Plângere contravenţională. Sentința nr. 2067/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2067/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 28-02-2014 în dosarul nr. 9643/211/2013
Operator de Date cu Caracter Personal - 3185
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.-N.
Dosar nr._
Sentinta civila nr.2067
Ședința publică din 28.02.2014
Instanta constituita din:
P.: D. G. R.
Grefier: F. C.
Pe rol se afla solutionarea cauzei civile privind pe petenta S.C. M. C. S.R.L., în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. - DIRECTIA POLITIA LOCALĂ, având ca obiect plângere contraventionala.
La apelul nominal în ședință publică se prezintă petenta, prin avocat titular V. P. O., lipsind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Se constată că pentru termenul de judecată de azi intimatul a depus la dosar răspunsul solicitat la termenul de judecată anterior.
Reprezentanta petentei învederează instanței faptul că nu mai are de formulat alte cereri.
Instanța, în temeiul art.255 alin.1 C. proc. civ., încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar de către ambele părți, apreciind că este pertinentă, concludentă și utilă pentru justa soluționare a cauzei. Nemaifiind alte cereri de formulat și nici probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri pe fond.
Reprezentanta petentei solicită instanței admiterea plângerii contravenționale astfel cum a fost formulată în scris, pentru motivele expuse în cuprinsul acesteia.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ /18.04.2013 petenta S.C. M. C. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. - DIRECTIA POLITIA LOCALĂ, anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/05.04.2013, prin care i-a fost aplicată sancțiunea amenzii în cuantum de 1575 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.105 alin.1 pct.10 din O.U.G. nr.195/2002; în subsidiar, a solicitat înlocuirea amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului.
În motivare, petenta a arătat că la data de 01.03.2013 a fost găsită la afișierul general al imobilului unde se află sediul său social comunicarea nr.0011/485/07.02.2013 emisă de intimat, prin care i se solicita ca în termen de 5 zile de la primirea acesteia să comunice datele de identificare ale persoanei căreia i-a încredințat vehiculul cu nr. de înmatriculare_ pentru a fi condus pe drumurile publice în data de 29.01.2013, ora 0949, în C.-N., P-ța. Unirii la intersecție cu . pe colțul intersecției. De asemenea, în respectiva comunicare se menționa că s-a procedat la fotografiere cu mijloacele din dotare și că bărbatul care conducea respectivul vehicul a refuzat să se legitimeze.
Ea a răspuns acestei comunicări prin scriptul înregistrat la intimată sub nr._/48/08.03.2013, arătând că autoturismul cu nr. de înmatriculare indicat de către intimat este în general condus de mai mulți angajați ai săi, în funcție de necesitățile desfășurării activității firmei. Totodată, a menționat în răspuns faptul că în contextul arătat și în lipsa oricăror detalii despre înfățișarea și aspectul fizic al persoanei respective aceasta nu putea fi la acel moment identificată. Prin același înscris i-a solicitat intimatului să îi furnizeze informații ajutătoare referitoare la înfățișarea și aspectul fizic al conducătorului auto la care se referea comunicarea trimisă, lucru posibil raportat la mențiunea fotografierii, urmând ca ea să identifice persoana respectivă în baza informațiilor ajutătoare și să furnizeze datele de identificare solicitate.
Ulterior înregistrării răspunsului său nu a mai primit niciun script/comunicare de la intimat până la data de 09.04.2013, când a primit procesul-verbal de contravenție în litigiu.
Petenta a invocat nelegalitatea procesului-verbal atacat pentru încălcarea disp. art.16 alin.1 din O.G. nr.2/2001 în ceea ce privește descrierea împrejurărilor faptei contravenționale, instanța de judecată fiind în aceste condiții lipsită de posibilitatea de a aprecia temeinicia acuzației, gravitatea faptei și inclusiv justețea sancționării sale.
De asemenea, a invocat și nerespectarea disp. art.16 alin.6 din O.G. nr.2/2001, întrucât procesul-verbal de contravenție nu cuprinde nicio mențiune cu privire la numărul său de înmatriculare în registrul comerțului sau datele de identificare ale persoanei care o reprezintă. Totodată, sediul său nu este cel indicat în procesul-verbal, respectiva adresă corespunzând punctului de lucru, după cum rezultă și din mențiunile corespunzătoare înscrise la registrul comerțului.
Un alt motiv de nulitate invocat de către contestatoare constă în nerespectarea dreptului său de a formula obiecțiuni, conform disp. art.16 alin.7 din O.G. nr.2/2001, având în vedere că la rubrica „Alte mențiuni” nu apar obiecțiunile sale, care, de altfel, nici nu a fost citată, încălcându-i-se orice drept la apărare.
Există nulitate și pentru nerespectarea disp. art.19 alin.1 și 3 din O.G. nr.2/2001, întrucât actul de constatare a contravenției nu a fost semnat nici de către ea și nici de către un martor asistent.
Petenta a invocat și netemeinicia procesului-verbal de contravenție, arătând că raportat la circumstanțele faptei agentul constatator putea și trebuia să aplice o sancțiune contravențională mai ușoară, respectiv aceea a avertismentului.
Nu îi este imputabil faptul că agentul constatator nu a luat nicio măsură în momentul în care luând contact direct cu respectivul conducător auto, acesta a refuzat să se legitimeze.
Referitor la solicitarea subsidiară privind înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului, petenta a arătat că a primit și anterior astfel de solicitări din partea intimatei și a răspuns la toate, indicând de fiecare dată datele de identificare ale persoanelor care au condus vreunul dintre autovehiculele aflate în proprietatea sa.
În drept, au fost invocate prevederile legale mai sus menționate, precum și art.7 din O.G. nr.2/2001 și jurisprudența C.E.D.O. în materie.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 10.07.2013 (filele 22 - 25) intimatul a solicitat respingerea ca neîntemeiată a plângerii, arătând, în esență, că procesul-verbal de contravenție în litigiu a fost legal și temeinic întocmit, atât sub aspectul faptei contravenționale reținute în sarcina petentei, cât și sub aspectul sancțiunii aplicate.
În drept, au fost invocate disp. art.16, 17 din O.G. nr.2/2001, precum și art.39 din O.U.G. nr.195/2002.
Prin răspunsul la întâmpinare depus la data de 30.07.2013 (filele 32 - 34) petenta a reiterat, în esență, motivele în fapt și în drept expuse în cuprinsul plângerii.
În cauză, instanța a administrat, la solicitarea părților, proba cu înscrisuri.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 05.04.2013 a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul Municipiului C.-N. - Direcția Poliția Locală procesul-verbal de contravenție . nr._ prin care petentei i-a fost aplicată sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 1575 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.105 alin.1 pct.10 din O.U.G. nr.195/2002, și anume pentru faptul că nu a comunicat, în termen de 5 zile de la data primirii solicitării formulate prin comunicarea nr.0011/07.02.2013 datele de identificare ale persoanei căreia i-a încredințat autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ pentru a fi condus în data de 29.01.2013, în jurul orei 0950,pe drumurile publice de pe raza municipiului C.-N..
Examinând mai întâi procesul-verbal de contravenție în discuție sub aspectul legalitatii, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea tuturor condițiilor de formă prevăzute de O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor sub sancțiunea nulității absolute.
Cât despre motivul de nulitate invocat de către petentă - referitor la descrierea defectuoasă a faptei contravenționale - instanța consideră că această critică este lipsită de pertinență, întrucât cerința prevăzută de art.16 alin.1 din O.G. nr.2/2001 privind descrierea faptei contravenționale cu arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei se analizează în concret în funcție de specificitatea fiecărei fapte contravenționale; or, în cauză instanța consideră că modul în care a fost descrisă fapta în discuție este suficient, astfel încât nu mai este necesar ca procesul-verbal în speță să conțină precizări suplimentare pentru a se putea verifica întrunirea conținutului constitutiv al contravenției și pentru a se putea aprecia asupra gravității acesteia.
Referitor la motivul de nulitate privind menționarea incorectă a sediului său, instanța consideră că eroarea strecurată în cuprinsului procesului-verbal sub acest aspect nu este de natură să atragă nulitatea actului de constatare în litigiu, întrucât numai omisiunea de mentionare a sediului contravenientului se sanctioneaza cu nulitatea absoluta nu si mentionarea eronata, care poate atrage cel mult nulitatea relativa, conditionata de dovedirea unei vatamari; or, în speță, petenta a fost clar identificata in cuprinsul procesului-verbal, fiind consemnate denumirea, precum și codul de identificare fiscală al acesteia, astfel încât nu se poate reține ca ar fi fost vatamata prin aceasta eroare a agentului constatator.
Și motivul de nulitate constând în nerespectarea disp. art.16 alin.7 din O.G. nr.2/2001 este neîntemeiat, întrucât, pe de o parte, procesul-verbal de contravenție a fost întocmit în lipsa reprezentanților legali ai petentei, iar, pe de altă parte, împrejurarea că în cuprinsul actului de constatare nu au fost consemnate obiecțiunile contestatoarei cu privire la fapta reținută în sarcina sa nu ar putea fi de natură să-i cauzeze acesteia o vatămare care sa nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea actului, dreptul la aparare al acesteia fiind pe deplin respectat prin posibilitatea sa de a invoca în cuprinsul plângerii formulate toate apărarile și obiecțiunile în legatură cu situația de fapt reținută prin procesul-verbal în litigiu.
Cât despre motivul de nelegalitate referitor la nerespectarea disp. art.19 din O.G. nr.2/2001, instanța apreciază că nici acesta nu poate fi reținut, având în vedere că martorul la care se referă textul de lege menționat ar fi trebuit să ateste nu veridicitatea situației de fapt (ci doar împrejurarea concretă care a condus la nesemnarea procesului-verbal de către contestator) și întrucât petenta în cauză nu a contestat faptul că nu a fost prezent la întocmirea actului în litigiu (ci, dimpotrivă, în motivele expuse în susținerea plângerii, a recunoscut în mod implicit acest lucru), instanța apreciază că viciul de formă în discuție nu ar putea conduce la nevalabilitatea procesului-verbal. Opinia instanței se bazează pe de o parte pe faptul că pentru nerespectarea dispoziției legale în discuție nu este prevăzută sancțiunea nulității absolute (conform art.17 din O.G. nr.2/2001), iar pe de altă parte pe împrejurarea că în speță nu s-ar putea reține vreo vătămare a petentului prin nesemnarea procesului-verbal de către un martor asistent. În plus, având în vedere că în cuprinsul procesului-verbal de contravenție în litigiu a fost menționat motivul pentru care acesta a fost încheiat în lipsa unui martor asistent (astfel cum impun disp. art.19 alin.3 din O.G. nr.2/2001), instanța consideră că în realitate nici nu se poate vorbi despre un viciu al acestuia sub aspectul analizat.
Sub aspectul netemeiniciei procesului-verbal de contravenție în litigiu, instanța reține următoarele:
Potrivit disp. art.39 din O.U.G. nr.195/2002 „proprietarul sau deținătorul unui vehicul este obligat să comunice poliției rutiere, la cererea acesteia și în termenul solicitat, identitatea persoanei căreia i-a încredințat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice”.
În speță, după cum rezultă din înscrisurile depuse la filele 11, 12 din dosar, petenta a găsit la data de 01.03.2013 comunicarea nr.0011/485/07.02.2013 emisă de către intimat și afișată la sediul contestatoarei data de 27.02.2013 - prin care intimatul îi solicita să comunice datele de identificare ale persoanei căreia i-a încredințat autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ pentru a fi condus în data de 29.01.2013, în jurul orei 0950,în C.-N., P-ța. Unirii la intersecție cu . pe colțul intersecției.
Prin înscrisul înregistrat la intimat sub nr._/48/08.03.2013 (fila 12) petenta a formulat un răspuns la comunicarea trimisă de către acesta, în cuprinsul căruia a arătat că autoturismul cu nr. de înmatriculare_ este în general condus de mai mulți angajați de-ai săi, iar pentru a comunica informația solicitată este necesar ca intimatul să îi furnizeze informații ajutătoare referitoare la înfățișarea și aspectul fizic al conducătorului auto la care se referă comunicarea trimisă, urmând ca ea să identifice persoana respectivă în baza informațiilor ajutătoare și să furnizeze datele de identificare solicitate.
Ca atare, având în vedere faptul că prin răspunsul formulat petenta nu a comunicat intimatului datele de identificare ale persoanei căreia i-a încredințat autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ pentru a fi condus la data și ora menționate în cuprinsul comunicării nr.0011/485/07.02.2013 emisă de către intimat, instanța consideră că aceasta nu și-a îndeplinit obligația instituită în sarcina sa de textul de lege mai sus menționat, astfel că în mod întemeiat a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prev. de art.105 alin.1 pct.10 din O.U.G. nr.195/2002.
Cât despre apărarea petentei conform căreia s-ar fi aflat în imposibilitatea de a-i comunica intimatului datele solicitate ca urmare a faptului că autoturismul respectiv este condus în general de mai mulți angajați de-ai săi, instanța apreciază că această împrejurare, chiar reală, nu ar putea fi de natură să o exonereze pe contestatoare de răspundere contravențională, întrucât aceasta avea posibilitatea și, totodată, obligația, pentru a se putea conforma disp. art.39 din O.U.G. nr.195/2002, să întocmească o evidență pe zile și intervale orare a persoanelor cărora le încredințează autoturismul respectiv spre a fi condus pe drumurile publice.
Nici faptul că agentul care a constatat staționarea neregulamentară a autoturismului cu nr. de înmatriculare_ în data de 29.01.2013, ora 0949, nu a procedat la legitimarea conducătorului auto al acestuia nu prezintă relevanță din perspectiva existenței contravenției reținute în sarcina contestatoarei, câtă vreme nu există nicio dispoziție legală care să oblige agentul constatator ca într-o astfel de situație să efectueze toate demersurile necesare în vederea legimitării conducătorului auto, ci dimpotrivă, prin disp. art.39 din O.U.G. nr.195/2002 legiuitorul a prevăzut în mod expres că acesta poate fi identificat și ulterior, pe baza datelor furnizate de către proprietarul vehiculului respectiv.
Pe cale de consecință, în considerarea celor mai sus expuse și apreciind că plângerea dedusă judecății în acest dosar este vădit neîntemeiată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTǍRǍȘTE
Respinge plângerea formulată de către petenta S.C. M. C. S.R.L., cu sediul procesual ales în C.-N., . nr.62, ., jud. C., în contradictoriu cu intimatul M. C.- N. - DIRECTIA POLITIA LOCALĂ, cu sediul în C.-N., .-3, jud. C..
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea pentru exercitarea apelului se va depune la Judecătoria C.-N..
Pronunțată în ședință publică azi, 28.02.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
D. G. R. F. C.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014.... | Somaţie de plată. Hotărâre din 03-04-2014, Judecătoria... → |
|---|
