Instanța constituită din:

JUDECĂTOR: R. E. G.

GREFIER: A. M.

Pe rol fiind pronunțarea hotărârii în dosarul civil nr. _ de reclamanții D. M. și D. ANREEA D. în contradictoriu cu pârâții M. I. și M. L., T. L. G. și T. R., O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ CLUJ, C. M. M., M. V., M. A., intervenienții N. A. și N. D., pârâții din cererea de extindere a cererii de intervenție A. V. V. și A. L., P. I. și P. M., B. V., G. L. și P. T., având ca obiect grănițuire.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care,

Se constată că dezbaterea pe fond a avut loc în ședința publică din data de 26.02.2014, când părțile prezente a pus concluzii pe fondul cauzei conform încheierii de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

JUDECĂTORIA

Asupra prezentei cauze civile,

Reține că în data de 1.06.2007 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N., acțiunea civilă formulată de reclamanții D. M. și D. A. D. în contradictoriu cu pârâții M. I., M. L., T. L., T. R., O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILILARĂ CLUJ prin care au solicitat instanței ca prin acțiunea ce se va pronunța să dispună: stabilirea liniei de hotar ce desparte imobilul proprietatea noastră identificat în CF nr.705 Dezmir, nr. top. 1069/1/76 de imobilul proprietatea paraților de rândul 1 și 2 identificat în CF nr. 1463 Dezmir, nr. top. 1069/1/77 și de imobilul proprietatea paraților de rândul 3 și 4 identificat în CF nr. l504 Dezmir, nr. top. 1069/1/75, rectificarea nr. cadastral atribuit imobilului proprietatea paraților de rândul 1 și 2 situat în Dezmir, identificat în CF nr.1463 Dezmir, nr. top. 1069/1/77, nr. CAD 150, întrucât acest nr. a fost în mod greșit atribuit imobilului acestor pârâților, rectificarea numărului cadastral atribuit imobilului proprietatea paraților de rândul 3 și 4 situat în Dezmir, identificat în CF nr.1504 Dezmir, nr. top. 1069/1/75, nr. CAD 770, întrucât acest număr a fost greșit atribuit imobilului acestor pârâți, cu cheltuieli de judecată.

În fapt, reclamanții au arătat că sunt proprietari tabulari ai terenului situat în Dezmir, evidențiat în CF nr. 705 Dezmir, având nr. top. 1069/1/76, în suprafață de 5760 mp. În scopul parcelării terenului lor, s-au adresat Oficiului de C. și Publicitate Imobiliară Cluj cu o documentație, solicitând avizarea documentației și atribuirea unui număr cadastral, pentru reglementarea și din punct de vedere al evidenței cadastrale a documentației noastre. Documentația a fost însă respinsă pe motiv că există o suprapunere a terenului lor cu cel având nr. cadastral 150, aparținând pârâților de rândul 1 și 2 și cu cel având nr. cadastral 770 aparținând pârâților 3 și 4.

Totodată, reclamanții au precizat că întrucât atât ei cât și pârâții sunt intabulați în cărți funciare diferite, având nr. topografice diferite, în opinia lor documentația cadastrală a pârâților este greșită. De asemenea, au învederat instanței că deoarece există divergențe cu privire la mejdia dintre proprietățile lor, se impune efectuarea unei grănițuiri.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 34 pct. 1,4 și art. 62 din Legea nr.7/94, art. 584 C. civ., art. 274 C. pr. civ. ( filele 3-4 ).

La data de 6.08.2007, pârâta O. de C. și Publicitate Imobiliară Cluj, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamanților. Totodată, pârâta a arătat că înțelege să invoce excepția lipsei calității procesuale pasive a O.C.P.I. Cluj privind acțiunea în grănițuire.

Pentru aceasta, a subliniat că în conformitate cu prevederile art. 584 din Codul civil: „Orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa; cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate.” Acțiunea în grănițuire se soluționează în contradictoriu cu vecinii terenului, astfel cum prevede art. 584 din Codul civil, astfel încât vă rugăm să admiteți excepția ridicată și să respingeți acțiunea în grănițuire față de ea.

Pe de altă parte, în situația respingerii excepției ridicate, a învederat instanței următoarele cu privire la conținutul documentațiilor cadastrale:

1. Documentația cadastrală tehnică, având numărul cadastral 150 Apahida, al cărui beneficiari sunt M. I. și M. L., a fost depusă la O.C.P.I. Cluj, spre verificare și recepție, în scopul obținerii autorizației de construire, în data de 28 iunie 2004, fiind înregistrat sub nr. 8453-8455E - anexa nr. 1.

Aceasta a fost executată de către persoana fizică autorizată C. N. și a fost întocmită conform prevederilor punctului 3.2.2. din Ordinul nr. 946/2000 al președintelui Oficiului Național de C., Geodezie și Cartografie pentru aprobarea Instrucțiunilor privind întocmirea documentației cadastrale tehnice necesare la înscrierea cu caracter nedefinitiv în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la terenuri și construcții, modificat și completat de prevederile Ordinului nr. 93/2004 a președintelui Oficiului Național de C., Geodezie și Cartografie pentru aprobarea Instrucțiunilor privind întocmirea documentației cadastrale tehnice necesare la înscrierea cu caracter nedefinitiv în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la terenuri și construcții - în vigoare la data respectivă - și conținutul este următorul: cerere-tip; fișa proiectului; borderou de piese; memoriu tehnic; declarația pe propria răspundere a beneficiarului M. I. privind identificarea și individualizarea limitelor bunului imobil măsurat, „Arător La Crișeni din C.F. nr. 1463 Dezmir nr. top. 1069/1/77", precum și prevederea din declarația pe proprie răspundere, sub sancțiunile prevăzute de art. 292 Cod Penal, a faptului că nu există înregistrat pe rolul instanțelor judecătorești nici un litigiu privind dreptul de proprietate sau alte drepturi reale asupra imobilului care face obiectul documentației; copie de pe actul de identitate al proprietarului; extras C.F. nr. 1463 Dezmir; inventarul de coordonate (puncte vechi, puncte noi, puncte radiate); calculul analitic al suprafeței; plan de încadrare în zonă se. 1:5000; plan de amplasament și delimitare a bunului imobil la scara 1:1000; fișa corpului de proprietate.

De asemenea, pârâta a arătat că suprafața din măsurători este mai mică decât suprafața din actul de proprietate, respectiv din măsurători a rezultat suprafața de 5724 m.p., iar în C.F. nr. 1463 Dezmir figurează 5800 m.p. (a se vedea fișa corpului de proprietate din Anexa nr. 1).

2. Documentația cadastrală tehnică având numărul cadastral 770 Apahida, al cărui beneficiari sunt T. L. G. și T. R. L., a fost depusă la O.C.P.I. Cluj, spre verificare și recepție, în scopul obținerii autorizației de construire, în data de 07 iulie 2006, fiind înregistrat sub nr. 20041E - anexa nr. 2;

Aceasta a fost executată de persoana fizică autorizată A. C. și a fost întocmită conform prevederilor punctului 3.2.2. din Ordinul nr. 946/2000 al președintelui Oficiului Național de C., Geodezie și Cartografie pentru aprobarea Instrucțiunilor privind întocmirea documentației cadastrale tehnice necesare la înscrierea cu caracter nedefinitiv în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la terenuri și construcții, modificat și completat de prevederile Ordinului nr. 93/2004 a președintelui Oficiului Național de C., Geodezie și Cartografie pentru aprobarea Instrucțiunilor privind întocmirea documentației cadastrale tehnice necesare la înscrierea cu caracter nedefinitiv în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la terenuri și construcții - în vigoare la data respectivă - și conținutul este următorul:

- cerere-tip;

- declarație a celor doi proprietari T. L. G. și T. R. L., dată în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date;

- declarația pe propria răspundere a beneficiarilor T. L. G. și T. R. L. privind identificarea și individualizarea limitelor bunului imobil măsurat, precum și prevederea din declarația pe proprie răspundere, sub sancțiunile prevăzute de art. 292 Cod Penal, a faptului că nu există înregistrat pe rolul instanțelor judecătorești nici un litigiu privind dreptul de proprietate sau alte drepturi reale asupra imobilului care face obiectul documentației; memoriu tehnic; copie după actele de identitate ale proprietarilor; copie după C.F. nr. 1504 Dezmir; inventarul de coordonate (puncte vechi, puncte noi, puncte radiate); calculul analitic al suprafeței; schița vizelor; plan de carte funciară; plan de încadrare în zonă se. 1:5000; plan de amplasament și delimitare a bunului imobil la scara 1:1000; fișa corpului de proprietate. De asemenea, suprafața din măsurători este mai mică decât suprafața din actul de proprietate, respectiv din măsurători a rezultat suprafața de 2864,30 m.p., iar în C.F. nr. 1504 Dezmir figurează 2900 m.p. (a se vedea fișa corpului de proprietate din Anexa nr. 2).

3. Documentația cadastrală tehnică, al cărui beneficiari sunt D. M. și D. A. D., a fost depusă la O.C.P.I. Cluj, spre verificare și recepție, în scopul parcelării imobilului, în data de 05 ianuarie 2007, fiind înregistrat sub nr. 442 - anexa nr. 3; Acesta a fost executată de persoana fizică autorizată S. D. și a fost întocmită conform prevederilor punctului 3.2.2. din Ordinul nr. 946/2000 al președintelui Oficiului Național de C., Geodezie și Cartografie pentru aprobarea Instrucțiunilor privind întocmirea documentației cadastrale tehnice necesare la înscrierea cu caracter nedefinitiv în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la terenuri și construcții, modificat și completat de prevederile Ordinului nr. 93/2004 a președintelui Oficiului Național de C., Geodezie și Cartografie pentru aprobarea Instrucțiunilor privind întocmirea documentației cadastrale tehnice necesare la înscrierea cu caracter nedefinitiv în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la terenuri și construcții - în vigoare la data respectivă - și conținutul este următorul: nota de respingere nr. 442/05.01.2007 a documentației cadastrale, emis de O. de C. și Publicitate Imobiliară - Serviciul C.; referat privind nota de completare a documentației cadastrale nr. 442/05.01.2007; cerere de recepție, care cuprinde cererea formulată către O.C.P.I. Cluj privind recepționarea documentației cadastrale, declarația pe propria răspundere a beneficiarului D. M. I. privind identificarea și individualizarea limitelor terenului măsurat, ,pe care le-am indicat executantului", precum și prevederea din declarația pe proprie răspundere, a faptului că terenul nu a fost înstrăinat, ipotecat și nu se află înregistrat pe rolul instanțelor judecătorești nici un proces referitor la dreptul de proprietate sau alte drepturi reale asupra terenului în speță, precum și comanda documentației cadastrale; declarație a celor doi proprietari D. M. I. și D. A. D., dată în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date; memoriu tehnic; inventarul de coordonate (puncte vechi, puncte noi, puncte radiate); calculul analitic al suprafeței; copie după C.F. nr. 705 Dezmir; plan de încadrare în zonă se. 1:5000; tabel de mișcare parcelară ; plan de amplasament și delimitare a bunului imobil la scara 1:2000; plan de parcelare; fișa corpului de proprietate. Referitor la această documentație a arătat că a respins această documentație cadastrală, întrucât amplasamentul terenului se suprapunea cu nr. cadastral 150 - proprietari: M. I. și M. L., respectiv cu nr. cadastral 770 - proprietari T. L. G. și T. R. L., iar documentația cadastrală nu a fost refăcută conform solicitării din nota de completare.

4. Cele două documentații cadastrale avizate și recepționate de subscrisul în vederea obținerii autorizației de construire, conțin numerele cadastrale 150 Apahida și 770 Apahida, beneficiari fiind M. I. și M. L., pe de o parte, respectiv D. M. și D. A. D., pe de altă parte.

Conform prevederilor legale, a avizat documentațiile cadastrale pe baza acestora, nu are nici o culpă în ceea ce privește un eventual litigiu născut în legătură cu grănițuirea terenului. Mai mult, există declarația pe proprie răspundere a proprietarilor M. I., T. L., T. R. L. și D. M. I. privind identificarea și individualizarea limitelor bunului imobil măsurat, astfel încât considerăm că subscrisul nu avem nici o culpă în ceea ce privește litigiul din prezenta cauză.

Declarația s-a formulat către O. Județean de C., Geodezie și Cartografie Cluj, respectiv O. de C. și Publicitate Imobiliară Cluj, iar existența vinovăției în prezentul dosar nu poate fi reținută împotriva subscrisului.

5. Referitor la solicitarea reclamanților privind obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată, vă rugăm să respingeți și acest capăt de cerere împotriva subscrisului.

În drept, au fost invocate prevederile art. 584 din Codul civil, Ordinul nr. 946/2000 al președintelui Oficiului Național de C., Geodezie și Cartografie pentru aprobarea Instrucțiunilor privind întocmirea documentației cadastrale tehnice necesare la înscrierea cu caracter nedefinitiv în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la terenuri și construcții, modificat și completat de prevederile Ordinului nr. 93/2004 a președintelui Oficiului Național de C., Geodezie și Cartografie pentru aprobarea Instrucțiunilor privind întocmirea documentației cadastrale tehnice necesare la înscrierea cu caracter nedefinitiv în cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la terenuri și construcții, Legea nr. 7/1996, republicată, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, art. 115-118 din Codul de procedură civilă. ( filele 14-19 )

La data de 8.10.2007, s-a depus la dosar întâmpinarea formulată pârâții T. R. L. și T. L. G. prin care au solicitat instanței respingerea ca nefondata a acțiunii civile îndreptata de către reclamanți împotriva lor, cu cheltuieli de judecata suportate de noi.

În fapt, pârâții au arătat că sunt proprietari funciari ai terenului in suprafața de 2.900 mp. situați in intravilanul localității Dezmir, ... jud. Cluj teren înscris pe numele lor ca proprietari in cadrul C.F. NR. 1504 DEZMIR - Top 1069/1/75 arător in Crișeni, teren care a fost dobândit cu titlu de cumpărare în data de 6.06.2006 de Ia numiții C. L. si soția sa C. ANCELA (părinții paratei T. R. L.) vânzători care in baza Sentinței civile NR.5454/2004 data in dosar civil nr. 1686/2004 de către Judecătoria Cluj-N. si a raportului de expertiza si care face parte integrata din respectiva sentința (raport de expertiza a expertului topograf B. I.) au fost înscriși in temeiul legii NR.7 / 1996 ca proprietari de drept in cadrul C.F. 1504 / Top 1069/1/75 DEZMIR.

Privitor la înscrierea dreptului lor de proprietate, pârâții au arătat că susținerea reclamanților este făcută cu rea credința din moment ce exista o sentința civila definitiva si executorie, iar expertul numit in cauza a identificat corect amplasamentul terenului.

În drept, au fost invocate prevederile art.115-118 si art. 274 Cod procedura civila coroborate cu prevederile art. 480-482, art. 945 cod civil si având în vedere prevederile Legii nr.7/1996. ( filele 90-91 )

La data de 6.11.2007, reclamanții au depus la dosar o precizare de acțiune prin care au precizat petitele 2 și 3, în sensul că prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună următoarele: să se constate nevalabilitatea înscrierilor cadastrale efectuate în favoarea imobilului proprietatea paraților 1-2, evidențiat în CF nr.1463 Dezmir, nr. top. 1069/1/77 în ceea ce privește nr. cadastral atribuit, acela de 150, și în favoarea imobilului proprietatea paraților 3-4,evidențiat în C.F.nr.1504 Dezmir, nr. top. 1069/1/75, în ceea ce privește cu nr. cadastral atribuit, acela de 770, motivat pe împrejurarea că amplasamentul acestor parcele a fost stabilit greșit cu ocazia lucrărilor de cadastru, să se oblige parata de rândul 5 să radieze înregistrările efectuate cu ocazia recepției cadastrale a documentațiilor cadastrale aferente imobilului paraților de rândul 1-2 evidențiat în CF nr.1463 Dezmir, nr. top. 1069/1/77 nr. cadastral 150, și în favoarea imobilului proprietatea paraților 3-4,evidențiat în C.F.nr.1504 Dezmir, nr.top.1069/1/75, nr. cadastral 770, să se dispună rectificarea înscrierilor cadastrale din C.F.nr.1463 Dezmir și CF. nr.1504 Dezmir, efectuate în favoarea paraților de rândul 1-4, în sensul radierii numerelor cadastrale atribuite, 150 și respectiv 770 .

În motivare, reclamanții au învederat instanței că problema litigioasă dintre părți a apărut datorită stabilirii în mod greșit a amplasamentelor imobilelor aparținând paraților 1-4 cu ocazia realizării documentațiilor cadastrale ale acestora. Datorită suprapunerii amplasamentului acestor parcele peste amplasamentul terenului proprietatea reclamanților, acestora din urmă nu li s-a mai putut înregistra documentația cadastrală.

Conform art.5 din Regulamentul nr._ identificarea amplasamentului constituie o etapă premergătoare și se face înaintea execuției lucrărilor cadastrale necesare înscrierii, de către persoana autorizată. Pentru imobile care fac obiectul unor acte sau fapte juridice aflate la prima înscriere cadastrală „proprietarul împreună cu persoana autorizată procedează la identificarea amplasamentului imobilului pe limite naturale sau convenționale”. Această identificare se face în conformitate cu elementele tehnice conținute în actele de proprietate. în situația în care nu se poate identifica amplasamentul, nu se realizează nici documentație.

În situația de față, pârâților de rândul 1-4 li s-au întocmit documentații cadastrale, însă prin stabilirea unui amplasament greșit al parcelelor, aceasta fiind singura explicație posibilă având în vedere că din punct de vedere topografic atât parcelele paraților cat și . și numere topografice distincte. Astfel, amplasamentul indicat de către parații 1-4 pentru parcelele lor a fost greșit, astfel încât și documentațiile au fost eronate.

Este real că art.22 pct.2 din Regulamentul nr._ stabilește obligațiile persoanei autorizate în situația în care aceasta întocmește documentații cadastrale pentru imobile limitrofe celor deja înscrise. Acest articol însă nu arată calea de urmat în situația în care documentația cadastrală nu se poate întocmi datorită existenței unor suprapuneri cadastrale de teren,deci în situația în care documentația cadastrală nu este aptă de intabulare pentru că nu poate fi avizată și nu i se poate atribui nr. cadastral. Calea de urmat în situația litigiilor ce privesc amplasamentul parcelelor este stabilită însă în art.62 din Legea nr.7/1996,în care se arată că: "Orice neînțelegeri cu privire la identificarea și măsurarea parcelelor de teren, precum și cu privire la proprietarii acestora,se vor soluționa de către instanțele judecătorești". Acesta este și temeiul în drept, în principal,al acțiunii noastre precizate.

Totodată art.51 din Legea nr.7/1996 arată că „înscrierile...efectuate în cărțile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanței judecătorești definitive și irevocabile”,iar ar.34 pct. l dă posibilitatea persoanei interesate să solicite rectificarea înscrierilor în cartea funciară dacă prin hotărâre judecătorească definitivași irevocabilă se stabilește că înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a făcut înscrierea nu a fost valabil.

Aceste texte de lege le conferă posibilitatea de a solicita și obține în contradictoriu și cu parata de rândul 5 rectificarea înscrierilor cadastrale, sens în care apare ca evidentă calitatea procesuală pasivă a acesteia, pentru opozabilitate.

În altă ordine de idei,conform art.9 și 10 din Regulamentul nr._ arată că O. de C. preia și înregistrează documentațiile de cadastru în indexul cadastral, descriindu-se operațiunile specifice de recepție și acordare a numărului cadastral. Tocmai din acest motiv au solicitat obligarea paratei de rândul 5 să radieze înregistrările efectuate cu ocazia recepției documentațiilor cadastrale ale paraților 1-4, întrucât simpla rectificare a înscrierilor cadastrale din c.f. nu determină modificarea din oficiu a înregistrărilor prevăzute de art.10. Și din acest punct de vedere apare ca evidentă calitatea procesuală pasivă a paratei de rândul 5. ( filele 130-131 )

Ulterior la data de 18.12.2007, reclamanții au mai depus o completare de acțiune prin care au solicitat instanței de judecată ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună și obligarea paraților la efectuarea demersurilor necesare în vederea modificării planurilor de amplasament și de delimitare a corpurilor de proprietate, planuri care stau la baza identificării parcelelor de teren care aparțin paraților, situate în localitatea Dezmir, identificate în C.F. nr. 1504 Dezmir, nr. top. 1069/l/75, nr. cadastral 770 și C.F. nr.1463 Dezmir, nr. top. 1069/1/77, nr. cadastral 150, numere cadastrale atribuite prin documentația tehnică înregistrată și recepționată de O. de cadastru și publicitate imobiliară Cluj, iar în cazul în care pârâții se vor opune, să fie autorizați ei, reclamanții să efectueze demersurile corespunzătoarele cheltuiala lor. ( fila 159 )

La data de 3.03.2009, pârâții M. I. și M. L. au formulat cerere reconvențională prin care au solicitat instanței să pronunțe o hotărâre judecătorească prin care: să se constate că grănițuirea dintre proprietățile învecinate reprezentate de imobilul înscris în c.f. nr. 705 Dezmir, nr. top. 1069/1/76 aparținând reclamanților și imobilul înscris in c.f. nr. 1463 – Dezmir, nr. top. 1069/1/77, nr. cadastral 150 aparținând pârâților M. I. și M. L., a avut loc prin convenția pârâților, pe linia de hotar stabilita prin semne exterioare, care sunt materializate în anexa nr. 1 din raportul de expertiză efectuat de expert G. T. prin punctele 40-41-42-43-44 (unite prin gard necontestat) și punctul 24, între punctul 44 și 24 neexistând în prezent semne exterioare; să oblige reclamanții să recunoască și să respecte grănițuirea imobilelor învecinate înscrise în c.f. nr. 705-Dezmir, nr. top. 1069/1/76 și in c.f. nr. 1463 - Dezmir, nr. top. 1069/1/77, nr. cadastral 150 pe linia de hotar stabilita prin punctele 40-41-42-43-44-24 materializate în anexa nr. 1 din raportul de expertiză efectuat de expert G. T., cu cheltuieli de judecată.

Totodată, pârâții M. au formulat și o cerere de chemare în judecată a altor persoane, prin care au solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâți a lui: D. P., față de care au solicitat instanței să dispună obligarea acestuia la grănițuirea proprietăților învecinate, respectiv a imobilului înscris in c.f. nr. 1463 - Dezmir, nr. top. 1069/1/77, nr. cadastral 150 identificat prinplanurile de punere în posesie cu .. 45, aparținând pârâților M. I. și M. L. și a imobilului identificat prin planurile de punere în posesie cu .. 46, aparținând pârâtului D. P., cu cheltuieli de judecată și a lui:

T. M. și T. V., proprietari asupra cotei de ½ parte din terenul identificat în tarlaua 64, ., P. M., proprietară asupra cotei de ½ parte din terenul identificat în tarlaua 64, ., E. G., proprietar asupra terenului identificat în tarlaua 64, parcelele cu nr. 41,42, GHEȚIIOAN, proprietar asupra terenului identificat în tarlaua 64, ., C. T., proprietar asupra terenului identificat în tarlaua 64, ., G. P., proprietar asupra terenului identificat în tarlaua 64, ., toți cu domiciliul necunoscut,

C. LOCALA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR a comunei APAHIDA, C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR a județului CLUJ, cu sediul in Cluj-N., Bulevardul 21 Decembrie 1989, nr. 58 jud. Cluj, pentru ca față de acești pârâți și față de reclamanți și pârâții din acțiunea principală T. L.-G. și T. R., O.C.P.I. CLUJ și pârâtul D. P. proprietar asupra terenului identificat în tarlaua 64, ., instanța să pronunțe o hotărâre judecătorească prin care: să se dispună constatarea întinderii suprafețelor reale rezultate prin măsurătorile efectuate prin raportul de expertiză pentru imobilele din tarlaua 64, parcelele cu nr. 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, și să se dispună rectificarea suprafețelor terenurilor identificate prin aceste parcele prin înscrierea în titlurile de proprietate a suprafețelor reale rezultate prin măsurători, să se dispună rectificarea înscrierilor de carte funciară și a înscrierilor cadastrale pentru terenurile identificate in tarlaua 64, parcelele cu nr. 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49 care sunt intabulate în regim de carte funciară sau în sistemul de cadastru general, prin radierea înscrierilor privitoare la suprafață și înscrierea asupra fiecărei parcele a suprafețelor reale rezultate prin măsurători, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată proporțional cu cota parte a terenului deținut din întreaga suprafață măsurată și dispusă pentru rectificare.

În motivarea cererii reconvenționale și a cererii de chemare în judecată a altor persoane în fapt, pârâții M. au arătat că prin expertiza dispusă în cauză, expertul desemnat – G. T. a constatat că nu se poate face o stabilire a amplasamentului corect al celor trei parcele de teren aflate in litigiu, conform schițelor de punere în posesie și a titlurilor de proprietate eliberate în baza legilor fondului funciar, pentru că la data efectuării punerii în posesie în baza Legii 18/1991, nu s-a făcut o ridicare topografică riguroasă a zonei în cauza și o reambulare a planurilor în vederea materializării eventualelor modificări survenite în timp față de planurile de CF și cadastrale, măsurătorile topografice la punerea în posesie s-au făcut cu instrumente empirice (compasul sau ruleta), fără a ține seama de configurația terenului, calculul suprafețelor făcându-se de asemenea prin metode geometrice - folosind distanțele măsurate cu respectivele instrumente si nu prin metoda analitica, astfel că toate acestea generează unele erori în interpretarea datelor culese în teren, iar planurile astfel obținute pot avea cel mult o valoare informativa cu privire la forma si poziția parcelelor in cauza.

Pornind de la această constatare, expertul a propus două variante de grănițuire, dar în ambele dintre acestea, în urma unor măsurători asupra terenurilor din tarlaua 64, parcelele cu nr. 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49 a constatat că aceste terenuri nu au în realitate suprafețele înscrise cu ocazia efectuării documentațiilor tehnice în baza legilor fondului funciar, suprafețele reale fiind mai mici.

În prima variantă expertul propune o diminuare doar a suprafețelor celor trei parcele aparținând părților chemate în judecată prin cererea introductivă, iar în cea de-a doua variantă propune diminuarea și a suprafețelor parcelelor cu nr. 46,47, 48, deși proprietarii lor nu au fost parte în proces, concluziile raportului de expertiză și hotărârea judecătorească ce s-ar pronunța nefiindu-le opozabilă.

Este necesară introducerea în cauză și a acestor persoane enumerate, care pot avea pretenția păstrării valorilor înscrise în titlurile de proprietate pentru suprafețele parcelelor pe care le dețin, în lipsa verificării acestor suprafețe în prezența lor legal citați la măsurători și în lipsa posibilității de a-și formula apărările pe care le consideră necesare.

De asemenea, eventualele modificări în titlurile de proprietate trebuie efectuate de C. Județeană, pe baza documentației tehnice înaintate de C. locală.

Pe de altă parte, au arătat că între proprietarii imobilului înscris în c.f. nr. 705-Dezmir, nr. top. 1069/1/76 și ai imobilului înscris in c.f. nr. 1463 - Dezmir, nr. top. 1069/1/77, nr. cadastral 150 a avut loc grănițuirea prin convenția părților, iar linia de hotar a fost stabilita prin semne exterioare, constând inițial în țăruși metalici fixați în pământ în patru puncte, iar ulterior, după data de 01.02.2006, prin instalarea pe o porțiune de 75 metri liniari a liniei de hotar a gardului din plasă metalică.

În această situație a existenței convenției dintre părți, pârâții M. I. și M. L. au subliniat că este lipsită de eficiență juridică oricare din propunerile expertizei care urmărește stabilirea unei alte linii de hotar, care ar fi sinonimă cu strămutarea de hotare.

. în proprietatea lor a avut acest amplasament încă de la data desființării fostelor CAP, când s-a trecut la folosirea terenurilor pe vechile amplasamente. Nu există o suprapunere fidelă a terenurilor peste situația prezentată grafic în hărțile de carte funciară și cele de punere în posesie deoarece inginerul care a efectuat măsurătorile cu ocazia atribuirii terenurilor în proprietate nu a respectat întrutotul situația de carte funciară și a mai atribuit o suprafață de teren și altei persoane decât proprietarilor tabulari sau urmașilor acestora, astfel că există o decalare spre sud a amplasării reale a parcelelor față de schițele de carte funciară și de punere în posesie.

De asemenea, pârâții au învederat instanței că prima identificare juridică a parcelei lor s-a făcut în dosarul civil nr.7581/1997 al Judecătoriei Cluj-N., când între moștenitorii lui M. I. s-a dezbătut succesiunea și s-a atribuit unuia dintre moștenitori acest teren. Conform expertizei efectuate în acel dosar de către expert F. F., terenul avea o lățime la drum de 23 metri liniari. Amplasamentul terenului a fost cel din prezent.

Ulterior, prin actele dosarului civil nr.355/2003 al Judecătoriei Cluj-N., s-a făcut iar identificarea acestui teren și s-a dispus prin sentința civila nr. 4002/2003 intabularea in CF a dreptului de proprietate asupra acestui teren în favoarea lor. În expertiza tehnica întocmita in acel dosar de expert Madaras M., conform planului de situație întocmit la efectuarea expertizei, . dimensiuni: la front fata si spate - 21,5 ml, adică mai puțin cu 1,5 metri liniari. Această ultimă expertiză a fost efectuată în urma convenției privind linia de hotar dintre acest teren și terenul proprietatea reclamanților, deoarece, cunoscând neconcordanța dintre planurile de punere în posesie și amplasamentele reale ale parcelelor și cunoscând că terenul reclamanților nu avea 5.800 mp cât trebuia să aibă după scripte, au chemat la fața locului pe inginerul G. - angajata Primăriei . efectuat măsurătorile pentru punerea în posesie în temeiul legilor fondului funciar și i-au solicitat să aducă schițele întocmite cu ocazia punerii în posesie și să procedeze în prezența lor și a reclamanților la stabilirea amplasamentului celor două parcele. De asemenea, au arătat că cu cea ocazie și terenul reclamanților a fost delimitat, iar între terenul acesta și terenul proprietatea lor s-a stabilit limita de hotar prin țărușare cu țăruși din țeava metalică, având înălțimea de 1,5 metri. Țărușii au fost puși pe limita de proprietate în prezența reclamantului și a inginerei angajate a Primăriei și locul lor nu a fost modificat de atunci. Pe latura sudică a proprietății aparținând reclamanților, pentru delimitarea terenului de cel aparținând pârâților T., de asemenea s-au pus țăruși din lemn, dar aceștia au dispărut în timp.

Totodată, au subliniat că acea limită sudică era mai la sud de limita de folosință actuală, astfel că și terenul reclamanților avea între aceste limite suprafața apropiată de 5.800 mp la momentul în care s-au făcut acele măsurători.

Pe marginea sudică a terenului reclamanților se află plantați niște pruni tineri, despre care vechiul proprietar al terenului a făcut afirmația către reclamanți, cu ocazia vânzării-cumpărării, că sunt în interiorul proprietății reclamanților, iar acum răzorul pe care au fost plantați prunii este cu circa 1 metru în interiorul proprietății aparținând pârâților T. și prin urmare înspre sud trebuie căutată diferența de suprafață a terenului reclamanților până la suprafața de 5.800 mp.

Pe de altă parte, pârâtul a arătat că a fost de față la semnarea contractului de vânzare-cumpărare a terenului către reclamanți, a redactat și susținut acțiunea acestora pentru intabularea dreptului lor și a luat legătura cu același expert M. M. care a efectuat și expertizarea terenului său, astfel că este în cunoștință de cauză când afirmă că terenul reclamanților are stabilită limita dinspre nord prin punctele 40-41-42-43-44-24, conform expertizei efectuate în prezentul dosar, iar limita dinspre sud trebuie reconstituită pe linia răzorului, adică mai înspre sud, astfel încât reclamanții să dețină un teren cu suprafața apropiată de 5.800 mp.

Diminuarea suprafeței terenului reclamanților s-a produs după ce terenul aparținând lui E. G. a fost delimitat cu gard pe latura sa dinspre nord, care s-a mutat înspre . aceștia la rândul lor au modificat limita dinspre nord a parcelei lor prin mutarea acesteia în interiorul parcelei reclamanților.

Prin urmare, rolul expertizei din acest dosar este de a reconstitui limitele dintre proprietăți după cum au fost acestea trasate cu ocazia măsurătorilor la care a făcut referire, deoarece prin acele măsurători s-au stabilit prin convenție limitele de hotar și nu au mai fost contestate până la prezenta acțiune de chemare în judecată.

Deoarece a dorit să ridice pe piloni o construcție temporară, a dorit în mod deosebit ca mai înainte să se stabilească limitele proprietății și abia după delimitare a edificat acea construcție. De asemenea, gardul din plasă care a fost montat pe o lungime de 75 metri pe latura dinspre proprietatea reclamanților, a fost edificat în baza autorizației de construire nr. 1 din 01.02.2006, exact pe linia de hotar stabilită în comun cu reclamanții și având acordul acestora.

Dacă se va stabili de către instanță o altă limită dintre proprietăți, calculată prin verificarea tuturor suprafețelor parcelelor proprietarilor chemați în judecată, diminuându-se corespunzător suprafețele pentru ca fiecare parcelă să își reducă suprafața proporțional cu diferența de teren între cea înscrisă în planurile parcelare și cea faptică pentru întreaga zonă, urmează a se dispune în contradictoriu cu toate părțile pentru ca hotărârea judecătorească să primească forță executorie și să poată produce efecte juridice prin punerea sa în executare. Altfel, fără citarea în proces a tuturor proprietarilor față de a căror terenuri expertul propune să se constate o altă stare de fapt în privința suprafeței, hotărârea ce se va pronunța va afecta dreptul de proprietate al subsemnaților.

Pârâtul D. P. a fost chemat în judecată și pentru că expertul propune, în ambele variante, ca . modifice limita de proprietate pe latura dinspre . mutarea sa mai înspre nord cu 0,4 respectiv 0,8 metri liniari, situație ce nu se poate realiza fără acordul acestuia sau fără ca prin hotărâre să se dispună aceasta în contradictoriu și cu acest pârât.

În drept, au fost invocate prevederile art. 119, 57, 274 Cod de procedură civilă. ( filele 217-221).

La rândul lor, reclamanții, față de cererea reconvențională și cererea de chemare în judecată altor persoane formulată de pârâții M. I. și M. L., au formulat întâmpinare prin care au arătat următoarele:

Față de cererea reconvențională: au invocat în principal excepția inadmisibilității primului petit din acțiunea reconvențională, privitor la constatarea împrejurării că mejdia a fost stabilită convențional între părți, având în vedere dispozițiile art.111 C.pr.civ., care arată că cererea în constatare nu poate fi primită dacă este posibilă cererea în realizarea dreptului, în al doilea rând au invocat excepția inadmisibilității petitului din acțiunea introductivă ( trecut în cuprinsul cererii de chemare în judecată a altor persoane ), privitor la constatarea întinderii suprafețelor reale ale unui număr de parcele de teren, inclusiv . le aparține, având în vedere că ei au formulat o acțiune în grănițuire, acțiune reală, petitorie, care presupune oricum stabilirea suprafețelor reale. Ori, în condițiile art. 111 C.pr.civ., acțiunea în constatare nu poate fi primită dacă partea are la îndemâna o acțiune în realizarea dreptului.

În subsidiar, reclamanții au solicitat respingerea în întregime a acțiunii reconvenționale formulate, ca nefondată. Astfel, reclamanții au arătat că acțiunea introductivă promovată de ei are printre altele ca obiect și stabilirea mejdiei reale dintre proprietățile lor și ale pârâtului M., mejdie ce urmează a fi stabilită pe baza de expertiză de către instanța de judecată.

De asemenea, reclamanții au menționat că nu a existat nici o convenție între ei și familia M. cu privire la stabilirea mejdiei dintre proprietățile părților. Dimpotrivă, de-a lungul timpului au avut loc o . discuții în contradictoriu cu privire la mejdie.

Astfel, la data la care au cumpărat terenul, în anul 2003, acest teren era clar delimitat de terenul familiei M., întrucât acesta era arat, în timp ce terenul lor nu mai fusese arat de mulți ani. Astfel, linia de demarcație între terenul lor și terenul familiei M. era reprezentată de o linie dreaptă, paralelă cu liniile de demarcație dintre celelalte parcele din vecinătate. În anii următori au observat că familia M. de fiecare dată când ara terenul său, intra tot mai adânc pe terenul lor, astfel încât linia de demarcație între terenurile părților, din cauza culpei familiei M., a devenit treptat o linie curbă, așa cum se poate vedea și pe schițele din expertiza aflată la dosar.

Totodată, la scurt timp după ce au cumpărat terenul, au constatat că pârâții M. au amplasat stâlpii de susținere a cabanei lor pe terenul reclamanților, fapt ce a generat mai multe discuții în contradictoriu, în urma cărora pârâții M. și-au mutat stâlpii de la cabană, dar nu suficient de mult, o parte din ea rămânând tot pe terenul reclamanților, fapt ce a generat din nou discuții conflictuale.

Apoi în anul 2004 paratul M. împreună cu socrul acestuia profitând de absența reclamanților, au montat gardul despărțitor pe terenul reclamanților fapt ce a generat din nou discuții conflictuale, discuții care au avut loc și la momentul când parații M. au montat o fântână pe același teren. În consecință nu poate fi vorba de nici o înțelegere între ei și pârâții M., cu privire la mejdie, dimpotrivă, problema mejdiei a suscitat tot timpul neînțelegeri între noi. Acesta este și motivul pentru care au înaintat o acțiune în fața instanței de judecată cu privire la stabilirea mejdiei.

Față de cererea de chemare în judecată a altor persoane: reclamanții au învederat în primul rând că, față de dispozițiile art. 57 al.2 C.pr.civilă, care arată că cererea făcută de pârât se depune odată cu întâmpinarea, sau cel mai târziu la prima zi de înfățișare, și având în vedere că termenul la care aceasta a fost depusă este mult după prima zi de înfățișare, înțeleg să invoce excepția tardivității formulării cererii, urmând ca această cerere să se judece separat.

În al doilea rând, au invocat excepția inadmisibilității cererii formulate de pârâți, care nu întrunește elementele legale ale cererii de chemare în judecată a altor persoane, având în vedere dispozițiile art. 57 al. 1 C.pr.civ, care arată că oricare dintre părți poate chema în judecată alte persoane care pot pretinde aceleași drepturi ca și reclamantul. În cauză persoanele chemate în judecată este evident că nu pot pretinde aceleași drepturi ca și reclamanții. Sub falsa aparență a chemării în judecată a altor persoane, pârâții M. doresc să se judece pentru rezolvarea propriei lor situații și a propriilor lor interese, cu cei chemați în judecată și față de care trebuie să își stabilească propria mejdie. Rezolvarea mejdiei dintre parații M. și D. P., precum și a rectificărilor de carte funciară a celorlalte persoane chemate în judecată nu privește prezentul proces, ci este o chestiune care poate și trebuie să fie analizată și judecată separat, întrucât este evident că vizează raporturile juridice dintre parații M. și persoanele chemate în judecată, astfel încât și raportul procesual civil trebuie stabilit în consecință. ( filele 241-242 )

Ulterior, pârâții M. I. și M. L. au depus precizări la cererea reconvențională și la cererea de chemare în judecată a altor persoane, astfel că privitor la paragraful conținând formularea: - să se dispună constatarea întinderii suprafețelor reale rezultate prin măsurătorile efectuate prin raportul de expertiză pentru imobilele din tarlaua 64, parcelele cu nr. 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, și să se dispună rectificarea suprafețelor terenurilor identificate prin aceste parcele, prin înscrierea în titlurile de proprietate a suprafețelor reale rezultate prin măsurători, „nu este o cerere propriu-zisă prin care să solicite în baza art. 111 C.pr.civ. constatarea existenței sau neexistentei unui drept, ci conține motivarea în fapt a capătului următor de cerere, prin care am solicitat: - să se dispună rectificarea înscrierilor de carte funciară și a înscrierilor cadastrale pentru terenurile identificate in tarlaua 64, parcelele cu nr. 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49 care sunt intabulate în regim de carte funciară sau în sistemul de cadastru general, prin radierea înscrierilor privitoare la suprafață și înscrierea asupra fiecărei parcele a suprafețelor reale rezultate prin măsurători.

Motivarea în drept a cererii reconvenționale și a cererii de chemare în judecată a altor persoane este următoarea: pentru cererea reconvențională - art. 584 C.civ., potrivit căruia „Orice proprietar poate îndatora pe vecinul sau la grănițuirea proprietății lipite cu a sa”, iar pentru cererea de chemare în judecată a altor persoane: - art. 33 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, care prevede că în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia, și art. 34 care conferă calitate procesuală activă subsemnaților în promovarea cererii de rectificare a înscrierilor din cartea funciară, dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.

Din concluziile raportului de expertiză rezultă că se propune diminuarea proporțională a suprafețelor parcelelor identificate in tarlaua 64, cu nr. 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, deoarece suprafețele reale rezultate din măsurători sunt mai mici decât cele înscrise în titlul de proprietate.

Calitatea procesuală pasivă a comisiilor de fond funciar este dată tocmai de calitatea lor de persoane juridice abilitate conform legii în procedura de emitere ale titlurilor de proprietate în care sunt înscrise parcelele din tarlaua 64, cu nr. 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, cu alte suprafețe decât suprafețele reale determinate prin măsurători.

Modificarea suprafețelor în evidențele de carte funciară trebuie să fie și consecința pronunțării hotărârii judecătorești de rectificare în contradictoriu cu emitenții titlurilor de proprietate care pot formula apărări proprii prin care să tindă a dovedi că înscrierile din titluri sunt în concordanță cu situația reală actuală a imobilelor, ceea ce nu ar întemeia admiterea acțiunii în rectificare a situațiilor de carte funciară. ( filele 244-245 )

La data de 30.06.2009, pârâții M. au solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâți, pe moștenitorii pârâtului G. I., proprietar asupra terenului identificat în tarlaua 64, .: respectiv pe N. A. și N. D.. ( fila 290 )

Pentru termenul de judecată din data de 15.07.2009, pârâții M. I. și M. L. au formulat o cerere de renunțare la judecată împotriva următorilor pârâți introduși în cauză prin cererea de chemare în judecată a altor persoane T. M. și T. V., proprietari asupra cotei de ½ parte din terenul identificat în tarlaua 64, ., P. M., proprietară asupra cotei de ½ parte din terenul identificat în tarlaua 64, ., în nume propriu și moștenitoare a lui ENACHESCU G., proprietar asupra terenului identificat în tarlaua 64, parcelele cu nr. 41, 42, N. A. și N. D. în calitate de moștenitori G. I., proprietar asupra terenului identificat în tarlaua 64, ., C. T., proprietar asupra terenului identificat în tarlaua 64, . G. P., proprietar asupra terenului identificat în tarlaua 64, ., toți cu domiciliul necunoscut, C. LOCALA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR a comunei APAHIDA, C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PORPRIETATE ASUPRA TERENURILOR a județului CLUJ.

Totodată, au arătat își susțin în continuare numai în contradictoriu cu reclamanții cererea reconvențională prin care au solicitat instanței: - să se constate că grănițuirea dintre proprietățile învecinate reprezentate de imobilul înscris în c.f. nr. 705-Dezmir, nr. top. 1069/1/76 aparținând reclamanților și imobilul înscris in c.f. nr. 1463 - Dezmir, nr. top. 1069/1/77, nr. cadastral 150 aparținând pârâților M., a avut loc prin convenția pârtilor, pe linia de hotar stabilita prin semne exterioare, care sunt materializate în anexa nr. 1 din raportul de expertiză efectuat de expert G. T. prin punctele 40-41-42-43-44 (unite prin gard necontestat) și punctul 24, între punctul 44 și 24 neexistând în prezent semne exterioare; să oblige reclamanții să recunoască și să respecte grănițuirea imobilelor învecinate înscrise în c.f. nr. 705-Dezmir, nr. top. 1069/1/76 și in c.f. nr. 1463 - Dezmir, nr. top. 1069/1/77, nr. cadastral 150 pe linia de hotar stabilita prin punctele 40-41-42-43-44-24 materializate în anexa nr. 1 din raportul de expertiză efectuat de expert G. T. și cererea de chemare în judecată a altor persoane și împotriva pârâtului: D. P., față de care au solicitat: - să fie obligat pârâtul D. P. la grănițuirea proprietăților învecinate, respectiv a imobilului înscris in c.f. nr. 1463 - Dezmir, nr. top. 1069/1/77, nr. cadastral 150 identificat prin planurile de punere în posesie cu .. 45, aparținând pârâților M. și a imobilului identificat prin planurile de punere în posesie cu .. 46, aparținând pârâtului D. P..

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 246 Cod de procedură civilă. ( fila 291 ).

Față de precizarea cererii reconvenționale a pârâților M., reclamanții au formulat întâmpinare redând considerente menționate în întâmpinarea anterioară.

Astfel, s-a invocat excepția inadmisibilității petitului privind constatarea că mejdia a fost stabilită convențional între părți, având în vedere dispozițiile art. 111 C. pr. civ. care arată că cererea în constatare nu poate fi primită dacă poate fi formulată o cerere în realizarea dreptului, ori pârâții au evitat să formuleze o astfel de cerere, cerere care de altfel este nefondată.

Totodată, au invocat excepția inadmisibilității petitului privind recunoașterea și respectarea mejdiei întrucât nu există temei nici de drept și nici de fapt pentru formularea unei astfel de cereri. Admiterea unei acțiuni în grănițuire presupune stabilirea prin hotărâre judecătorească a mejdiei reale dintre proprietăți, acest fapt ducând automat la obligativitatea pentru părțile litigante la respectarea acestei mejdii ca efect al respectării hotărârii judecătorești. In altă ordine de idei mejdia nu poate fi stabilită convențional decât ca efect secundar al unui act translativ de proprietate, doar acela putând justifica modificarea mejdiei prin includerea unei porțiuni suplimentare de teren pe proprietatea uneia dintre părți. Atâta timp cat imobilele din prezentul litigiu au aceeași configurație în cartea funciară și atâta timp cat între părți nu au intervenit acte translative de proprietate, instanța de judecată poate doar stabili mejdia reală dintre proprietăți raportat la situația existentă de carte funciară.

Pe fond, au solicitat acțiunii reconvenționale precizate pentru toate considerentele expuse în întâmpinarea precedentă subliniind încă o dată că nu au încheiat cu pârâții nici un fel de convenții translative de proprietate sau privind stabilirea mejdiei.

Cu privire la cererea de chemare în judecată a altor persoane, reiterată de pârâți prin precizarea de acțiune indicată, reclamanții au susținut în continuare excepția tardivității formulării acestei cereri prin prisma dispozițiilor art.57 al. 2 C.pr.civ. și în subsidiar excepția inadmisibilității acestei cereri datorită neîntrunirii condițiilor stabilite de dispozițiile art.57 al. l C.pr.civ., așa cum au fost invocate și motivate aceste excepții prin întâmpinarea anterioară. ( fila 299 )

La termenul de judecată din data de 3.11.2010, pârâtul D. P. a depus la dosar o cerere de chemare în judecată a altor persoane, solicitând introducerea în cauză a moștenitorilor pârâtului G. I. decedat, respectiv a numiților N. A. și N. D., cerere prin care a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să oblige pârâții la grănițuirea proprietăților învecinate, respectiv a imobilului înscris în CF 1521 Dezmir, nr.top.1069/1/78 ( situat în . ) proprietatea sa și a imobilului înscris în CF_ Apahida ( provenită din conversia de pe hârtie a CF 5466 Apahida ), nr.cad.4721 ( situat în . ), proprietatea pârâților N. și să dispună rectificarea de CF în ceea ce privește suprafața de teren ce le aparține pârâților N., cu cheltuieli de judecată.

În motivare, pârâtul a arătat că este necesară introducerea acestor pârâți în cauză în urma concluziilor raportului de expertiză, care în varianta a treia a propus diminuarea celor 3 parcele aflate în litigiu inițial, dar și a parcelei sale, ținând cont la calcula de o suprafață mai mare de teren ce include parcelele de la 43 la 47, ori imobilul proprietatea pârâților N. se află situat în . subliniat că nu se poate vorbi de o modificare a limitelor de proprietate sau de o diminuare de suprafață a imobilului pârâților N. fără ca aceștia să fie introduși în cauză.

La data de 23.11.2010, reclamanții D. M. și D. A. D. au depus la dosar întâmpinare la cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de pârâtul D. P., arătând că sunt de acord cu aceasta. ( fila 353 )

Ulterior, pârâții M. I. și M. L. au formulat în contradictoriu cu intervenienții forțați în interes propriu NAS A. si NAS D., proprietari tabulari, cu titlu de moștenire testamentară după G. LEONTINE, moștenitoarea legală a lui G. I., asupra terenului identificat în tarlaua 64, . și pârâții C. LOCALA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR a comunei APAHIDA, C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE POPRIETATE ASUPRA TERENURILOR a județului CLUJ, o cerere prin care au solicitat instanței să pronunțe o hotărâre judecătorească prin care: - să se constate nulitatea absolută parțială a Titlului de proprietate nr._/450/27.09.1994 pentru suprafața de 1400 mp din cei 5100 mp cuprinși în tarlaua 64, ., suprafață ce excede dreptului numitului G. I. asupra a 4300 mp din acest imobil, cu cheltuieli de judecată dacă există opoziție la admiterea cererii.

În motivare, au arătat că din cererea de chemare în judecată a altor persoane, formulată de pârâtul D. P., rezultă că, în prezent, imobilul învecinat proprietății sale, înscris in CF nr. 50.020 Apahida (provenit din conversia de pe hârtie a CF nr. 5466 Apahida), nr. cad. 4721, identificat pe planul de punere in posesie ca fiind situat in ., este proprietatea lui Nas A. si Nas D., cu titlu de moștenire testamentară după G. LEONTINE, moștenitoarea legală a lui G. I..

Terenul a fost reconstituit prin Titlul de proprietate nr._/450/27.09.1994 pentru o suprafață de 5100 mp în favoarea numitului G. I. deși acesta era îndreptățit numai la 4300 mp. Calitatea de persoană îndreptățită a numitului G. I. numai asupra a 4300 mp din totalul de 5100 mp rezultă din cererea de reconstituire și actele doveditoare depuse, care formează dosarul acestuia de fond funciar, datele de carte funciară sub care se identifică acest imobil, respectiv nr. top. 1069/1/79, care a fost evidențiat în raportul de expertiză anexa nr. 5, schițele-planuri de punere în posesie, realizate de specialista în măsurători a comisiei locale de fond funciar și prezentate de aceasta personal instanței în calitatea sa de martoră citată spre audiere, harta-plan de punere în posesie, realizată de comisia locală de fond funciar în baza schițelor efectuate de specialista în măsurători topografice, harta-plan care a fost evidențiată în raportul de expertiză anexa nr. 4

Atât în schițe cât și pe plan se constată că măsurătorile au fost efectuate pentru 4300 mp, lățimea parcelei atribuite fiind de 16 metri liniari, iar conform planului de punere în posesie colțul din partea de sus a laturii învecinate cu terenul proprietatea pârâtului D. P. se află la intersecția cu drumul de exploatare care pornește din drumul comunal și desparte parcelele lui M. V. și M. I..

După cum a constatat experta G. T. în zona parcelelor 44-46 este un mare deficit de teren. În urma verificărilor la cadastru s-a observat inițial o greșită înscriere a amplasamentului nr. cad. 4721, identificat pe planul de punere in posesie ca fiind situat in ., rezultând o suprafață neînscrisă în plan, materializată și pe anexa nr. 3 din completarea la raportul de expertiză între liniile albastru și roșu, punctele A-B-74. Totodată, din studiul hărții de punere în posesie, a hărții de carte funciară și a schițelor efectuate de specialista în măsurători, rezultă că . trebuie să aibă o suprafață mai mică, de doar 4300 mp și este amplasată mai înspre nord, ceea ce ar determina ca toate celelalte parcele să se reamplaseze, astfel că amplasamentul tuturor parcelelor părților din proces se va putea materializa în conformitate cu planul de punere în posesie.

Dacă se va admite această cerere de constatare a nulității absolute parțiale a titlului de proprietate, instanța va putea da o hotărâre de stabilire a liniei de hotar pe vechile amplasamente, care ar corespunde atât amplasamentelor imobilelor din cartea funciară, cât și planului de punere în posesie întocmit potrivit legii fondului funciar.

În caz contrar, o bună hotărâre judecătorească trebuie să țină seama de existența unei stabiliri convenționale a liniei de hotar dintre reclamanți, pârâții M. și pârâtul D. P., conform cererii reconvenționale, deoarece acțiunea în grănițuire este admisibilă numai dacă se va dovedi că o grănițuire între părți nu s-a efectuat anterior pe cale convențională sau prin hotărâre judecătorească.

O altă cale, oricare dintre cele propuse de expert prin raportul de expertiză și prin completarea la acesta nu ar trebui să fie primită, deoarece se îndepărtează de la înțelesul noțiunii de grănițuire, respectiv de stabilire a liniei de hotar, nu de creare a unei noi limite în sensul art. 584 Cod civil, grănițuirea constituind o operațiune de determinare prin semne exterioare si vizibile a limitelor dintre doua proprietăți limitrofe, pentru a se cunoaște cadrul fondului asupra căruia poarta dreptul de folosința al proprietarilor celor doua fonduri. Ea poate fi exercitata atât in situația in care nu exista semne vizibile ale liniei de hotar, care trebuie sa separe proprietățile limitrofe, cat si in situația in care, deși exista intre proprietățile învecinate semne exterioare de delimitare, totuși acestea sunt controversate sau exista îndoieli ca ar fi amplasate pe traseul hotarului dintre proprietăți, stabilit prin voința pârtilor sau pe cale judiciara).

Condițiile speciale pentru introducerea acțiunii în grănițuire ce trebuie îndeplinite cumulativ sunt: inexistenta unei granituiri anterioare, fie convenționala, fie pe cale judecătoreasca; existenta a doua fonduri contigue, proprietate privata, caracterul limitrof al terenurilor fiind de esența granituirii; cele doua fonduri sa fie proprietatea distincta a doua persoane diferite.

în speță, între reclamanți, pârâți M. și pârâtul D. P. există o asemenea grănituire anterioară, convenționala, care face inadmisibilă acțiunea de grănițuire promovată de reclamanți, în lipsa constatării unui temei care să facă lipsită de efect grănițuirea convențională, în speță temeiul fiind constatarea nulității absolute parțiale a titlului contestat, cu consecința posibilității ca limitele de hotar să se stabilească pe vechiul lor amplasament, conform planului de punere în posesie.

Scopul acestei cereri formulate în contradictoriu cu intervenienții forțați este acela de a se determina existența sau nu a unui temei care să facă lipsită de efect grănițuirea convențională dintre părți, deoarece ei sunt prejudiciați în situația în care se va alege orice variantă de grănițuire propusă până în prezent de expertă, fără nici un alt argument decât redistribuirea între mai multe parcele a pierderilor de suprafață constatate.

Dacă se va constata nulitatea absolută parțială a titlului atacat, modificarea amplasamentului întregului lot al pârâților M., cât și a celorlalte părți, se va face prin deplasarea cu mult înspre nord, exact pe limitele trasate pe planurile de punere în posesie, dar în această situație acordul nostru la grănițuire este implicit, deoarece se raportează la aceste planuri.

În schimb, în situația respingerii cererii de constatare a nulității absolute parțiale a titlului atacat, pârâții au arătat că înțeleg să invoce grănițuirea convențională dintre părți, care nu ține seama de planurile de punere în posesie, dar reprezintă manifestarea lor de voință în urma constatării unui deficit de suprafață și delimitării loturilor prin măsurători de către aceeași specialistă a comisiei locale care a procedat și la întocmirea planurilor de punere în posesie.

Așadar, propunerile actuale ale expertei reprezintă soluții de mijloc, ce nu țin cont nici de planurile de punere în posesie, nici de grănițuirea convențională dintre părți, putând fi avute în atenție numai în lipsa planurilor sau a unei convenții de grănițuire, ca va putea fi dovedită prin orice probă.

De aceea, în susținerea cererii reconvenționale, au solicitat ca expertul să întocmească o variantă în care să prezinte liniile de hotar conform grănițuirii convenționale dintre părți, astfel: - grănițuirea dintre imobilul înscris în c.f. nr. 705-Dezmir, nr. top. 1069/1/76 și imobilul înscris in c.f. nr. 1463 - Dezmir, nr. top. 1069/1/77, nr. cadastral 150 să se facă pe linia de hotar stabilita prin semne exterioare, care sunt materializate în anexa nr. 1 din raportul de expertiză efectuat de expert G. T. prin punctele 40-41-42-43-44 (unite prin gard din plasă de sârmă metalică prinsă pe stâlpi din fier fixați în fundație din beton) și linie dreaptă până la punctul 24, între punctul 44 și 24 neexistând în prezent semne exterioare decât de vegetație ca urmare a exploatării diferite, grănițuirea dintre imobilul înscris in c.f. nr. 1463 - Dezmir, nr. top. 1069/1/77, nr. cadastral 150 și a imobilului înscris in CF nr. 1521 Dezmir, nr. top. 1069/1/78, identificat pe planul de punere in posesie cu . facă pe linia de hotar stabilita prin semne exterioare, care sunt materializate în anexa nr. 1 din raportul de expertiză efectuat de expert G. T. prin punctele 39-38-37-36-35 (unite prin gard din plasă de sârmă metalică prinsă pe stâlpi din fier fixați în fundație din beton) -34-33-32-31-30-29-25 între punctul 34 și 25 neexistând în prezent semne exterioare decât de vegetație ca urmare a exploatării diferite.

În susținerea prezentei acțiuni de constatare a nulității, au solicitat întocmirea unei variante care să prezinte liniile de hotar și conform planului de punere în posesie care este materializat în anexa nr. 4 din raportul de expertiză efectuat de expert G. T.. ( filele 361-363 )

Intervenienții N. A. și N. D., în calitate de intervenienți forțați, au formulat întâmpinare prin care au arătat următoarele:

Cu referire la cererile formulate de pârâtul D. P., continuate de moștenitoarea acestuia, se impun următoarele precizări: . tabulară a lor este învecinată la sud cu ., iar la nord cu . V., care locuiește chiar pe acea parcelă, în ., ., și care a cumpărat 2900 mp de la G. P..

În urma măsurătorilor în teren, efectuate cu ocazia cadastrării terenului proprietatea lor, precum și în urma măsurătorilor efectuate de expertul desemnat în cauză, d-na G. T., a rezultat că într-adevăr există un teren în formă neregulată, în suprafață de 739 mp, neocupat conform înscrisurilor existente la dosar.

Au învederat instanței că acest teren se află în posesia faptică și folosința lui M. V., cumpărător al unei suprafețe de 2900 mp de la G. P..

Totodată, au subliniat că nu se opun în principiu stabilirii limitelor reale ale parcelelor în litigiu și nici reglementării situației de carte funciară, pentru toți proprietarii implicați, respectiv cu îndreptarea limitelor de proprietate conform variantei 3 din raportul de expertiză depus la dosarul cauzei de d-na expert G. T., dar au subliniat însă faptul că încă din 1931, la data împroprietăririi în cadrul reformei agrare, familia lor a stăpânit aceeași suprafață de 1400 stânjeni, echivalentul a 5100 mp.

Pentru acest motiv, nu se impune diminuarea parcelei lor, ci cel mult modificarea, mai precis îndreptarea limitelor parcelelor cu luarea în considerare a suprafeței excedentare ce există faptic între . care aparține familiei M..

Cu referire la petitul formulat de pârâții M., prin care s-a solicitat constatarea nulității parțiale a titlului de proprietate nr._/450/27.09.1994, au solicitat să fie respins ca neîntemeiat pentru următoarele considerente: Terenul în suprafață de 1400 stânjeni = 5100 mp, identificat în CF nr. 899 Dezmir, nr topo 1069/1/79, de sub A+4, a fost atribuit în 1931, în cadrul reformei agrare, către numitul C. I. al Vasilichii, căsătorit cu C. A., aspect consemnat în această carte funciară, la B1.

Terenul a fost dat ca zestre de C. I. către fiica acestuia, C. Leontine, căsătorită cu G. I. (identic cu Geții I.), astfel că se regăsește în registrul agricol al lui G. I. la nivelul anului 1959, la poziția 1, cu denumirea toponimică "pe Crișeni", cu suprafața de 0,51 arabil.

La 06 martie 1991, G. loan a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 19/1991 cu privire la mai multe terenuri, inclusiv cu privire la terenul în discuție, așa cum rezultă din declarația întocmită la aceeași dată, la poziția 1.

G. I. a făcut pe deplin dovada calității sale de persoană îndreptățită și a dreptului său de proprietate asupra întregii suprafețe de 0,51 ha = 5100 mp, categoria arabil, în condițiile Legii nr. 18/1991, i s-a eliberat acestuia titlul de proprietate nr._/450/27.09.1994, în care se regăsește terenul în tarlaua 64, .> Titlul de proprietate a fost legal emis pentru suprafața corectă, deținută în proprietate de autorii noștri, astfel că se impune menținerea acestuia.

De asemenea intervenienții au arătat că au moștenit terenul de la G. Leontine (identică cu Geții Leontine), soția supraviețuitoare a lui G. I., în baza testamentului încheiat de aceasta la 27.03.1996, autentificat de BNP S. B. sub nr. 671 și a certificatului de legatar nr. 70/12.07.1999 și și-au înscris în CF dreptul de proprietate astfel dobândit în CF nr. 5466 Apahida.

Practic, cererea pârâților M. se fundamentează pe o simplă copie a unei schițe de proveniență incertă, care e posibil să fie fost redactată de inginera răspunzătoare cu punerea în posesie, dar care nu este în nici un fel constitutivă de drepturi.

Mai mult, starea de fapt prezentată de pârâții M. bazată pe această schiță este contrazisă de toate celelalte înscrisuri depuse la dosarul cauzei care fac dovada de netăgăduit că titlul de proprietate nr._/450/1994 a fost în mod legal emis și nu se impune constatarea nulității sale.

În drept, intervenienții și-au întemeiat poziția procesuală pe prevederile art. 115 C. Pr. Civ. ( filele 393-394 )

Totodată, intervenienții N. A. și N. D. au formulat cerere de chemare în judecată a altor persoane prin care au introdus în calitate de intervenienți forțați pe numiții: M. V. și M. A., solicitând în contradictoriu cu aceștia, să se dispună grănițuirea proprietăților învecinate, respectiv a imobilului teren înscris în CF nr. 5466 Apahida, nr. cad. 4721, fost nr. topo 1069/1/79, tarlaua 64, . și imobilul proprietatea tabulară a acestora, învecinat cu proprietatea lor pe latura nordică, conform expertizei tehnice specialitatea topo ce urmează a se efectua în cauză; să se dispună rectificarea cărților funciare în care sunt înscrise cele două parcele, în măsura în care se va impune.

În motivare, au arătat că . tabulară a lor este învecinată la sud cu ., iar la nord cu . deținută de M. V. și M. A., în devălmășie, ambii locuind chiar pe acea parcelă, în corn. Apahida, sat Dezmir, ., cumpărată de la G. P..

În urma măsurătorilor în teren, efectuate cu ocazia cadastrării terenului proprietatea lor, precum și în urma măsurătorilor efectuate de expertul desemnat în cauză, a rezultat că într-adevăr există un teren în formă neregulată, în suprafață de 739 mp, neocupat conform înscrisurilor existente la dosar.

Acest teren se află în posesia faptică si folosința lui M. V. și a lui M. A., cumpărători ai suprafeței de 2900 mp de la G. P..

Pentru o corectă grănițuire a tuturor parcelelor implicate în acest litigiu se impune ca și aceste persoane să fie chemate în judecată, astfel încât expertiza topo ce urmează a se efectua în cauză și hotărârea ce se va pronunța să le fie opozabilă.

În măsura în care se va impune, după efectuarea raportului de expertiză topo dispus în cauză, își vor preciza și eventuale petite de revendicare.

În drept, au fost invocate prevederile art. 57 alin. 2 C. Pr. Civ. ( fila 418 )

Ulterior, intervenienții N. A. și N. D. au depus o precizare a cererii de chemare în judecată a altor persoane prin care au învederat instanței că intervenienții forțați introduși în cauză la 09.03.2011 sunt proprietari tabulari, în cote de ½ parte, ai terenului în suprafață de 2900 mp, nr. topo 1069/1/80/1, conform înscrierilor din CF nr._ Apahida, provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 1759 Dezmir, pe care au anexat-o.

În aceste condiții, petitele formulate în contradictoriu cu M. V. și M. L. A., se precizează după cum urmează: să se dispună grănițuirea proprietăților învecinate, respectiv a imobilului teren în suprafață de 5.100 mp, înscris în CF nr. 5466 Apahida, nr. cad. 4721, fost nr. topo 1069/1/79, tarlaua 64, . și imobilul în suprafață de 2.900 mp, înscris în CF nr._ Apahida, nr. topo 1069/1/80/1, proprietatea tabulară a pârâților în cote de ½ parte, învecinat cu proprietatea lor pe latura nordică, conform expertizei tehnice specialitatea topo ce urmează a se efectua în cauză; să se dispună rectificarea cărților funciare în care sunt înscrise cele două parcele, în măsura în care se va impune.

Este real că în prezent terenurile lor sunt delimitate scriptic, conform planurilor cadastrale și topografice existente la dosar, însă faptic M. V. și M. L. A. folosesc o suprafață excedentară de 739 mp.

In urma modificării limitelor de proprietate dintre terenurile vecinilor D., M. și D., conform expertizei topo efectuate deja în cauză și care vor fi menținute cel mai probabil și în completările ulterioare ale raportului de expertiză, se va impune și modificarea graniței de azi dintre terenul proprietatea moștenitoarei lui D. P., terenul proprietatea lor și terenul acestor persoane.

În măsura în care, ulterior întocmirii raportului de expertiză specialitatea topografie și în contradictoriu cu intervenienții N., se va impune formularea unui petit în revendicare, și-au rezervat dreptul de a proceda în consecință. ( fila 421 )

La data de 1.10.2012, reclamanții au depus la dosar o completare de acțiune prin care au mai solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța: să oblige pârâții de rândul 1,2,3,4 să le recunoască dreptul de proprietate și să le lasă în deplină proprietate și posesie terenul ce va fi evidențiat prin expertiza tehnică ca fiind proprietatea lor și în posesia pârâților, să dispună rectificarea înscrierilor topografice de carte funciară și cadastrale efectuate în favoarea pârâților și a înscrierilor topografice de arte funciară efectuate în favoarea reclamanților în ceea ce privește suprafața reală a parcelelor precum și forma și amplasamentul acestora, în conformitate cu concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară ce se va efectua în cauză, să oblige pârâții M. I. și M. L. să mute în afara terenului reclamanților sau să demoleze construcția temporară pe care au edificat-o pe terenul proprietatea reclamanților sau în caz de refuz să fie ei autorizați să o demoleze cheltuiala pârâților.

Astfel, reclamanții au arătat că formulează prezenta completare de acțiune având în vedere că din expertiza judiciară efectuată în cauză până la această dată se profilează împrejurarea că o parte din terenul proprietatea lor este folosit de pârâții 1,2,3,4. Totodată pe suprafața de teren aflată în proprietatea lor și folosită de pârâții M. I. și M. L. există edificată o construcție temporară pe piloni care trebuie mutată. Acest aspect rezultă din planurile anexă la raportul de expertiză unde apare figurată această construcție.

În drept, au fost invocate prevederile art. 480 și urm. C.civ,, art.1073 și urm. C.pr.civ., Legea nr. 7/l996. ( fila 501 )

La termenul de judecată din data de 12.12.2012, pârâții M. au formulat întâmpinare și completare la cererea reconvențională raportat la completarea de acțiune depusă de reclamanți la termenul anterior de judecată, respectiv din data de 3.10.2012 prin care au cerut să fie obligați să mute sau să demoleze construcția temporară sau în caz de refuz să fie reclamanții autorizați să o demoleze pe cheltuiala lor.

După cum au arătat și în cererea de chemare în judecată, reclamanților le lipsește o parte din terenul cu care s-au intabulat, astfel ca au chemat in judecata pe vecini pentru a se verifica unde se găsește suprafața lipsă, însă reclamanții nu i-au acuzat că ar ocupat fără drept teren din terenul lor si ca astfel pârâții folosesc mai mult teren decât au la rândul lor intabulat.

Cu toate acestea s-a ajuns să se solicite demolarea sau mutarea unei construcții, chiar temporare, situație care este, evident, prejudiciabilă pentru ei întrucât realizarea acelei construcții a presupus o investiție, iar mutarea sa nu este posibila decât printr-o demolare care ar duce la distrugerea pereților, a pilonilor de sprijin si probabil si a celorlalte componente ale construcției.

Reclamanții au construit si un gard despărțitor cu care au împrejmuit o suprafața de circa 1.700 mp din terenul lor, pe porțiunea care cuprinde construcția si anexele, livada si gradina, iar gardul are o lungime perimetrala de circa 200 metri si este edificat din plasa de sârmă montată pe stâlpi din fier fixați din doi in doi metri în gropi betonate. Deși nu au cerut si demontarea gardului, devreme ce solicita mutarea sau demolarea construcției se impune a se avea in vedere ca si gardul ar trebui mutat, atât pe latura dinspre reclamanți, care are lungimea de circa 75 metri, cat si pe cealaltă parte, înspre urmașii numitului D. P., pe o lungime asemănătoare. Si aceasta operațiune este prejudiciabilă, deoarece trebuie săpate alte gropi, iar cimentul spart pentru a putea fi mutate stâlpii. Totodată, pârâții au reiterat motivele pe care le-au susținut în celelalte înscrisuri depuse la dosar.

Dacă totuși instanța va decide ca este în interesul tuturor părților din proces sa stabilească alte linii de hotar intre noi, înlăturând convenția părților, va putea totuși să admită în parte acțiunea reclamanților, în sensul ca pe porțiunea pe care este edificat gardul intre terenurile noastre, sa mențină linia de hotar convenționala, trasând in continuare o alta linie de hotar, după cum va decide instanța, in acest fel nefiind nevoie sa dărâm gardul si construcția.

Daca va admite in tot cererea principala, pe considerentul ca o linie frântă intre proprietăți nu este benefica pentru exploatarea fondului, dar va retine buna lor credința atâta in exercitarea folosinței pana acum potrivit liniei existente in prezent, cat si in edificarea construcției si a gardului, ca urmare a conduitei pe care am avut-o atât reclamanții, cat si ei, prin completarea cererii reconvenționale, pârâții au solicitat să fie obligați reclamanții să mute gardul care este edificat in prezent intre terenurile reclamanților si al pârâților M., pe cheltuiala lor, pe linia de hotar ce se va stabili de către instanța și să fie obligați reclamanții să suporte cheltuielile necesare pentru demolarea de pe actualul amplasament, mutarea si reclădirea construcției pe noul amplasament in interiorul terenului nostru după ce instanța va stabili linia de hotar.

În drept, au fost invocate prevederile art.119, 57, 274 Cod de procedură civilă. ( filele 524-526 )

La același termen de judecată, intervenienții N. A. și N. D. au depus o cerere de chemare în judecată a altor persoane prin care au solicitat grănițuirea proprietăților învecinate, respectiv a imobilului teren in suprafața de 5100 mp înscris in CF Apahida nr. 5466, nr. cadastral 4721 proprietatea lor si imobilul in suprafața de 8700 mp înscris in CF Apahida nr._, care se învecinează cu proprietatea lor pe latura nordica, având ca proprietari pe numiții: A. V.-V. si soția A. L., in cota de 4/24; P. I. si soția P. M., in cota de 4/24; M. V., in cota de 4/24; M. L. - A. fosta M., in cota de 4/24; B. V., in cota de 2/24; G. L., in cota de 3/24; P. T., in cota de 3/24; să dispună rectificarea cărților funciare in care sunt înscrise cele doua parcele, in măsura in care se va impune.

Conform extrasului CF nr._ Apahida, reiese ca aceste parcelari s-au efectuat in urma unei convenții, autentificata sub nr. 260 din 02.03.2010 de către BNP F. H. A.. Întrucât nu cunosc modalitatea de parcelare, înțeleg să cheme în judecată toți coproprietarii suprafeței de 8700 mp înscrisa in CF_ Apahida.

Întrucât M. V. si M. Leontia A. au fost deja introduși in cauza si au calitatea de pârâți, au solicitat admiterea cererii și față de celelalte persoane indicate care au calitatea de coproprietari, respectiv: A. V.-V., A. L., P. I., P. M., B. V., G. L., P. T.. ( filele 535-536 )

Din actele și lucrările existente la dosar, instanța reține următoarele:

Privitor la excepțiile invocate în cauză, se reține că la termenul de judecată din data de 12.12.2007, după punerea în discuția părților, instanța a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei O. de C. și Publicitate Imobiliară Cluj. ( fila 158 ).

Apoi, la termenul de judecată din 3.06.2009, pârâta P. M. a învederat instanței că pârâtul E. G. a decedat, certificatul de deces fiind depus la dosar, iar față de această situație, pârâții M. I. și M. L. au arătat că înțeleg să se judece în cererea reconvențională cu P. M. – moștenitoare universală a pârâtului E. G. și pe cale de consecință pârâta P. M. figurează în cauză în nume propriu și ca moștenitoare a pârâtului decedat. ( fila 278 )

Pentru termenul de judecată din data de 15.07.2009, pârâții M. I. și M. L. au depus la dosar o cerere de renunțare la judecată față de pârâții T. M. și T. V., P. M., E. G. G. I., C. T., Gsbor P., C. L. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată a . Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate a jud. Cluj, iar prin încheierea de ședință, instanța a luat act de această renunțare cu privire la pârâții T. M. și T. V., P. M., E. G. G. I., C. T., Gsbor P., C. L. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată a . Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate a jud. Cluj. ( fila 291 ).

Prin încheierea de ședință din data de 18.11.2009, instanța a respins excepțiile de inadmisibilitate privind primul petit din cererea reconvențională și de tardivitate și inadmisibilitate a cererii de chemare în judecată a altor persoane, invocate prin întâmpinare de către reclamanții D. M. și D. A. D.. ( filele 302-304 )

La termenul de judecată din data de 25.01.2011, s-a adus la cunoștința instanței faptul că pârâtul D. P. a decedat, fiind introdusă în cauză moștenitoarea acestuia C. M. M.. ( fila 371 ).

La termenul de judecată din data de 3.10.2012, instanța a luat act de renunțarea pârâților M. I. și M. L. la cererea privind constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._/450/1994 emis pe numele defunctului G. I.. ( fila 505 ).

Privitor la redeschiderea dezbaterilor solicitată de pârâții M., citați pentru ultimul termen de judecată la interogatoriu, instanța reține că pe de o parte înscrisurile prin care încearcă să se justifice lipsa pârâtei M. L. la interogatoriu au fost depuse după reținerea cauzei în pronunțare, instanța fiind astfel îndreptățită a nu ține cont de acestea, iar pe de altă parte radiografia depusă la dosar nu este nominală, astfel că pentru ambii pârâți instanța va face aplicarea art.225 C.proc.civ., reținând că lipsa lor la termenul la care au fost citați la interogatoriu nu este justificată.

De asemenea, în susținerea cererii de redeschidere a dezbaterilor solicitată de pârâții M., aceștia invocă aceeași grănițuire convențională a terenului proprietatea lor de cea proprietatea reclamanților, însă acest aspect nu este nou relevat în cauză și deși susțin existența unei convenții, pârâții nu a făcut dovada existenței acesteia.

Conform raportului de expertiză efectuat în cauză de expert G. T., se reține în primul rând faptul că suprafața celor 5 parcele în litigiu ( începând cu cea a pârâților T. R. L. și T. L. G. și terminând cu cea a intervenienților N. A. și N. D. ) au o suprafață scriptică de 25.320 mă, iar suprafața reală este de 24.987 mp, rezultând o suprafață totală lipsă de 333 mp.

Astfel, experta a reținut că porțiunea între proprietatea cu nr. cad._ dată de linia A-B și proprietatea lui E. G. ( nr. cad. 120 ) materializată prin gard, dată de linia 22-28, este cuprinsă între punctele 26a-26-A-B-73-2-39-40-83-48-53-54-57-22-23-24-25-26a și are o suprafață totală de 24.987 mp.

Din acte rezultă pentru această porțiune o suprafață de 25.320 mp, compusă din: nr.cad. 4271 ( fostă ..100 mp, ..800 mp a defunctului D. P., . de 5.760 mp a pârâților M., . de 5.760 mp a reclamanților D. și . de 2.900 mp a pârâților T..

Se reține de către expertă pe baza măsurătorilor efectuate că suprafața reală a imobilelor în litigiu este cu 333 mp mai mică decât cea scriptică.

Prin completarea de expertiză, experta a propus ca această suprafață lipsă de 333 mp să fie distribuită proporțional cu suprafața deținută de fiecare dintre proprietarii celor 5 imobile aflate în litigiu.

Astfel, a fost propusă varianta 3B, care a fost reținută și de către instanță, întrucât neputându-se reține culpa nici uneia dintre părțile litigante în această situație, fiind echitabil ca o suprafață lipsă să fie distribuită proporțional între proprietarii din zonă.

Astfel, experta a stabilit limitele parcelei cu nr.cad. 4271 în suprafață de 5.033 mp cuprinsă între punctele 26a-A-B-73-26a.

. P. îi revine în conformitate cu suprafața de 5.800 mp înscrisă în titlul de proprietate nr._/1995, după distribuție, o suprafață de 5.724 mp. Astfel, mejdiile acestei parcele vor fi situate între punctele 26a-73-2-39a-25a-26, limitele de nord și de sud ale acestui imobil devenind linii drepte, conform punerii în posesie și nu cum erau anterior acestui litigiu – curbe.

Parcelei cu nr.top.1069/1/77 îi revine în conformitate cu suprafața de 5.760 mp intabulată în CF, după distribuire o suprafață de 5.684 mp, mejdiile în această variantă vor deveni astfel:

- actuala limită de nord se mută din punctul 39 în punctul 39a și din punctul 25 în punctul 25a, limita de nord devenind o linie dreaptă, astfel cum este marcată pe planul de punere în posesie și pe planul de CF, și nu curbă cum este în prezent

- limita de sud dinspre reclamanții D. se mută din punctul 40 în punctul 40a și din punctul 24 în punctul 24a, limita de sud a parcelei devenind o linie dreaptă, astfel cum este marcată pe planul de punere în posesie și pe planul de CF, și nu curbă cum este în prezent.

Totodată, s-a înscris în raportul de expertiză faptul că în această variantă, agreată de instanță, cabana de lemn edificată pe . necesar a fi mutată, mejdiile parcelei cu nr.top.1069/1/77 vor fi cuprinse între punctele 25a-39a-39-40a-24a-25, redevenind linii drepte.

Parcelei cu nr.top.1069/1/46 îi revine în conformitate cu suprafața de 5.760 mp intabulată, după distribuire o suprafață de 5.684 mp., limitele parcelei fiind cuprinse între punctele 24-24a-40a-83-47-83a-58-23-24, limitele de nord și de sud fiind linii drepte, conform punerii în posesie.

Parcelei cu nr.top.1069/1/75 în revine în conformitate cu suprafața de 2.900 mp intabulată, după distribuire o suprafață de 2.862 mp, mejdiile fiind cuprinse între punctele 23-58-83a-47-83-48-53-54-57-22-23.

Mai trebuie reținut că s-a optat pentru varianta 3B întrucât așa cum de altfel a reținut experta aceasta corespunde planurilor de punere în posesie, în care mejdiile parcelelor în litigiu erau linii drepte și nu curbe.

De altfel, aceste concluzii sunt confirmate și de declarația martorei D. V., inginer agronom care a participat la punerea în posesie în zonă fiind angajata Primăriei .> Față de cele mai sus reținute, instanța apreciază că acțiunea civilă așa cum a fost precizată și modificată, este întemeiată doar în parte.

Totodată, în temeiul art.1169 C.civ., va respinge ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată și precizată de pârâții M. I. și M. L..

Raportat la situația de fapt reținută, în temeiul art. 52 C.proc.civ. va admite cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de pârâții M. I. și M. L. în contradictoriu cu intervenientul D. P. decedat în timpul procesului continuat de intervenienta C. M. M. – în calitate de descendent de grad I, va admite cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de intervenientul D. P. decedat în timpul procesului continuat de intervenienta C. M. M. – în calitate de descendent de grad I în contradictoriu cu intervenienții N. A. și N. D., va admite în parte cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de intervenienții N. A. și N. D. în contradictoriu cu intervenienții M. V. și M. L. A. fostă M., A. V. V. și soția A. L., P. I. și soția P. M., B. V., G. L. și P. T..

Pe cale de consecință, în temeiul art.584 C.civ. va dispune stabilirea liniei de hotar ce desparte imobilul proprietatea reclamanților identificat în CF 705 Dezmir, nr.top.1069/1/76 de imobilul proprietatea pârâților M. I. și M. L. identificat în CF 1463 Dezmir, nr.top.1069/1/77 și de imobilul proprietatea pârâților T. L. G. și T. R. L. identificat în CF 1504 Dezmir, nr.top.1069/1/75.

Față de prevederile art. 33 din Legea nr.7/1996 rep. va constata nevalabilitatea înscrierilor cadastrale efectuate în favoarea imobilului proprietatea pârâților M. I. și M. L. înscris în CF 1463 Dezmir, nr.top.1069/1/77 în ceea ce privește atribuirea nr.cad.150 și în favoarea imobilului proprietatea pârâților T. L. G. și T. R. L. înscris în CF 1504 Dezmir, nr.top.1069/1/75 în ceea ce privește atribuirea nr.cad. 770, amplasament greșit cu ocazia efectuării lucrărilor cadastrale.

Pe cale de consecință, va obliga pârâta OCPI Cluj să radieze înregistrările efectuate cu ocazia recepției cadastrale a documentațiilor cadastrale aferente imobilului proprietatea pârâților M. I. și M. L. înscris în CF 1463 Dezmir, nr.top.1069/1/77 în ceea ce privește atribuirea nr.cad.150 și în favoarea imobilului proprietatea pârâților T. L. G. și T. R. L. înscris în CF 1504 Dezmir, nr.top.1069/1/75 în ceea ce privește atribuirea nr.cad. 770.

În baza art. 33 din Legea nr.7/1996 rep. va dispune rectificarea înscrierilor cadastrale din CF 1463 Dezmir și CF 1504 Dezmir, efectuate în favoarea pârâților M. I. și M. L., respectiv T. L. G. și T. R. L., în sensul radierii numerelor cadastrale atribuite de 150, respectiv 770.

În baza art.1073-1077 C.civ. va obliga pârâții M. I. și M. L., respectiv T. L. G. și T. R. L. să efectueze demersurile necesare în vederea modificărilor planurilor de amplasament și de delimitare a corpurilor de proprietate, planuri ce au stat la baza identificării parcelelor de teren care aparțin pârâților, situate în localitatea Dezmir, identificate în CF 1463 Dezmir, nr.top.1069/1/75 și CF 1504 Dezmir, nr.top.1069/1/77.

Față de dispozițiile art.580² C.proc.civ. va respinge ca prematur introdus petitul privind autorizarea reclamaților ca în caz de refuz din partea pârâților M. I. și M. L., să efectueze reclamanții demersurile necesare în vederea modificărilor planurilor de amplasament și de delimitare a corpurilor de proprietate.

Va obliga pârâții M. I. și M. L. să recunoască reclamanților dreptul de proprietate și să lase în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 1.164 mp, ce este evidențiat în expertiza tehnică în varianta 3B ca fiind proprietatea reclamanților.

În temeiul art.33 din Legea nr.7/1996 rep. va dispune rectificarea înscrierilor topografice de carte funciară efectuate în favoarea pârâților și a înscrierilor topografice de carte funciară efectuate în favoarea reclamanților în ceea ce privește suprafața reală a parcelelor și forma amplasamentelor acestora, conform raportului de expertiză efectuat în cauză de expert G. T..

Totodată, va obliga pârâții M. I. și M. L. să mute în afara terenului proprietatea reclamanților sau să demoleze construcția temporară pe care pârâții au edificat-o pe terenul proprietatea reclamanților.

Față de dispozițiile art.580² C.proc.civ. va respinge ca prematur introdus petitul privind autorizarea reclamaților ca în caz de refuz din partea pârâților M. I. și M. L., să mute ei în afara terenului proprietatea reclamanților sau să demoleze construcția temporară pe care au edificat-o pârâții.

Va obliga pârâții M. I. și M. L. să desființeze gardul edificat pe terenul proprietatea reclamanților sau să mute gardul, pe cheltuiala lor de pe amplasamentul actual pe mejdia rezultată din raportul de expertiză în varianta 3B.

Față de dispozițiile art.580² C.proc.civ. va respinge ca prematur introdus petitul privind autorizarea reclamaților ca în caz de refuz din partea pârâților M. I. și M. L., să desființeze ei gardul edificat pe terenul proprietatea reclamanților sau să mute ei gardul, pe cheltuiala lor de pe amplasamentul actual pe mejdia rezultată din raportul de expertiză în varianta 3B.

Raportat la dispozițiile art.584 C.civ. va dispune grănițuirea învecinate, respectiv imobilul teren înscris în CF 1463 Dezmir, nr.top 1069/1/77 ( nr.cad.150 ) proprietatea pârâților M. de imobilul teren înscris în CF 1521 Apahida, nr.top.1069/1/78 proprietatea pârâtului decedat D. P. conform variantei 3B din raportul de expertiză.

De asemenea, va dispune grănițuirea învecinate, respectiv imobilul teren înscris în CF 1521 Apahida, nr.top.1069/1/78 proprietatea intervenientului decedat D. P. de imobilul teren înscris în CF 5466 Apahida, nr.cad. 4721 ( nr.top.1069/1/79) proprietatea intervenienților N. conform variantei 3B din raportul de expertiză.

Va dispune grănițuirea proprietăților învecinate, respectiv imobilul teren înscris în CF 5466 Apahida, nr.cad. 4721 ( nr.top.1069/1/79) proprietatea intervenienților N. de imobilul teren înscris în CF_ Apahida, nr.cad_ proprietatea intervenienților M. V. și M. L. A. fostă M., A. V. V. și soția A. L., P. I. și soția P. M., B. V., G. L. și P. T., conform variantei 3B din raportul de expertiză.

Apreciind că sunt în culpă procesuală, în temeiul art.274-276 C.proc.civ. va obliga pârâții M. I. și M. L. la plata către reclamanți a sumei de 9.251,25 lei cu titlu de cheltuieli de judecată – taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu expertiză și onorariu avocațial.

Privitor la cheltuielile de judecată efectuate de intervenienții N. A. și N. D., instanța le va lăsa în sarcina acestora, raportat la poziția procesuală a acestora, fiind singurii care nu au fost de acord cu diminuarea suprafeței lor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE :

Admite în parte acțiunea civilă formulată, precizată și modificată de reclamanții D. M. și D. A. D. domiciliați în mun. Cluj-N., ..4, . în contradictoriu cu pârâții M. I. și M. L. domiciliați în mun. Cluj-N., ., ., jud. Cluj, T. L. și T. R. domiciliați în mun. Cluj-N., ., ., O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILILARĂ CLUJ cu sediul în mun. Cluj-N., . nr.53, jud. Cluj, având ca obiect grănițuire.

Respinge ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată și precizată de pârâții M. I. și M. L..

Admite cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de pârâții M. I. și M. L. în contradictoriu cu intervenientul D. P., domiciliat în ., ., jud. Cluj decedat în timpul procesului continuat de intervenienta C. M. M. – în calitate de descendent de grad I, domiciliată în mun. Cluj-N., ., jud. Cluj și cu domiciliul procesual ales în mun. Cluj-N., ..14, jud. Cluj la av. T. B..

Admite cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de intervenientul D. P. decedat în timpul procesului continuat de intervenienta C. M. M. – în calitate de descendent de grad I în contradictoriu cu intervenienții N. A. și N. D. domiciliați în ., ., jud. Cluj.

Admite în parte cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de intervenienții N. A. și N. D. în contradictoriu cu intervenienții M. V. și M. L. A. fostă M. domiciliați în ., ., jud. Cluj, A. V. V. și soția A. L. domiciliați în mun. Cluj-N., ., ., P. I. și soția P. M. domiciliați în mun. Cluj-N., ., ., B. V. domiciliată în ., ., jud. Cluj, G. L. domiciliată în mun. Cluj-N., Calea Dorobanților nr.98, scara 1, etaj 5, .. Cluj și P. T. domiciliată în mun. Cluj-N., . 7, .. Cluj.

1. Dispune stabilirea liniei de hotar ce desparte imobilul proprietatea reclamanților identificat în CF 705 Dezmir, nr.top.1069/1/76 de imobilul proprietatea pârâților M. I. și M. L. identificat în CF 1463 Dezmir, nr.top.1069/1/77 și de imobilul proprietatea pârâților T. L. G. și T. R. L. identificat în CF 1504 Dezmir, nr.top.1069/1/75.
2. Constată nevalabilitatea înscrierilor cadastrale efectuate în favoarea imobilului proprietatea pârâților M. I. și M. L. înscris în CF 1463 Dezmir, nr.top.1069/1/77 în ceea ce privește atribuirea nr.cad.150 și în favoarea imobilului proprietatea pârâților T. L. G. și T. R. L. înscris în CF 1504 Dezmir, nr.top.1069/1/75 în ceea ce privește atribuirea nr.cad. 770, amplasament greșit cu ocazia efectuării lucrărilor cadastrale.
3. Obligă pârâta OCPI Cluj să radieze înregistrările efectuate cu ocazia recepției cadastrale a documentațiilor cadastrale aferente imobilului proprietatea pârâților M. I. și M. L. înscris în CF 1463 Dezmir, nr.top.1069/1/77 în ceea ce privește atribuirea nr.cad.150 și în favoarea imobilului proprietatea pârâților T. L. G. și T. R. L. înscris în CF 1504 Dezmir, nr.top.1069/1/75 în ceea ce privește atribuirea nr.cad. 770.
4. Dispune rectificarea înscrierilor cadastrale din CF 1463 Dezmir și CF 1504 Dezmir, efectuate în favoarea pârâților M. I. și M. L., respectiv T. L. G. și T. R. L., în sensul radierii numerelor cadastrale atribuite de 150, respectiv 770.
5. Obligă pârâții M. I. și M. L., respectiv T. L. G. și T. R. L. să efectueze demersurile necesare în vederea modificărilor planurilor de amplasament și de delimitare a corpurilor de proprietate, planuri ce au stat la baza identificării parcelelor de teren care aparțin pârâților, situate în localitatea Dezmir, identificate în CF 1463 Dezmir, nr.top.1069/1/75 și CF 1504 Dezmir, nr.top.1069/1/77.
6. Respinge ca prematur introdus petitul privind autorizarea reclamaților ca în caz de refuz din partea pârâților M. I. și M. L., să efectueze reclamanții demersurile necesare în vederea modificărilor planurilor de amplasament și de delimitare a corpurilor de proprietate.
7. Obligă pârâții M. I. și M. L. să recunoască reclamanților dreptul de proprietate și să lase în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 1.164 mp, ce este evidențiat în expertiza tehnică în varianta 3B ca fiind proprietatea reclamanților.
8. Dispune rectificarea înscrierilor topografice de carte funciară efectuate în favoarea pârâților și a înscrierilor topografice de carte funciară efectuate în favoarea reclamanților în ceea ce privește suprafața reală a parcelelor și forma amplasamentelor acestora, conform raportului de expertiză efectuat în cauză de expert G. T..
9. Obligă pârâții M. I. și M. L. să mute în afara terenului proprietatea reclamanților sau să demoleze construcția temporară pe care pârâții au edificat-o pe terenul proprietatea reclamanților.

10.Respinge ca prematur introdus petitul privind autorizarea reclamaților ca în caz de refuz din partea pârâților M. I. și M. L., să mute ei în afara terenului proprietatea reclamanților sau să demoleze construcția temporară pe care au edificat-o pârâții.

11. Obligă pârâții M. I. și M. L. să desființeze gardul edificat pe terenul proprietatea reclamanților sau să mute gardul, pe cheltuiala lor de pe amplasamentul actual pe mejdia rezultată din raportul de expertiză în varianta 3B.

12. Respinge ca prematur introdus petitul privind autorizarea reclamaților ca în caz de refuz din partea pârâților M. I. și M. L., să desființeze ei gardul edificat pe terenul proprietatea reclamanților sau să mute ei gardul, pe cheltuiala lor de pe amplasamentul actual pe mejdia rezultată din raportul de expertiză în varianta 3B.

13.Dispune grănițuirea învecinate, respectiv imobilul teren înscris în CF 1463 Dezmir, nr.top 1069/1/77 ( nr.cad.150 ) proprietatea pârâților M. de imobilul teren înscris în CF 1521 Apahida, nr.top.1069/1/78 proprietatea pârâtului decedat D. P. conform variantei 3B din raportul de expertiză.

14.Dispune grănițuirea învecinate, respectiv imobilul teren înscris în CF 1521 Apahida, nr.top.1069/1/78 proprietatea intervenientului decedat D. P. de imobilul teren înscris în CF 5466 Apahida, nr.cad. 4721 ( nr.top.1069/1/79) proprietatea intervenienților N. conform variantei 3B din raportul de expertiză.

15.Dispune grănițuirea proprietăților învecinate, respectiv imobilul teren înscris în CF 5466 Apahida, nr.cad. 4721 ( nr.top.1069/1/79) proprietatea intervenienților N. de imobilul teren înscris în CF_ Apahida, nr.cad_ proprietatea intervenienților M. V. și M. L. A. fostă M., A. V. V. și soția A. L., P. I. și soția P. M., B. V., G. L. și P. T., conform variantei 3B din raportul de expertiză.

16. Obligă pârâții M. I. și M. L. la plata către reclamanți a sumei de 9.251,25 lei cu titlu de cheltuieli de judecată – taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu expertiză și onorariu avocațial.

17. Cheltuielile de judecată efectuate de intervenienții N. A. și N. D. vor rămâne în sarcina acestora.

Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 10 martie 2014.

JUDECĂTOR GREFIER

R. E. G. A. M.

Red. 15 ex.- 27.03.2014/R.E.G./R.E.G.

← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014....		Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 9400/2014.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 9208/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 9400/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA Contestaţie la executare. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 8934/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA Plângere contravenţională. Sentința nr. 836/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA