Plângere contravenţională. Sentința nr. 1868/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1868/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 26-02-2014 în dosarul nr. 24460/211/2013
ROMÂNIA
Operator de date cu caracter personal nr. 3185
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
Dosar nr._
SENTINȚĂ CIVILĂ NR. 1868/2014
Ședința publică de la 26 Februarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G.-R. F.-H.
GREFIER: R.-I. P.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta S.C. Z. Z. ELECTRONIC S.R.L. și pe intimata D. R. A FINANTELOR PUBLICE CLUJ-N., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut in ședința publica se prezintă reprezentantul petentei av. Ressler S., lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța pune în discuția părții competența instanței.
Reprezentantul petentei arată că instanța este competentă să soluționeze prezenta cauză.
În baza art. 131 coroborat cu art. 94 pct. 4 C.pr.civ. coroborat cu art. 32 din OG 2/2002 C. pr. Civ., instanța constată că este competentă sub toate aspectele general, material si teritorial pentru a soluționa prezenta cauză.
În temeiul art. 238 C. pr. Civ., instanța apreciază durata procedurilor la un termen de judecată..
Reprezentantul petentei solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
În temeiul art. 255 si art. 258 C.pr.civ instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar ca fiind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri sau excepții prealabile de formulat sau probe de administrat, declară închisa faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul pe fondul cauzei reprezentantului petentei.
Reprezentantul petentei solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, precizează faptul că potrivit art. 16 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul verbal de constatare a contravenției trebuia să cuprindă încadrarea corectă, ceea ce în prezentul proces verbal nu există deoarece agentul constatator a reținut că s-a săvârșit contravenția prevăzută de art. 653 alin.1 lit. h din HG 707/2006, s-a considerat că mărfurile încărcate în camion nu ar fi în realitate cabluri coaxiale cu conductori pentru voltmeter, ci ar fi cabluri electrice fără conectori; încadrarea corectă ar trebui să fie art. 652 lit i din HG 707/2006, cu privire la contravenția reținută precizează faptul că s-au realizat peste 1200 de operațiuni vamale de aceeași natură și niciodată societatea nu a mai fost amendată, având în vedere toate cele precizate solicită să se constate că nu s-a săvârșit nici o contravenție, cu cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru.
În baza art. 394 C.proc.civ., declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul prezentei instanțe la data de 18 octombrie 2013, sub nr._, petenta S.C. Z. Z. ELECTRONIC S.R.L. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata D. R. VAMALA CLUJ –BIROUL VAMAL CLUJ-NAPOCA, anularea procesului-verbal de contravenție ./200 nr._/60, încheiat la data 09.10.2013 de către intimată. În subsidiar, petenta a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment, cu restituirea amenzii achitate.
În susținerea cererii sale, petenta a aratat ca, in data de 09.10.2013, la sediul biroului vamal Cluj-N., s-a prezentat un autocar care transporta marfuri in favoarea petentei, care au fost clasificate conform unei traduceri ca fiind cabluri coaxiale cu conectori pentru voltmeter, in cantitate de 10.000 bucati, conform celorlalte acte de insotire a marfii in limba engleza.
In urma controlului efectuat de agentul constatator M. V., s-a considerat ca marfurile incarcate in camion nu ar fi in realitate cabluri coaxiale cu conectori pentru voltmeter, ci ar fi cabluri electrice fara conectori. Procedandu-se astfel, s-a apreciat ca petenta este vinovata de savarsirea unei contraventii prevazute si sanctionate de HG nr. 707/2006 – art. 653 lit. h), in consecinta fiind angajata raspunderea contraventionala a petentei, care a fost sanctionata cu amenda in cuantum de 3.000 lei si confiscarea marfii.
In opinia petentei, sanctionarea sa contraventionala are caracter abuziv, iar incadrarea juridica data de agentul constatator esre gresita.
Agentul a considerat ca documentele comerciale care insotesc marfa nu coincid cu marfa efectiv transportata, mai exact felul marfii nu este conform actelor insotitoare.
Petenta a sustinut ca felul marfii nu poate fi altul decat cabluri, astfel incadrarea deata de agent este eronata, s-ar fi putut retine ca exista marfa de alt gen, daca ar fi fost incarcat camionul cu suruburi sau alte obiecte care nu sunt cabluri.
In ipoteza in care agentul vamal ar fi avut dubii cu privire la felul marfii, ar fi trebuit ca acesta sa solicite punctul de vedere al Autoritatii Nationale Vamale cu o cerere de incadrare a marfii respective.
A aratat petenta ca anterior a mai introdus in vama Cluj-N. marfuri identice, verificarea fiind efectuata de acelasi lucrator vamal, iar la acel moment nu s-a pus problema sanctionarii contraventionale a petentei.
În viziunea petentei, procesul-verbal de contravenție contestat este nelegal și netemeinic, intrucat nu a savarsit fapta contraventionala imputata.
In drept, art. 16 alin. 1, 17, 19, 21 din OG nr. 2/2001, art. 653 din HG nr. 707/2006, art. 194-204 C.proc.civ.
În dovedirea susținerilor formulate, petenta a înțeles să se prevaleze de proba cu înscrisuri (f. 6-23).
Plângerea contravențională a fost legal timbrata cu taxa judiciară de timbru in cuantum de 20 lei.
In data de 19.11.2013, intimatul D. R. a Finantelor Publice Cluj-N. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat instanței, în esență, respingerea plângerii contravenționale formulată de petentă ca nefondată și menținerea, ca temeinic și legal întocmit, a procesului-verbal de contravenție contestat. Totodata, a aratat ca, potrivit art. 11 alin. 3 din OUG nr. 74/2013, s-a subrogat in toate drepturile si obligatiile Autoritatii Nationale a Vamilor, dobandind calitatea procesuala pasiva (filele 29-33).
Petenta a depus raspuns la intampinare (f. 37-38).
În ședința publică din data de 26.02.2014, instanta a retinut ca intimata D. R. a Finantelor Publice Cluj-N. s-a subrogat in drepturile DIRECTIEI R. VAMALA CLUJ –BIROUL VAMAL CLUJ-N., dobandind calitate procesuala pasiva in cauza, potrivit art. 11 alin. 3 din OUG nr. 74/2013. La acelasi termen de judecata, instanta a incuviintat proba cu inscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea stare de fapt și de drept:
Prin procesul-verbal de contravenție ./200 nr._/60, încheiat la data 09.10.2013 de D. R. VAMALA CLUJ –BIROUL VAMAL CLUJ-N., petenta S.C. Z. Z. ELECTRONIC S.R.L. a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 3.000 lei, cu aplicarea sanctiunii contraventionale complementare a confiscarii marfii – o cantitate de 10.000 bucati cabluri electrice, reținându-se că, în data de 09.10.2013, in jurul orelor 14:00, s-a prezentat la sediul autoritatii vamale declarantul vamal .., solicitand acceptarea declaratiei vamale cu nr. MRN13ROCJ_ si plasarea marfurilor apartinand S.C. Z. Z. ELECTRONIC S.R.L. in regimul vamal de punere in libera circulatie (import). Din verificarea declaratiei vamale a rezultat ca marfa importata consta in 10.000 bucati de cabluri coaxiale cu conectori pentru voltmetre, iar petenta, prin comisionarul vamal, a declarat-o la pozitia tarifara_, careia ii corespund taxe vamale de 3,3%. La efectuarea controlului fizic al marfurilor s-a constatat ca atat declaratia vamala, cat si documentele insotitoare contineau date eronate privind felul marfurilor. Mai concret, coletele, in care era ambalata marfa, contineau cabluri electrice cu doua fire fara conectori, taiate la o anumita lungime. Codul tarifar corect care ar fi trebuit declarat de petenta este_, acestei pozitii tarifare aplicandu-i-se taxe vamale in procent de 3,7%.
Ca urmare a celor constatate, s-a procedat la angajarea raspunderii contraventionale a petentei pentru savarsirea contraventiei prev. de art. 653 lit. h) din HG nr. 707/2006, aplicandu-i-se o amenda in cuantum de 3.000 lei, cu confiscarea marfii verificate, intocmindu-se adeverinta de retinere a bunurilor nr. 15/09.10.2013.
Petenta-contravenientă, prin plângerea contravențională formulată, a criticat procesul-verbal de contravenție sub aspectul temeiniciei și legalității acestuia, invederand instantei ca nu a savarsit fapta contraventionala imputata.
Instanța reține că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției face dovada deplină asupra situației de fapt reținute, precum și asupra încadrării juridice date acesteia, până la proba contrară ce incumbă petentului.
Instanța reține că, în speță, nu a fost răsturnată prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul-verbal de contravenție, deși petenta avea posibilitatea de a face dovada contrară celor atestate prin înscrisul contravenției, având în vedere că prezumția de adevăr, recunoscută în favoarea acestuia, este o prezumție relativă (juris tantum).
Totodată, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției trebuie să se conformeze, în ceea ce privește condițiile de fond și formă ale încheierii sale riguroase, prevederilor O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, exigențe care reprezintă tot atâtea garanții menite să asigure legalitatea și temeinicia celor reținute în cuprinsul procesului-verbal.
În conformitate cu dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, sub sancțiunea nulității absolute, care poate fi invocată și, din oficiu, de instanța de judecată, mențiuni referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia. Totodată, procesul-verbal va trebui să poarte și semnătura agentului constatator.
Astfel, instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, procedând, din oficiu, la verificarea legalității actului constatator al contravenției, constată că acesta a fost încheiat cu respectarea deplină a dispozițiilor art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, astfel că, în cauză, nu este incident nici un motiv de nulitate absolută, dintre cele prevăzute de art. 17 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Instanța constată că, în cauză, nu a fost răsturnată prezumția de legalitate a procesului-verbal de contravenție, iar în raport de prevederile legale amintite, reține că agentul constatator s-a conformat în totalitate cerințelor esențiale impuse ad validitatem, fiind menționate datele referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea și sediul contravenientei, s-a realizat o descriere corespunzătoare a faptelor contravenționale, cu indicarea datei și a locului comiterii acestora. Totodată, procesul-verbal a fost semnat de către agentul constatator.
De asemenea, instanța reține că, în speță, agentul constatator a realizat o descriere corespunzătoare a faptei contravenționale, cu indicarea împrejurărilor de timp și loc, situația de fapt reținută fiind de natură să furnizeze instanței suficiente elementele ca activitatea petentei să fie calificată delict contravențional, potrivit art. 653 lit. h) din HG nr. 707/2006.
Mai mult, instanța reține că mențiunile prevăzute de textul art. 16 și art. 19 din O.G. nr. 2/2001, altele decât cele la care face referire art. 17 din O.G. nr. 2/2001, trebuie să fie cuprinse, în mod obligatoriu, în cuprinsul înscrisului contravenției, însă sancțiunea care intervine, în caz de neconformare, este nulitatea relativă și implicită, condiționată de o vătămare.
În același sens a statuat și Î.C.C.J. – Secții Unite prin Decizia nr. XXII din 19.03.2007, de admitere a recursului în interesul legii, declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J., decizie publicată în M.OF. al României, Partea I, nr. 833 din 05.12.2007.
Instanța reține, totodată, că fapta contravenționala, astfel cum a fost conturata și reținuta de agentul constatator – agent vamal M. V., a fost în mod corespunzător încadrata, în drept, în dispozițiile art. 653 lit. h) din HG nr. 707/2006.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că petenta nu a răsturnat prezumția de adevăr de care se bucură procesul-verbal de contravenție, întrucât nu a dovedit o stare de fapt contrară celei atestate de către agentul constatator în actul contravenției.
Procesul-verbal de contravenție face dovada deplină asupra situației de fapt reținute, întrucât împrejurările comiterii faptei contravenționale reprezintă constatări personale (ex propriis sensibus) ale agentului constatator, până la proba contrară care incumbă petentului. În ceea ce privește sarcina probei, conform principiul statuat de art. 249 C.proc.civ., cel ce face o propunere în fața instanței trebuie să o dovedească. Prin urmare, dacă petenta susține netemeinicia celor arătate în procesul-verbal, trebuie să o dovedească. Nu se poate spune că, în acest mod, s-ar încălca cerința referitoare la sarcina probei ce decurge din prezumția de nevinovăție, pe motiv că organul constatator este cel care trebuie să probeze contravenția reținută.
În realitate, fapta reținută este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a procesului-verbal de constatare a contravenției – actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond si de forma prevăzute de lege – și cu prezumția de veridicitate – actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă – prezumții care, deși nu sunt consacrate expres de lege, sunt recunoscute atât de doctrină, cât și de practica judiciară, putând fi considerate a fi prezumții legale, în sensul pe care instanța europeană îl dă acestei noțiuni.
În acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie sa o depășească în folosirea lor în materie penală, instanța consideră ca una din limitele până la care poate să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent. Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, cum este și situația în cauza de față – fapta fiind constatată nemijlocit de către agentul constatator – procesul-verbal, dacă este legal întocmit, se va bucura de prezumția de temeinicie, astfel încât va reveni petentei sarcina de a proba netemeinicia.
Instanța apreciază că această soluție este în acord cu articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, din moment ce instanța are oricum obligația de a verifica din oficiu, legalitatea procesului verbal, în raport cu mențiunile a căror lipsă atrage nulitatea absolută a acestuia. Astfel, deși pornește de la prezumția de temeinicie a procesului verbal, soluția cauzei nu se va întemeia doar pe aceasta, fapt care constituie o limită rezonabilă în aplicarea prezumției.
Instanța reține situația de fapt astfel cum aceasta a fost reținută prin procesul-verbal de contravenție, în drept, fapta petentei întrunind conținutul constitutiv al contravenției prev. și ped. de art. 653 lit. h) din HG nr. 707/2006. Potrivit acestui text normativ, „constituie contravenție si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 la 8.000 lei: depunerea declaratiei vamale si a documentelor insotitoare continand date eronate privind felul marfurilor. In cazul in care prin aceasta fapta este influentata stabilirea drepturilor de import si alte drepturi legale datorate reprezentand impozite si taxe care se incaseaza de catre autoritatea vamala la punerea in libera circulatie a marfurilor, marfurile constatate in plus fata de felul celor inscrise in declaratia vamala se confisca”.
Săvârșirea contravenției prev. de art. 653 lit. h) din HG nr. 707/2006, în oricare din variantele alternative ale elementului material, se sancționează cu amendă contravențională ale cărei limite – minimă și maximă se situează între 3.000 lei și 8.000 lei. În speță, D. R. VAMALA CLUJ –BIROUL VAMAL CLUJ-N., interpretând conjugat criteriile de individualizare a sancțiunii, a stabilit pentru fapta concret săvârșită o sancțiune contravențională principală de 3.000 lei, prin orientare la minimul special prevăzut de legiuitor pentru fapta concret săvârșită.
Fapta petentei, care nu a respectat reglementările Codului Vamal cu privire la întocmirea și utilizarea documentelor justificative pentru operațiunea de import concret efectuata, și anume nu a dat o declaratie vamala conform realitatii, bunurile supuse vamuirii fiind incadrate la o pozitie tarifara eronata, in scopul achitarii unor taxe vamale mai mici decat cele care ar fi trebuit platite pentru marfa concret importata (in loc de 3,7%, s-a urmarit a se achita doar un procent de 3,3%), întrunește elementele constitutive ale contravenției prev. de art. 653 lit. h) din HG nr. 707/2006.
Contrar susținerilor petentei, instanța reține că D. R. VAMALA CLUJ –BIROUL VAMAL CLUJ-N. a procedat la verificarea marfii importate care se afla . 638 colete, fiind ambalata in doar 36 colete, iar potrivit sustinerilor intimatei controlul efectuat a fost unul anevoios, crescand sansele ca agentul vamal sa nu descopere neregula. In acest sens, instanta retine ca, potrivit art. 40 alin. 1 si art. 100 alin. 1 din Legea nr. 86/2006, privind Codul Vamal al Romaniei, autoritatea vamala are abilitarea legala sa efectueze toate controalele pe care le considera necesare pentru a asigura aplicarea corecta a reglementarilor vamale si a altor dispozitii legale privind . si destinatia finala a marfurilor care circula intre teritoriul vamal al Romaniei si alte tari, precum si stationarea marfurilor care nu au statut de marfuri romanesti.
Incadrarea marfurilor in Tariful vamal de import al Romaniei se face conform Regulilor generale pentru interpretarea Sistemului armonizat de denumire si codificare a marfurilor, prezentate in anexa la Legea nr. 98/1996 pentru aderarea Romaniei la Conventia Internationala privind Sistemul armonizat de denumire si codificare a marfurilor si in concordanta cu Notele explicative ale sistemului armonizat, potrivit art. 48 din Legea nr. 86/2006. Astfel ca, pentru a se putea stabili incadrarea tarifara, agentii autoritatii vamale pot si trebuie sa procedeze la observarea si evaluarea proprietatilor si caracteristicilor obiective ale marfurilor, asa cum se prezinta ele in momentul vamuirii, sens in care revad in nomenclatura combinata pozitiile tarifare susceptibile de a acoperi marfa in cauza, alegand acea pozitie tarifara care corespunde marfii in cauza, respectand regulile de incadrare tarifara.
In acord cu sustinerile intimatei, in cauza nu are relevanta sub aspectul raspunderii contraventionale a petentei, sustinerea acesteia din urma in sensul ca a mai introdus in tara marfa cu aceleasi caracteristici declarate, intrucat antrenarea raspunderii juridice a petentei se raporteaza in mod exclusiv la fapta savarsita in data de 09.10.2013.
Pe de alta parte, eroarea cuprinsa in actul administrativ subsecvent – prin care se constata confiscarea bunurilor importate, este una formala, de redactare, care poate atrage o nulitate relativa, doar in masura in care se demonstreaza ca si in actul principal – proces-verbal de contraventie - a fost inscrisa eronat o parte din din numarul declaratiei vamale de import, de natura sa nu se poata determina la ce operatiune vamala se face referire, ceea ce nu este cazul in speta.
Mai mult, potrivit notei explicative existente la dosarul cauzei și întocmită de dl. B. O. în fața comisarilor Gărzii Financiare, acesta a învederat faptul că, în cadrul societății petente, nu se procedează la întocmirea notelor de recepție, acesta fiind „sistemul firmei”, precum și faptul că documentele justificative se întocmesc la sediul firmei în Mun. Tîrgu-M. (f. 28).
Așadar, în speță, nu a fost răsturnată prezumția de legalitate și adevăr de care se bucură procesul-verbal de contravenție contestat, astfel că instanța constată că fapta contravențională prev. de art. 653 lit. h) din HG nr. 707/2006, atestată prin actul constatator, există și, ca atare, este imputabilă petentei-contraveniente. Pentru săvârșirea contravenției în discuție, intimata, în mod temeinic și legal, a stabilit în sarcina petentei o sancțiune contravențională principală a amenzii, în cuantum de 3.000 lei, în condițiile în care limitele speciale – minimă și maximă - ale amenzii pentru contravenția în discuție se situează între 3000 lei și 8.000 lei. Ca atare, agentul constatator, a aplicat o amendă în sumă de 3.000 lei, prin orientare la minimul special prevăzut de legiuitor, asa cum s-a aratat mai-sus.
În raport de concluziile enunțate, se impune constatarea legalității și temeiniciei procesului-verbal de contravenție, cu privire la existența și imputabilitatea faptelor contravenționale, reținute în sarcina petentei, a împrejurărilor în care acestea au fost comise, legate de timp și loc. Prin urmare, în mod justificat, s-a stabilit și angajat răspunderea contravențională a petentei-contraveniente.
În ceea ce privește solicitarea petentei în sensul de a se dispune înlocuirea amenzii contravenționale aplicate, în sumă totală de 3.000 lei, cu avertismentul, instanța reține că cererea petentei este neîntemeiată. Astfel cum s-a arătat mai-sus, din examinarea naturii și cuantumului sancțiunii contravenționale principale stabilite de agentul constatator, rezultă că acesta a stabilit și aplicat sancțiunile – amendă contravențională, în cuantum de 3.000 lei, prin orientare la minimul special prevăzut de legiuitor.
Instanța apreciază că, în cauză, nu se impune reindividualizarea sancțiunii contravenționale principale aplicate și înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum total de 3.000 lei cu avertismentul. Instanța reține că măsura redozării sancțiunii contravenționale principale și înlocuirea amenzii cu avertismentul nu este suficientă pentru a asigura restabilirea ordinii de drept încălcate, prin comiterea contravenției, cât și pentru realizarea prevențiunii speciale, respectiv atenționarea petentei cu privire la conduita sa viitoare, în împrejurări similare. Prin urmare, instanța apreciază că, în speță, rolul educativ al sancțiunii amenzii nu poate fi complinit prin aplicarea avertismentului, mai cu seama ca, chiar potrivit sustinerilor petentei, in trecut a procedat in mod similar la introducerea in tara a bunurilor importate si chiar retinand ca nu a fost antrenata raspunderea contraventionala a petentei pentru aceste fapte.
Potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, care reprezintă cadrul normativ general cu privire la regimul juridic al contravențiilor, sancțiunile contravenționale, fie că sunt principale sau complementare, trebuie să fie individualizate, astfel că sancțiunea aplicată trebuie să reflecte gradul de pericol social al faptei concret săvârșite.
În raport de această împrejurare, textul art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 oferă criteriile pentru individualizarea sancțiunilor contravenționale, reglementându-se, în termeni lipsiți de echivoc, că „sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”.
Instanța, în acord cu prevederile legale evocate, constată că sancțiunea amenzii aplicate, în cuantum total de 3.000 lei, reflectă, în mod real, gradul concret de pericol social al faptelor săvârșite, prev. de art. 653 lit. h) din HG nr. 707/2006, astfel că, în cauză, nu se justifică reindividualizarea sancțiunii contravenționale principale stabilită de agentul constatator și înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul.
Față de considerentele ce preced și în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petentă și va menține atât amenda contravențională de 3.000 lei, cât și celelalte mențiuni, ca temeinice și legale, din procesul-verbal de contravenție ./200 nr._/60, încheiat la data 09.10.2013 de D. R. VAMALA CLUJ –BIROUL VAMAL CLUJ-N..
Văzând și dispozițiile art. 451 si urm. C.proc.civ., raportat la culpa procesuala a petentei, instanta retine ca este nefondata solicitarea acesteia de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată, cererea petentei urmand a fi respinsa ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de către petenta S.C. Z. Z. ELECTRONIC S.R.L., cu sediul în mun. Satu M., Parc Industrial Sud FN, jud. Satu M., înregistrată la ORC sub nr. J_, CUI RO_, reprezentată legal de dl. Leitner I. A. – în calitate de director, cu domiciliul procesual ales la C.. Indiv. Av. Ressler S., cu sediul in mun. Satu M., ., parter, birou 2, jud. Satu M., în contradictoriu cu intimata D. R. A FINANTELOR PUBLICE CLUJ-N., cu sediul în mun. Cluj-N., . I., nr. 19, jud. Cluj, împotriva procesului-verbal de contravenție ./200 nr._/60, încheiat la data 09.10.2013 de D. R. VAMALA CLUJ –BIROUL VAMAL CLUJ-N., ca neîntemeiată.
Menține procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ./200 nr._/60, încheiat la data 09.10.2013 de D. R. VAMALA CLUJ –BIROUL VAMAL CLUJ-N., ca fiind legal și temeinic întocmit.
Respinge cererea petentei de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată ca nefondata.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Apelul si motivele de apel se depun la Judecatoria Cluj-N., sub sanctiunea nulitatii.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.02.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G.-R. F.-H. R.-I. P.
Red./Th.red./F.H.G.R./P.R.I./5ex./28.02.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 471/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3779/2014.... → |
|---|
