Plângere contravenţională. Sentința nr. 5235/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5235/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 20-05-2014 în dosarul nr. 29672/211/2013
Dosar nr._
Cod operator date cu caracter personal 3185
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
CIVIL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5235/2014
Ședința publică de la 20 Mai 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE E.-E. P.
GREFIER A. D. G.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe petent . și pe intimat C. SA -C., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, atât la prima, cât și la a doua strigare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Judecătoria, procedând la verificarea din oficiu a competenței, conform dispozițiilor art. 131 C.pr.civ., constată că este competentă general, teritorial și material să soluționeze prezenta cauză.
În temeiul art.255 alin. 1 Cod pr.civ., încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar ca fiind utilă, pertinentă și concludentă pentru soluționarea cauzei, și, apreciind că la dosar se află suficiente probe pentru justa soluționare a acesteia, reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată sub nr. de mai sus petenta S.C P. . în contradictoriu cu intimata Compania Naționala de Autostrăzi si Drumuri Naționale din România S.A., anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/02.12.2013.
MOTIVE:
În fapt, s-a reținut de către agentul constatator, ca la data efectuării controlului din 02.12.2013, in locul DN 7-Seaca, jud. V., ca vehiculul categoria B, cu numărul de înmatriculare_, aparținând societarii petente, a circulat fără a deține rovinieta valabila. D. urmare, agentul constatator a aplicat societatii petente sancțiunea contravenționala cu amenda in valoare de 750,00 RON.
Motivele formulării plângerii contravenționale sunt următoarele:
1. Pe cale de excepție invocă NULITATEA ABSOLUTA a procesului verbal, având in vedere dispozițiile art. 19 alin. 1 din OG 2/ 2001: „procesul verbal se semnează pe fiecare pagina de către agentul constatator si de contravenient" coroborate cu prevederile art. 17 din aceeași ordonanța care prevede im MOD EXPRES faptul ca „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia( lipsește nr. de înregistrare la registrul comerțului, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata si din oficiu."
Semnătura electronica nu poate fi considerata identica cu semnătura olografa, întrucât atâta timp, cat procesele verbale de constatare a contravenției sunt întocmite, transmise si comunicate contravenientului pe hârtie, trebuie sa poarte in mod indiscutabil semnătura olografa.
2. Tot pe cale de excepție invocă nulitatea absoluta a procesului-verbal având in vedere dispozițiile art.16, alin. 1 din O.G. nr.2/2001: ,,Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde in mod obligatoriu: data si locul unde este incheiat; numele, prenumele, calitatea si instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația si locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost săvârșita, precum si arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea
gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin cam se stabilește și se sancționează contravenția...", art.6, alin.6: În situația in care contravenientul este persoana juridica in procesul-verbal se vor face mențiuni cu privire fa denumire, sediul, numărul de înmatriculare in registrul comerțului si codul fiscal ale acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezintă" si art.17: ,,Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei săvârșite si a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata si din oficiu."
3. Tot pe cale de excepție invocă nulitatea absoluta a procesului verbal având in vedere dispozițiile art. 19 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor: "Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient in cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie sa fie confirmate de cel puțin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnătura acestuia. (2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. (3) În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal in acest mod. In cazul in care contravenientul refuza sa semneze agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări." potrivit carora procesul verbal trebuie sa fie semnat de contravenient iar in lipsa acestuia sau in caz de refuz se va face mențiune despre aceste împrejurai care trebuie sa fie confirmate de cel puțin un martor. Deasemenea prezentul proces verbal a fost întocmit cu încălcarea prevederilor O.G.2/2001 art.16, alin.7: "In momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sa aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct in procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal." astfel încât consideră prezentul proces-verbal nul de drept deoarece s-au încălcat prevederile imperative ale acestei ordonanțe, având in vedere ca utilizatorul autoturismului nu era prezent in momentul întocmirii acestuia si faptul ca nu a fost semnat de vreun martor deoarece constatarea contravenției s-a făcut cu ajutorul mijloacelor tehnice amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România.
4. Pe de alta parte sub aspectul temeiniciei procesului verbal, menționează ca procesul verbal de constatare a contravenției nu face dovada prin el însuși a existentei faptei, a autorului acestuia si a vinovatei, acest proces verbal fiind doar actul prin care o persoana este acuzata de savarsirea contravenției. Ca o consecința a acestui fapt in lumina jurisprudenței CEDO, si a prevederilor art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului prezenta cauza trebuie sa ofere si garanții procesuale recunoscute si garantate de acest articol, respectiv aceea de prezumție de nevinovatei. In aceste condiții învederează instanta asupra faptului ca petentul beneficiază de prezumția de nevinovatei, astfel incat nu este obligat sa-si dovedească nevinovata, sarcina administrării probelor revenindu-i agentului constatator.
5. De asemenea in baza dispozițiilor O.G. 2 / 2001 art. 1 ,,...Constituie contravenție fapta savarsita cu vinovate, stabilita si sancționata prin lege ...", art.5, alin.5 "Sancțiunea stabilita trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei savarsite.", art.6, alin.1: ,,Avertismentul si amenda contravenționala se pot aplica oricărui contravenient persoana fizica sau juridica" si art.7: "(lAvertismentuI consta în atenționarea verbala sau scrisa a contravenientului asupra pericolului social al faptei savarsite, însoțita de recomandarea de a respecta dispozițiile legale.
(2)Avertismentul se aplica in cazul în care fapta este de gravitate redusa.
(3)Avertismentul se poate aplica si în cazul in care actul normativ de stabilire si sancționare a contravenției nu prevede aceasta sancțiune." apreciază faptul ca in cauza nu se justifică sancționarea cu amenda in cuantum atât de mare având in vedere pericolul social redus al faptei savarsite si faptul ca nu s-a produs nici un fel de consecința negativa pentru participanții la trafic.
Prin întâmpinarea formulată intimata Compania Naționala de Autostrăzi si Drumuri Naționale din România S.A. a solicitat instanței respingerea contestației ca fiind nefondată și neîntemeiată și în subsidiar menținerea procesului verbal de constatare a contravenției . nr._ ca fiind temeinic și legal.
MOTIVE:
În fapt, la data de 02.10.2013, pe DN 7 km188+900m, pe raza localității Seaca, jud. VL, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând PAN petrol ./sediul în jud. CLUJ ., a fost surprins ca a circulat pe drumurile naționale fara a deține rovinieta valabila, sens în care, la data de 02.12,2013, a fost întocmit Procesul Verbal de Constatare a Contravenției . nr._ de către Compania Naționala de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin subunitatea acesteia Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatica - C..
Potrivit dispozițiilor art.1, alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iu!ie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor romani pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România sj structurat în funcție de perioada de parcurs si de staționare de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totala maxima autorizata (MTMA) s, de numărul de axe, după caz.
Procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 si 3 din O.G. nr. 15/2002, în lipsă contravenientului si a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuata cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare si Control a Rovinietei - S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației si Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere Înmatriculare a Vehiculelor.
Conform dispozițiilor art.6 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronica, "înscrisul in forma electronica, căruia i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătura electronica, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic intre cei care l-au subscris si intre cei care le reprezintă drepturile, iar art.7 al aceluiași act normativ statuează ca, in cazurile in care, potrivit legii, forma scrisa este ceruta ca o condiție de proba sau de validitate a unui act juridic, un înscris in forma electronica îndeplinește aceasta cerința daca i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generat prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Întrucât art.17 din OG nr.2/2001 nu impune ca o condiție de legalitate semnătura manuscrisa a agentului constatator, iar potrivit principiului de drept "ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus", instanta va retine ca PVCC contestat este semnat potrivit cerințelor legale imperative, prin aplicarea semnăturii electronice pe înscrisuri, care, emanând de la intimată si recunoscute, dobândesc potrivit legii valoarea unor acte autentice, in concordanta cu exigentele formale ale oricărui proces verbal de contravenție.
Instanța va retine ca petenta a făcut o mare confuzie intre, pe de o parte, generarea unui înscris in forma electronica si, pe de alta parte materializarea pe suport de hârtie a acestor date si informații astfel generate. Insasi din mențiunea expresa cuprinsa in PVCC, se retine ca acest document a fost generat si semnat electronic, neputand fi identificat nici un motiv pentru care acest înscris sa nu poată fi calificat drept "înscris in forma electronica" in accepțiunea art. 4, pct.2 din Legea nr.455/2001, aceasta reprezentând "o colecție de date in forma electronica intre care exista relații logice si funcțional si care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar. F. îndoiala PVCC contestat cuprinde o informație inteligibila susceptibila a fi citita nu doar prin intermediul unui program informatic, ci eventual prin intermediul altui procedeu similar, cu mențiunea ca aceste posibilitati de accesare aparțin emitentului înscrisului. Pentru persoana căreia i se adresează, înscrisul in forma electronica poate fi citit tot informatic, sau in mod echivalent pe suport de hârtie, întrucât odată generat si semnat electronic, fara îndoiala, înscrisul electronic poate dobândi o existenta fizica, palpabila, pe suport de hârtie. Faptul ca ulterior generarii unui înscris electronic, cu respectarea tuturor exigentelor legale, informația pe care aceasta o cuprinde este tipărita pentru a fi comunicata ca atare celor interesați, nu ii răpește calitatea de înscris in forma electronica, tipărirea si comunicarea pe suport de hârtie fiind aspecte ulterioare si independente de cel inițial, de generare a înscrisului.
Astfel PVCC atacat reprezintă un înscris in forma electronica căruia i s-a incorporat sau atașat o semnătură electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generat prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare c semnăturii, poarta semnătura valabila a agentului constatator, nefiind astfel incidenta sancțiunea nulității absolute in condițiile art. 117 din O.G. nr. 2/2001.
Consideră procesul verbal este legal si temeinic întocmit si. având in vedere faptul ca petentei i s-a aplicat amenda contravenționala in cuantumul minim prevăzut de lege, sancțiunea fiind proporțională gravitații faptei săvârșite.
Analizand actele si lucrarile dosarului se retin in fapt urmatoarele:
La data de 02.10.2013 pe DN 7 km 188+900 m pe raza localitatii Seaca, jud. Valcea autovehiculul cu nr. de inmatriculare_ apartinand petentei a fost surprins ca a circulat pe drumurile nationale fara a detine rovinieta valabila, sens in care la data de 02.12.2013, a fost intocmit procesul verbal de constatare a contraventiei . 13 nr._ de catre intimata.
Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Analizând procesul-verbal de constatare a contravenției sub aspectul legalității sale, instanța consideră că, în vederea justei soluționări a cauzei, trebuie să facă o distincție între neregularitățile unui act juridic care sunt ocrotite în mod expres sub sancțiunea nulității și cele pentru care legea nu stabilește în mod expres o astfel de sancțiune.
Si aceasta intrucat, in primul rand, în procedeul verificării legalității unui act juridic, judecătorul nu poate să se limiteze doar la aspectele invocate de petent în cererea sa, ci fiind sesizat cu analiza legalității actului, trebuie să aibe în vedere și acele neregularități care rezultă din cuprinsul actului și care pot fi invocate de către acesta din oficiu. În al doilea rând, dacă judecătorului nu i-ar fi permis să verifice legalitatea actului atât din punct de vedere al nulităților exprese, cât și a celor virtuale, s-ar putea ajunge la situația în care un act juridic nelegal întocmit să rămână în vigoare.
Dacă în cercetarea legalității unui act juridic, judecătorul învestit în acest sens ar fi obligat să respecte întru-totul principiul disponibilității fără a avea posibilitatea de a verifica alte aspecte decât cele sesizate de petent în cererea sa, ar putea ajunge la situația în care, deși constată prin propriile verificări, că actul este nul, în lipsa unei solicitări exprese în acest sens în conținutul cererii de chemare în judecată, ar trebui, limitându-se doar la cele invocate de petent, să-i respingă acțiunea și să păstreze un act nevalabil întocmit.
Tocmai pentru evitarea unor astfel de consecințe nedorite pe plan procesual, legiuitorul a creat cele două tipuri de sancțiuni, respectiv nulitatea absolută și relativă, diferența dintre cele două constituind faptul că prima poate fi invocată de orice persoană, inclusiv de judecător cu ocazia judecării unei acțiuni în care este sesizat cu verificarea legalității unui act.
Prin urmare, în opinia instanței, în momentul în care aceasta este sesizată cu verificarea legalității unui act juridic, - în vederea evitării păstrării în circuitul juridic a unui act ilegal - trebuie să-l analizeze, având în vedere toate condițiile de valabilitate ale acestuia, așa cum au fost stabilite de textele legale în vigoare în momentul întocmirii lui, indiferent dacă condițiile ad validitatem de fond și/sau de formă sunt sau nu stabilite sub sancțiunea nulității exprese și absolute sau virtuale și relative.
În concret, acest demers înseamnă verificarea nu numai a acelor aspecte de nelegalitate care au fost invocate de petent în cererea sa, ci și a acelora care au fost omise, dar care sunt stabilite sub sancțiunea nulității exprese și absolute, putând fi, astfel, invocate și constatate din oficiu de către judecător.
Totodată, acest demers înseamnă și faptul că, în situația în care un petent nu indică în conținutul cererii sale vreo cauză de nelegalitate, judecătorul nu va fi legat de principiul disponibilității în ceea ce privește temeiurile de drept ale cererii, ci mai mult, fiind învestit prin cerere cu soluționarea legalității actului, va fi obligat să verifice respectarea acelor dispoziții legale care sunt ocrotite sub sancțiunea nulității exprese și absolute.
Prin urmare, aplicând cele arătate mai sus la cerererea formulată de petentul din cauza de față, instanța constată că sustinerile petentului nu pot fi primite.
Art. 17 din OG nr.2/2001 sanctioneaza lipsa semnaturii agentului constatator. Dar, dupa cum se poate observa, legiuitorul a vorbit doar despre :semnatura”, astfel incat chiar daca nu se mentioneaza expres despre semnatura electronica se poate constatata ca nu se mentioneaza nici faptul ca semnatura ar fi olografa.
Totodata, semnatura electronica este o modalitate reglementata de lege, astfel incat nu se poate considera ca nelegala o asemenea semnatura pe procesul verbal contraventional. Coroborand acest aspect cu certificatul calificat al agentului constatator precum si cu disp.legii nr. 455/2001 și H.G. nr. 1259/2001 rezulta ca procesul verbal este legal semnat nefiind nul.
Totodată, instanța constată că, sub aspectul temeiniciei, procesul-verbal de constatare a contravenției este un act autentic care se bucură de o prezumție relativă de veridicitate în sensul că până la proba contrarie (până la răsturnarea prezumției de veridicitate prin mijloace de probă aduse de petent în susținerea plângerii contravenționale) acesta este considerat că reprezintă adevărul, în sensul că oglindește în mod corect cele întâmplate.
Această prezumție în cazul proceselor-verbale de constatare a contravenției spre deosebire de alte acte autentice nu este una absolută (dovada contrarie putându-se face în aceste cazuri doar prin înscrierea în fals), ci doar una relativă, în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să depună la dosarul cauzei înscrisuri ori să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt neadevărate.
Din cele arătate mai sus reiese că această inversare a prezumției, nu operează automat doar prin simpla solicitare de anulare a actului, ci petentul, cu respectarea prevederilor art. 1169 Cod civil, trebuie să ceară instanței, în conformitate cu prevederile art. 167 Cod procedura civila, încuviințarea și administrarea unor probe din care să rezulte contrariul.
Totodată, instanța constată că, în acest sens, puterile sale sunt limitate de principiul disponibilității, aceasta neputând administra dovezi din oficiu în vederea dovedirii netemeiniciei celor constatate și, astfel, a inversării prezumției de veridicitate. Această sarcina este una exclusivă și îi aparține, potrivit art. 1169 cod civil doar petentului.
Prin urmare, din cele arătate mai sus, rezultă că, în situația în care un petent nu solicită dovezi în sensul dovedirii netemeiniciei unui proces-verbal, instanța nu va putea solicita administrarea unor dovezi care să tindă la realizarea acestui demers, ci, odată constatată validitatea actului, trebuie să considere că cele arătate în cuprinsul acestuia sunt conforme cu adevărul (cu realitatea celor întâmplate).
Petentul nu a făcut in nici un alt mod dovada unei situații contrarii actului de sancționare, potrivit dispozițiilor art. 1169 Cod civil, fiind aplicabila regula „onus probandi incumbit actori”.
Contraventiile retinute in sarcina petentului sunt individualizate in art. 99 alin.1 pct.8 si art. 99 alin.2,corob cu art.108 alin.1, lit.a, pct. 2 si sunt sanctionate cu 2-3 puncte amenda fiecare si in plus contraventia de folosire a telefoanelor mobile pe timpul condusului este sanctionata si cu aplicarea a 2 puncte de penalizare.
Instanța retine, astfel, că prezumția de veridicitate a procesului-verbal rămâne în ființa, deoarece din probele depuse la dosarul cauzei nu rezultă o situație contrară celor reținute în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției.
Văzând si dispozițiile art. 1 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată ca atare prin lege, instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentului întrunește elementul material necesar pentru a califica fapta drept contravenție, întrucât, așa cum rezultă din întregul material probator administrat în cauză.
Prin urmare, întrucât, în temeiul dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge plângerea acestuia ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plangerea formulata de petenta . cu sediul in Paniceni, .. Cluj impotriva procesului verbal de contraventie . nr._/02.12.2013 incheiat de Compania N. de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania-C. SA cu sediul in Bucuresti, sector 6, .. 401A.
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 20.05.2014.
P. GREFIER
E. E. P. A. D. G.
PEE./PEE./4 EX./10.06.2014
| ← Încuviinţare executare silită. Încheierea nr. 2935/2014.... | Somaţie de plată. Sentința nr. 9067/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
