Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 05-12-2014 în dosarul nr. 16472/211/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal 3185
Cluj-N., Calea Dorobanților nr. 2-4, cod poștal_
Tel.: 0264 – 431.057 / fax: 0264 – 431.033
Secția Civilă
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2014
Ședința publică de la 05 Decembrie 2014
Completul constituit din:
Președinte: A. L.
Grefier: S. C. P.
Pe rol se află judecarea plângerii contravenționale formulată de petenta R. A. D., în contradictoriu cu intimatul C. DE T. PUBLIC CLUJ-N. SA, privind procesul-verbal de constare a contravenției nr._/15.07.2014.
Dezbaterile în fond s-au desfășurat în ședința publică din data de 28.11.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință întocmită la această dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 05.12.2014.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze civile, reține următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 24 iulie 2014 sub nr._, petenta R. A. D. a solicitat instanței în contradictoriu cu intimata C. DE T. PUBLIC CLUJ-N. S.A. ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției nr._ încheiat la data de 15.07.2014 și, pe cale de consecință, exonerarea de la plata amenzii contravenționale aplicate.
În motivare, petenta a arătat, în esență, că prin procesul-verbal contestat a fost sancționată cu amendă în cuantum de 50 lei pentru că ar fi călătorit cu abonament nevalabil pe linia 6, faptă prevăzută de HCL nr. 767/2004 și sancționată potrivit art. 12 din același act normativ.
A invocat următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie ale actului constatator: controlorul RATUC nu are competența de a constata contravenții și de a aplica sancțiuni singur ci doar împreună cu un polițist sau cu un jandarm; i-a fost încălcat dreptul de a cumpăra pe loc un bilet cu suprataxă astfel cum prevede art. 13 din HCL nr. 767/2004.
Cererea nu a fost motivată în drept.
La cerere a anexat în original (f. 5) și în copii certificate pentru conformitate cu originalul procesul-verbal nr._ (f. 3-4), carte de identitate (f. 6).
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 de lei reprezentând taxa judiciară de timbru astfel cum reclamă art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013 și cum rezultă din chitanța de plată de la fila 2.
La data de 24 septembrie 2014, intimata a depus întâmpinare (f. 18-19) prin care a solicitat instanței respingerea plângerii ca neîntemeiată deoarece procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege. A arătat, în sinteză, faptul că petenta a fost sancționată pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 2 din HCL nr. 767/2004 deoarece a fost depistată circulând fără bilet de călătorie valabil.
La întâmpinare, intimata a anexat copii certificate pentru conformitate cu originalul de pe legitimația de control . a agentului constatator M. G. (f. 20-21).
La data de 07.10.2014, petenta a depus răspuns la întâmpinare (f. 27) prin care a reiterat motivele expuse pe larg în cererea introductivă de instanță.
La termenul de judecată din data de 14 noiembrie 2014, instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisurile depuse de părți la dosarul cauzei.
La termenul de judecată din data de 28 noiembrie 2014, în temeiul art. 57 alin. (4) C. pr. civ., actele de procedură îndeplinite de petentă, minoră cu vârsta de 15 ani, au fost confirmate de către ocrotitorul legal R. B..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal nr._ încheiat la data de 15.07.2014 (f. 3-5), petenta R. A. D. a fost sancționată cu amendă în cuantum de 50 lei pentru aceea că ar fi călătorit cu abonament nevalabil pe linia 6, faptă prevăzută de art. 2 din HCL nr. 767/2004.
În drept, conform art. 2 din Anexa nr. 1 la HCL nr. 767/2004 privind Normele de conduită ale personalului R.A.T.U.C. și ale publicului călător în mijloacele de transport în comun, Călătorii sunt obligați să plătească costul călătoriei pe liniile cu taxator și să-și procure cu anticipație legitimație de călătorie pe liniile de transport în comun cu autotaxare. Este interzisă călătoria fără legitimație de călătorie valabilă iar potrivit art. 2 din HCL nr. 767/_ Nerespectarea reglementărilor prevăzute în anexa nr. 1 constituie contravenții și se sancționează după cum urmează: lit. b) cu amendă de la 1.000.000 – 1.500.000 lei pentru contravențiile prevăzute la art. 2, art. 3 și art. 4 de către personalul R.A.T.U.C.
De asemenea, art. 11 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001 prevede că Pentru contravențiile săvârșite de minorii care au împlinit 14 ani minimul și maximul amenzii stabilite în actul normativ pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate.
Instanța procedează, cu precădere, la analiza legalității procesului-verbal de contravenție contestat, observând respectarea cerințelor legale a căror nesocotire se sancționează cu nulitatea absolută ce poate fi invocată și din oficiu.
Astfel, instanța reține că înscrisul întocmit trebuie să se conformeze, în ceea ce privește condițiile de fond și formă ale încheierii sale riguroase prevederilor O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, exigențe care reprezintă tot atâtea garanții menite să asigure legalitatea și temeinicia celor reținute în cuprinsul procesului-verbal.
În conformitate cu dispozițiile art. 15 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, Contravenția se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute de actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori iar potrivit art. 10 din Anexa nr. 1 la HCL nr. 767/2004 Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se va face potrivit Hotărârii Consiliului Local. Dacă agentul constatator face parte din organele de control ale R.A.T.U.C., contravenția se constată printr-un proces-verbal, agentul aplicând și sancțiunea.
În speță, contrar susținerilor petentei, instanța reține aspectul că agentul constatator M. G. având funcția de controlor bilete conform autorizației . vizată pe anul 2014 și valabilă până la retragere astfel cum rezultă din înscrisurile de la filele 20-21, avea competența de a constata contravenția prevăzută de norma legală anterior redată și de a aplica sancțiunea aferentă. În consecință, nu este incident motivul de nelegalitate invocat de petentă constând în necompetența agentului constatator.
În conformitate cu dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție trebuie cuprindă, în mod obligatoriu, sub sancțiunea nulității absolute care poate fi invocată și din oficiu mențiuni referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea/numele si prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia. Totodată, procesul-verbal va trebui să poarte și semnătura agentului constatator.
Observând procesul-verbal de contravenție, instanța constată că agentul constatator a făcut mențiunile cuvenite, în sensul mai sus arătat, astfel că în cauză nu este incident nici unul din cazurile de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Mențiunile prevăzute de textul art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, altele decât cele la care face referire art. 17 din O.G. nr. 2/2001, trebuie să fie cuprinse în mod obligatoriu în cuprinsul înscrisului contravenției însă sancțiunea care intervine în caz de neconformare este nulitatea relativă și implicit, condiționată de o vătămare a cărei existență trebuie dovedită de către petent.
În același sens a statuat și Î.C.C.J. – Secții Unite prin Decizia nr. XXII din 19.03.2007 de admitere a recursului în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J., decizie publicată în M.OF. al României, Partea I, nr. 833 din 05.12.2007.
Instanța observă, totodată, că fapta contravențională astfel cum au fost conturată și reținută de agentul constatator a fost în mod corespunzător încadrată în dispozițiile art. 2 din Anexa nr. 1 la HCL nr. 767/2004.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține că deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei) acest gen de contravenții intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. La această concluzie conduc două argumente: norma juridică ce sancționează astfel de fapte are caracter general (HCL nr. 767/2004 este un act administrativ normativ); sancțiunea contravențională aplicabilă (amenda) urmărește un scop preventiv și represiv.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat cu alte ocazii (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, N. c. României, A. c. României) că aceste criterii (care sunt alternative, iar nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are în sensul art. 6 din Convenție „caracter penal”.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Instanța reține că procesul-verbal de constatare a contravenției este un act autentic care se bucură de o prezumție relativă de veridicitate în sensul că până la proba contrarie (până la răsturnarea prezumției de veridicitate prin mijloace de probă aduse de petent în susținerea plângerii contravenționale) acesta este considerat că reprezintă adevărul, în sensul că oglindește în mod corect cele întâmplate.
Această prezumție în cazul proceselor-verbale de constatare a contravenției spre deosebire de alte acte autentice nu este una absolută (dovada contrarie putându-se face în aceste cazuri doar prin înscrierea în fals), ci doar una relativă, în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să depună la dosarul cauzei înscrisuri ori să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt neadevărate.
Din cele arătate mai sus reiese că această inversare a prezumției, nu operează automat doar prin simpla solicitare de anulare a actului, ci petentul cu respectarea prevederilor art. 249 C. pr. civ., trebuie să ceară instanței în conformitate cu prevederile art. 254 Cod procedură civilă, încuviințarea și administrarea unor probe din care să rezulte contrariul.
Prin urmare, din cele arătate mai sus, rezultă că, odată constatată validitatea actului, trebuie să considere că cele arătate în cuprinsul acestuia sunt conforme cu adevărul (cu realitatea celor întâmplate).
Instanța constată că petenta nu a negat săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa însă a invocat împrejurarea că nu i-a fost respectat dreptul de a cumpăra pe loc un bilet cu suprataxă astfel cum prevede art. 13 din Anexa nr. 1 la HCL nr. 767/2004 fără a dovedi acest aspect sau a oferi o explicație rezonabilă pentru presupusul refuz al agentului constatator de a proceda în acest sens. Prin urmare, având în vedere că reprezintă o simplă susținere fără un suport probatoriu, instanța constată că fapta petentei de a călători într-un mijloc de transport în comun pe linia 6 fără un abonament valabil întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 2 din Anexa nr. 1 la HCL nr. 767/2004 și sancționată potrivit art. 2 lit. b) din HCL nr. 767/2004.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, instanța constată că a fost aplicată în mod legal, reprezentând jumătate din minimul prevăzut de norma legală prin raportare la limitele speciale reduse în considerarea stării de minoritate în care se află petenta. Având în vedere dispozițiile art. 21 alin. (3) din O.G nr. 2/2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată în cuantum de 50 lei este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
Potrivit art. 453 C. pr. civ., instanța reține culpa procesuală exclusivă a petentei în ocazionarea prezentului litigiu astfel încât va respinge, ca neîntemeiată, cererea de obligare a intimatei la plata în favoarea sa a taxei judiciare de timbru cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de către petenta R. A. D., C.N.P._ asistată de către ocrotitorul legal R. B., ambele cu domiciliul în Cluj-N., ., jud. Cluj în contradictoriu cu intimata C. DE T. PUBLIC CLUJ-N. S.A., cu sediul în Cluj-N., . nr. 128-130, jud. Cluj, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune, sub sancțiunea nulității, la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, astăzi, data de 05.12.2014.
Președinte, Grefier,
A. LITEANSIMONA C. P.
Red. L.A./Tehnored. L.A./4 ex./11.12.2014
| ← Anulare act. Sentința nr. 9275/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1347/2014. Judecătoria... → |
|---|
