Pretenţii. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 10-10-2014 în dosarul nr. 6160/211/2011*
ROMANIA
JUDECATORIA CLUJ N.
SECTIA CIVILA
Operator de Date cu Caracter Personal 3185
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2014
Ședința Publică din 10 octombrie 2014
Complet constituit din :
JUDECATOR: C.-S. N.
GREFIER: Z. E. F.
Pe rol se află pronunțarea hotărârii in dosarul civil cu numărul mai sus menționat, privind acțiunea civilă formulată de către reclamanții N. S. și N. I. în contradictoriu cu pârâta . SRL având ca și obiect pretenții
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Instanța constantă că dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din 26 septembrie 2014, când părțile prezente au pus concluzii pe fondul cauzei conform încheierii de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
I N S T A N T A
Asupra cauzei de față, reține că:
Prin Sentința Civilă nr. Sentința civilă nr._/08.06.2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în dosarul nr._ instanța a admis acțiunea reclamanților N. S. și N. I. în contradictoriu cu pârâta S.C. A. T. SERVICES S.R.L. și a fost obligată pârâta la plata către reclamanți a sumei de 697,5 dolari canadieni (CAD), în echivalent în lei la cursul B.N.R. de la data plății efective, cu titlu de daune interese, precum și la plata dobânzii legale aferentă acestei sume, calculată începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv 04.03.2011 și până la data plății efective, cu actualizarea debitului principal în cuantum de 697,5 dolari canadieni (CAD) și cu rata inflației aplicabilă la data plății efective, precum și la plata sumei de 1000 euro, în echivalent în lei la cursul B.N.R. de la data plății efective, cu titlu de compensații bănești pentru prejudiciul moral cauzat.
Prin Decizia civilă nr. 476/R/23.09.2013 pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj în dosarul nr._, instanța a admis recursul declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr._/2012 pronunțată în dosar nr._ a Judecătoriei Cluj-N. pe care a casat-o în întregime, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, Judecătoria Cluj-N..
Prin cererea înregistrată sub nr._, pe rolul acestei instanțe sub reclamanții N. S. și N. I. au solicitat obligarea pârâtei S.C. A. T. SERVICES S.R.L. la plata sumelor de bani 1) 697,50 dolari canadieni, echivalent a 2.175 lei la cursul valutar de 3,1188 lei /1 CAD comunicat de BNR pentru data de 02.03.2011, cu titlu de daune-interese, cu actualizarea acestei sume cu dobânda legală și rata inflației; 2) suma de 1.000 euro, echivalent a 4.205 lei la cursul valutar de 4.205 lei/ 1 euro comunicat de BNR pentru data de 02.03.2011, cu titlu de compensații bănești pentru prejudiciul moral cauzat; cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanții au arătat că în data de 06.08.2008 au achiziționat prin intermediul agenției de turism A. Tansilvania bilete de avion dus - întors pe ruta Cluj-N. - Totonto, returul pe ruta Toronto - Viena - Cluj-N.. Zborul din data de 26.02.2009 a fost anulat, reclamanții rămânând împreună cu copilul lor de sub 2 ani blocați în aeroportul din Toronto. Viza reclamanților expirase, astfel că aceștia nu puteau părăsi sub nicio formă spațiul liber internațional al aeroportului. Nereușind să ia legătura telefonic cu reprezentanții pârâtei, reclamanții au contactat agenția Tarom, însă reprezentanții acesteia au refuzat să transfere rezervarea pentru zborul Toronto - Viena din 27.02.2009, deși existau locuri libere pentru acel zbor. În schimb, li s-a oferit posibilitatea să se întoarcă cu același bilet în data 03.03.2009; până la acea dată au fost nevoiți să se cazeze la un hotel din aeroport. În data de 01.03.2009 reclamantul a contactat societatea pârâtă prin email, comunicându-i situația și solicitând asistență în vederea întoarcerii cât mai grabnice în țară. Abia după primirea acestui email reprezentanții pârâtei au reacționat, confirmând rezervarea reclamanților pentru zborul din 3 martie.
În rejudecare, s-a procedat la citarea pârâtei prin publicitate conform art. 167 C.pr.civ., 1865.
În rejudecarea cauzei, conform indicațiilor instanței de control, s-a procedat la emiterea unor adrese, către Austrian Airlines și către Aeroportul Canadian din Toronto, cu mențiunea de a comunica instanței dacă zborul din data de 26.02.2009 ruta Toronto-Viena a fost modificat sau anulat, care a fost perioada în care a operat acel zbor, iar în cazul îăn care a fost anulat, să comunice instanței dacă a anunțat anularea și dacă au anunțat pasagerii cu privire la anularea acestui zbor.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.
Analizând probatoriul cu privire la aspectul trimis în rejudecare instanței, instanța reține că, la data de 06.08.2008 reclamanții au achiziționat prin intermediul agenției de turism pârâte bilete de avion dus - întors pe ruta Cluj-N. - Toronto, returul pe ruta Toronto - Viena - Cluj-N. fiind programat pentru data de 26.02.2009.
Conform înscrisului existent la fila 14 din dosarul de fond_, la data de 16.02.2009 reclamantul a contactat societatea pârâtă prin email, la adresa _, solicitându-i acesteia să-i comunice dacă zborul lor de întoarcere în România, pe ruta Toronto - Viena - Cluj-N., din data de 26.02.2009, a rămas cu aceeași oră de plecare și aceleași coordonate. Nu au primit nici un răspuns. Zborul pentru care aveau achiziționate biletele de avion retur nu a mai avut loc în data de 26.02.2009, reclamanții fiind nevoiți să rămână în aeroport. Astfel că, la data de 01.03.2009, reclamantul a contactat din nou societatea pârâtă prin email, la aceeași adresă, aducându-i la cunoștință acesteia că din cauza anulării zborului din data de 26.02.2009 au rămas blocați în aeroportul din Toronto, solicitându-i, totodată, pârâtei să efectueze verificările necesare în vederea întoarcerii lor în țară cu zborul operat de compania Tarom pe ruta Toronto - Viena - Cluj la data de 03.03.2009 (fila 15 dosar_ ). Pârâta a răspuns la acest al doilea email trimis de reclamant, tot printr-un email, trimis la data de 02.03.2012 de către angajatul său R. M., email având următorul conținut “Am vorbit acum cu cei de la Tarom, locurile dumneavoastră sunt confirmate pentru 3 martie - Toronto - Viena și 4 martie Viena - Cluj. Îmi pare rău că s-a ajuns la situația asta, știu că vineri erau ceva locuri, am vorbit cu cumnata dumneavoastră la telefon și vineri, și sâmbătă, știu că urma să vorbească cu dumneavoastră la telefon, teoretic aș fi putut eu să fac modificarea pe vineri dacă aveam confirmarea dumneavoastră sau dacă reușea cumnata să ia legătura cu dumneavoastră” (fila 16). Reclamanții s-au întors în România cu zborul companiei Tarom din data de 03.03.2012.
Cu privire la aspectul reținut de instanța de control ca nefiind stabilit în mod neechivoc, respectiv dacă zborul a fost într-adevăr anulat, precum și momentul la care compania aviatică care a operat zborul a anunțat acest fapt și a informat pasagerii, se constată următoarele:
Din răspunsul la adresele efectuate de instanță către Austrian Airlines și către Aeroportul Canadian din Toronto a reieșit faptul că zborul pentru care pârâta a vândut biletele de întoarcere pe ruta Toronto-Viena, din data de 26.02.2009, nu a fost anulat, acesta nefiind măcar programat pentru intervalul de timp menționat. Coroborând conținutul răspunsului la adrese cu înscrisul de la fila 52 din dosar_, în care pârâta menționează, via email, că orice modificare a unui zbor se comunica agenției de turism posesoare a rezervării, ceea ce în speță nu s-a dovedit că s-ar fi primit de pârâtă, îndreptățește instanța să conchidă faptul că zborul pe ruta Toronto-Viena din data de 26.02.2009 nu a existat la data și pe ruta pentru care reclamanții achiziționaseră prin intermediul Agenției biletele de avion. Răspunsul pârâtei la interogatoriu, f. 70-71, prin care arată că avea cunoștință de anularea zborului, nu se coroborează cu nici un alte element din mijloacele de probă administrate în cauză, motiv pentru care instanța de control a precizat în motivarea Deciziei civile faptul că 476/2013 faptul că nu s-a stabilit în mod neechivoc că zborul a fost anulat.
Față de acest aspect, reiese că în cauză nu este aplicabil temeiul de drept pe care se sprijină apărarea pârâtei - Regulamentul CE 261/2004 fiind incident doar în situațiile de anulare sau întârziere a unui zbor, ci Legea nr. 296/2004 privind codul consumului, respectiv OG nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor.
Astfel, Codul Consumului are ca obiect reglementarea raporturilor juridice create între operatorii economici și consumatori, cu privire la achiziționarea de produse și servicii, inclusiv a serviciilor financiare, asigurând cadrul necesar accesului la produse și servicii, informării lor complete și corecte despre caracteristicile esențiale ale acestora, apărării și asigurării drepturilor și intereselor legitime ale consumatorilor împotriva unor practici abuzive, participării acestora la fundamentarea și luarea deciziilor ce îi interesează în calitate de consumatori.
Printre obligațiile ce revin prestatorilor de servicii, cum e cazul pârâtei Agenție de turism, art. 25 lit. E include și răspunderea pentru prejudiciul actual și cel viitor cauzat de serviciul defectuos prestat, în vreme ce printre drepturile pe care le au consumatorii se numără și acela de a fi informați complet, corect și precis, asupra caracteristicilor esențiale ale produselor și serviciilor, astfel încât decizia pe care o adoptă în legătură cu acestea să corespundă cât mai bine nevoilor lor, precum și de a fi educați în calitatea lor de consumatori – art. 27 lit. B din Legea nr. 296/2004. Consumatorii au dreptul de a fi despăgubiți în mod real și corespunzător pentru pagubele generate de calitatea necorespunzătoare a produselor și serviciilor.
Potrivit art. 5.1 din condițiile generale de rezervare-vânzare a biletelor de avion de către . SRL, agenția este răspunzătoare de emiterea corectă a biletelor de avion și de informarea cu bună credință a pasagerului asupra condițiilor aplicabile biletului de avion vândut.
Față de toate aceste aspecte de fapt și de drept menționate, instanța apreciază că, în cauză, pârâta S.C. A. T. SERVICES S.R.L. în calitate de intermediar și de agenție care s-a ocupat de rezervarea biletelor de zbor dus-întors achiziționate de reclamanți, răspunde pentru nerespectarea art. 5.1 din condițiile generale de rezervare - vânzare a biletelor de avion, aceasta avea obligația de a-i informa pe reclamanți în timp util despre faptul că pentru data respectiv compania aeriană nu opera vreun zbor cu destinația Viena, precum și aceea de a îndeplini formalitățile necesare în vederea transferării lor, în cel mai scurt timp, către un alt zbor. Pârâta răspunde raportat la specificul serviciilor achiziționate de reclamanți de la societatea pârâtă, de emiterea incorecta a biletelor de avion si fata de inexistenta vreunui zbor pentru data de 26.02.2009, pârâta răspunde si de lipsa unei informări cu buna credință a reclamanților despre acest fapt. Cu atât mai mult cu cat reclamantul a făcut dovada solicitării de informații cu 10 zile înainte de zbor, astfel cum prevede art. 2.1 din condițiile generale.
Instanța reține că pârâta nu ți-a îndeplinit obligația prevăzută de Legea nr. 296/2004, aceea de a le presta reclamanților un serviciu care să satisfacă în mod corespunzător și complet nevoia în vederea căreia aceștia au apelat la serviciile pârâtei, respectiv aceea de a obține, prin intermediul acesteia, bilete de zbor care să le asigure deplasarea la datele indicate în mod expres atât din România în Canada, cât și înapoi.
Susținerile pârâtei în sensul că a încercat să îi contacteze pe reclamanți în vederea informării despre lipsa zborului și pentru a-i transfera la un lat zbor, sunt lipsite de orice suport probator.
Prin urmare, raportat la aspectele de fapt mai sus reținute, instanța apreciază că în speță se impune concluzia în sensul că pârâta nu și-a îndeplinit obligația de a-i informa în timp util pe reclamanți despre lipsa zborul din 26.02.2009 (deși a luat cunoștință de această împrejurare cel mai târziu la data de 24 - 25.02.2009, raportat la propriile sale susțineri), ceea ce echivalează cu o neexecutare corespunzătoare a contractului de prestări servicii încheiat între părți, neexecutare care, în condițiile în care aceasta nu a făcut dovada existenței vreunei cauze străine, neimputabile, de natură să răstoarne prezumția de culpă instituită în sarcina sa de disp. art.1082 C. civ. - respectiv a unui caz fortuit sau de forță majoră, conform art.1083 C. civ. - apare ca fiindu-i imputabilă.
În ceea ce privește prejudiciul suferit de reclamanți ca urmare a executării necorespunzătoare de către pârâtă a obligațiilor contractuale mai sus menționate, instanța reține că din cauza conduitei pârâtei reclamanții au fost nevoiți să se cazeze la un hotel din aeroportul din Toronto în perioada 26.02.2009 (data zborului de întoarcere în țară pentru care reclamanții achiziționaseră biletele de avion) - 03.03.2009 (data zborului companiei Tarom cu care reclamanții au revenit în România), fapt ce a implicat cheltuirea unor sume de bani pentru achitarea tarifului de cazare, precum și pentru cumpărarea alimentelor necesare - cheltuieli probate de reclamanți prin înscrisurile depuse la filele 17 - 22 din dosarul_ și necontestate, de altfel, de către pârâtă. Instanța apreciază ca fiind întemeiat primul petit al cererii deduse judecății, referitor la debitul principal în cuantum de 697,5 dolari canadieni (CAD).
Sub aspectul daunelor morale solicitate de către reclamanți, instanța reține mai întâ că dispozițiile art.16 din O.G. nr.21/1992 privind protecția consumatorilor prevăd în mod expres dreptul consumatorului la obținerea unor compensații bănești pentru prejudiciile morale suferite ca urmare a serviciilor necorespunzătoare prestate de operatorul economic. Mai mult, art.27 lit. d din Codul consumului, conform căruia despăgubirea la care are dreptul consumatorul trebuie să corespundă valorii reale a prejudiciului cauzat, permite acordarea despăgubirilor materiale și a unor compensații pentru daunele morale.
În speță, se poate reține că pârâta le-a provocat reclamanților nu doar un prejudiciu material, constând în sumele de bani cheltuite pe perioada șederii lor în aeroportul din Toronto, cât și un prejudiciu de ordin moral, dat fiind faptul că au fost forțați să rămână timp de cca. 5 zile în incinta aeroportului, fiindu-le astfel întârziată întoarcerea în țară și reîntâlnirea cu familia, iar, pe de altă parte, fiind supuși în tot acest interval de timp unei stări accentuate de stres, având în vedere incertitudinea cu privire la data și posibilitățile concrete de a reveni în țară și, nu în ultimul rând, sentimentul de frustare provocat de conduita pârâtei care în ciuda comisionului încasat pentru prestarea acelor servicii nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale.
Având în vedere aceste considerente, instanța apreciază că daunele morale pretinse de reclamanți sunt justificate, motiv pentru care instanța va admite și cel de-al doilea capăt de cerere formulat de reclamanți.
Cât privește pretenția accesorie a reclamanților având ca obiect obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferentă sumei de 697,5 dolari canadieni, solicitată cu titlu de daune-interese compensatorii pentru prejudiciul material suferit, instanța reține că potrivit disp. art.1088 C. civ., în cazul obligațiilor având ca obiect o sumă de bani, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală cu excepțiile expres prevăzute de acest text și aceste daune-interese se cuvin fără ca creditorul să aibă obligația de a dovedi vreo pagubă. În prezenta cauză, contractul încheiat între părți are în mod evident natură comercială, fiind vorba despre un contract prin care pârâta, societate comercială, și-a asumat o obligație de prestări servicii în schimbul unui tarif, deci în scopul obținerii de profit și, prin urmare, pârâta datorează dobânda legală de la data scadenței obligației și până la data plății. Ca atare, instanța va admite și această pretenție accesorie dedusă judecății de reclamanți, urmând să dispună obligarea pârâtei și la plata dobânzii legale aferentă sumei de 697,5 dolari canadieni. În sfârșit referitor la pretenția accesorie formulată de reclamanți privind actualizarea cu rata inflației a creanței principale în cuantum de 697,5 dolari canadieni, reprezentând daune-interese pentru prejudiciul material suferit, întrucât dobânda legală și rata inflației sunt menite să acopere prejudicii diferite - respectiv dobânda legala urmarește sa acopere prejudiciul produs de lipsa folosinței banilor, în timp ce rata inflatiei vizează repararea prejudiciului produs de creșterea acestui fenomen economic - instanța consideră că este posibilă cumularea celor două categorii de despăgubiri, motiv pentru care va admite cererea reclamanților și sub acest aspect și va dispune actualizarea debitului principal în cuantum de 697,5 dolari canadieni (CAD) și cu rata inflației aplicabilă la data plății efective.
Având în vedere dispozițiile art.274 C. proc. civ.1865, precum și taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar achitate de reclamanți în dosarul nr._ în cuantum 406,8 lei și în recurs în cuantum de 272 lei, va obliga pârâta la plata către reclamanți a sumei de 678,8 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite cererea formulată de reclamanții N. S. și N. I., ambii cu domiciliul procesual ales la S.C.A. N. și Asociații, în Cluj-N., ., ., în contradictoriu cu pârâta S.C. A. T. SERVICES S.R.L., cu sediul în Cluj-N., P-ța. Ș. cel M. nr.14, jud. Cluj.
Obligă pârâta la plata către reclamanți a sumei de 697,5 dolari canadieni (CAD), în echivalent în lei la cursul B.N.R. de la data de 02.03.2011, cu titlu de daune interese, cu actualizarea debitului principal cu dobânda legală și rata inflației aplicabilă la data plății efective.
Obligă pârâta la plata către reclamanți a sumei de 1000 euro, în echivalentul în lei la cursul B.N.R. de la data 02.03.2011, cu titlu de compensații bănești pentru prejudiciul moral cauzat.
Obligă pârâta la plata către reclamanți a sumei de 678,8 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.10.2014.
JUDECĂTOR, GREFIER,
C.-S. N. Z. E. F.
Red.CSN/21.12.2014/5 ex.
| ← Prestaţie tabulară. Încheierea nr. 1946/2014. Judecătoria... | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 90/2014.... → |
|---|
