Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 02-12-2014 în dosarul nr. 13477/211/2014

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CLUJ-N.

SECȚIA CIVILĂ

OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185

DOSAR NR._

SENTINȚA CIVILĂ NR._/2014

Ședința publică din data de 02 decembrie 2014

Instanța constituită din :

JUDECĂTOR: ȘOIMIȚA-B. T.

GREFIER: C. O.

S-a luat în examinare plângerea contravențională formulată de petentul D. D. T. împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la 03.06.2014 de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 25.11.2014, fiind consemnate încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 02.12.2014.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

În temeiul art. 394, art. 395 C.pr.civ. instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, având ca obiect plângere contravențională, constată următoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N., la data de 18.06.2014, sub nr. de mai sus, formulată de petentul D. D. T. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORTUL DE P. AL JUDETULUI CLUJ, s-a solicitat anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la 03.06.2014.

În motivarea plângerii petentul a arătat în esență că, cele reținute în procesul verbal nu corespund realității, deoarece acesta a pornit de la trecerea de pietoni după ce au trecut pietonii și împreună cu alte două mașini, acesta fiind însă singurul care a fost oprit de către agentul de poliție.

În drept, plângerea nu a fost motivată.

În probațiune s-a depus dovada reținerii permisului de conducere (f. 4).

Plângerea a fost legal introdusă în termenul de 15 zile și legal timbrată (f. 2).

Prin cererea depusă la data de 01.07.2014 petentul a solicitat audierea în calitate de martor a numitului M. G. și a anexat copie a procesului verbal contestat (f. 15).

Intimatul a formulat întâmpinare la data de 15.07.2014 și a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal ca fiind temeinic și legal încheiat.

În motivare a arătat că plângerea contravențională este neîntemeiată, procesul verbal conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001, iar agentul constatator a respectat dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 aplicând sancțiunea în limitele prevăzute de actul normativ, raportat la gradul de pericol social al faptei, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit și circumstanțele personale ale contravenientului. Intimatul a mai arătat că procesul verbal se bucură de o prezumție de legalitate, făcând dovada până la proba contrară, în acest sens pronunțându-se Curtea Constituțională prin Deciziile nr. 197/2003 și nr. 259/2007.

În drept, intimatul a invocat prevederile art. 196 alin. 1, art. 205-206, 223 alin. 3, art. 315 alin. 1 C.pr.civ., O.U.G. nr. 195/2002, O.G. nr. 2/2001.

În probațiune s-a depus copie a procesului verbal de contravenție și a dovezii de comunicare (f. 22, 23). Totodată s-a anexat istoricul contravențional al petentului (f. 20, 21).

Prin răspunsul la întâmpinare depus la data de 05.08.2014, petentul a mai arătat că acesta se afla pe banda din mijloc și că acesta a observat echipajul de poliție, chiar și prietenul său, M. G. i-a atras atenția cu privire la acest din urmă aspect, reiterând faptul că, acesta a oprit pentru a acorda prioritate de trecere pietonilor.

Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse de către părți și proba cu martorul M. G. (f. 36).

Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal . nr._ încheiat la 03.06.2014 de INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 340 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările ulterioare, reținându-se în sarcina acestuia că la data de 03.06.2014, ora 11:00, a condus autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare CJ-_ pe Calea Dorobanților din Cluj-N. fără a acorda prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a străzii pe sensul acestuia de mers, în dreptul benzinăriei „MOL”.

Petentul a refuzat semnarea procesului verbal, formulând obiecțiuni prin care a susținut că, acesta a pornit de la trecerea de pietoni după ce s-a asigurat.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.

Instanța arată că, persoana sancționată contravențional are dreptul la un proces echitabil, conform art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001 și a celor expuse anterior, în cadrul căruia să utilizeze de orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor.

Instanța reține că, starea de fapt descrisă în procesul verbal de către agentul constatator nu coincide cu cea relatată de martorul M. G. (f. 36), în sensul că, deși s-a consemnat în actul de sancționare că petentul nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a străzii, martorul a indicat în fața instanței că petentul se deplasa cu autovehiculul pe banda din mijlocul străzii și a oprit la trecerea de pietoni în paralel cu alte două mașini poziționate în dreapta și în stânga lui și apoi acesta a pornit deodată cu celelalte autoturisme, și cu toate acesta a fost oprit de către echipajul de poliție doar petentul, fără ca martorul să fi observat un pieton în fața mașinii petentul atunci când acesta a pornit de la trecerea de pietoni.

Instanța arată că, descrierea faptei de către agentul constatator prezintă o relevanță majoră prin prisma prezumției de temeinicie a procesului verbal, astfel constatările personale ale acestuia trebuie să aibă un caracter obiectiv și să reflecte realitatea celor întâmplate. Tocmai de aceea, orice fel de neconcordanță între starea de fapt din procesul verbal și cea relatată de martori oculari, creează un dubiu privind obiectivitatea agentului constatator și afectează temeinicia actului de sancționare.

Astfel, prin prisma declarației martorului, instanța reține că, modul de desfășurare a celor petrecute în data de data de 03.06.2014, ora 11:00 ridică un dubiu asupra constatărilor agentului, rezultate din aceea că, totuși autoturismul petentului se afla pe banda de mijloc și a pornit concomitent cu celelalte două autoturisme situate în paralele în dreapta și stânga, ceea ar indica absența vreunui martor angajat în traversarea străzii, fiind vorba și de o stradă cu sens unic, altfel s-a pune problema existenței unei fapte mult mai grave ori a unui pericol real și concret pentru pietoni venit din partea uneia din autovehiculelor din paralel.

În speță, instanța constată că dubiul privind obiectivitatea celor constatate afectează temeinicia procesului verbal, fapt ce impune anularea acestuia.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 și următoarele din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că fiind înlăturată prezumția de temeinicie a procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la 03.06.2014 de către organul constatator I.P.J. Cluj, motiv pentru care se impune anularea acestuia cu consecința înlăturării sancțiunilor aplicate prin acest proces verbal.

Sub aspectul cheltuielilor judecată, prin prisma dispozițiilor art. 453 C.pr.civ., reținând că, în speță nu poate fi constatată o culpă procesuală a intimatului, dat fiind aceea că, anularea procesului verbal a avut loc, nu în urma dovedirii clare a stării de fapt contrare, ci prin aplicarea de către instanță a principiului in dubio pro reo (dubiu profită celui acuzat) în favoarea petentului, instanța va respinge, ca neîntemeiată, cererea petentului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul D. D. T. cu domiciliul în Cluj-N., ., ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, cu sediul în mun. Cluj-N., ., jud. Cluj și în consecință:

Anulează procesul verbal . nr._ încheiat la 03.06.2014 de către organul constatator I.P.J. Cluj.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea petentului de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Apelul și motivele de apel se depun la Judecătoria Cluj-N..

Pronunțată în ședință publică, azi, 02 decembrie 2014.

JUDECĂTOR,GREFIER,

ȘOIMIȚA-B. TRIFANCARMEN O.

Red.Dact./S.B.T./C.O./4 ex./05.01.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA