Anulare act. Sentința nr. 5489/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Comentarii

0

Sentința nr. 5489/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 02-06-2015 în dosarul nr. 17625/211/2014

ROMÂNIA Operator de date cu caracter personal nr. 3185

JUDECĂTORIA CLUJ-N.

JUDEȚUL CLUJ

DOSAR NR._

SENTINTA CIVILĂ NR. 5489/2015

Ședința publica din data de 02.06.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: D. O.-M.

GREFIER: Z. R.

Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile formulată de catre reclamantii S. V. si C. C. în contradictoriu cu pârâtele . si ., parata reconventional . obiect anulare act.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se constata lipsa partilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de sedinta, dupa care:

Instanta constata ca dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 26.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:

Prin cererea de chemare in judecata înregistrată pe rolul Judecatoriei Cluj-N. la data de 11.08.2014, sub nr._, reclamantii S. V. si C. C., prin avocat cu imputernicire la fila 87 din dosar, au solicitat instantei, in contradictoriu cu pârâtele . si .:

- constatarea nulitatii absolute a Contractului nr._/12.03.2007, (Cererea de aderare nr._/12.03.2007, Regulamentul de functionare din data de 12.03.2007 si Certificatul de participare nr._), încheiat intre reclamantul S. V. si ., in valoare de 100.000 lei;

- constatarea nulitatii absolute a Contractului nr._/12.03.2007, (Cererea de aderare nr._/12.03.2007, Regulamentul de functionare din data de 12.03.2007 si Certificatul de participare nr._), încheiat intre . si reclamantul S. V., in valoare de 100.000 lei;

- repunerea partilor in situatia anterioara incheierii Contractului nr._/12.03.2007 si Contractului nr._/12.03.2007 si obligarea paratelor, in solidar, la plata catre reclamantul S. V. a sumei de 81.051,94 lei (suma de 54.408,59 lei, pentru contractul nr._/12.03.2007 si suma de 26.643,35 lei, pentru contractul nr._/12.03.2007), actualizata cu dobanda legala calculata de la data platii, pana la plata efectiva;

- anularea Contractului de Ipoteca autentificat sub nr. 3728/02.08.2007 la BNP F. D. A., in valoare de 109.000 lei si radierea din Cartea Funciara a inscrierilor privitoare la acest contract;

- cu obligarea paratelor la plata cheltuielilor de judecata.

În esență, în motivarea cererii, s-a arătat ca, intre reclamantul S. V. si ., au fost incheiate doua contracte: Contractul nr._/12.03.2007 si Contractul nr._/12.03.2007, acest din urma contract fiind cesionat reclamantului S. V. de catre . si, prin adresa nr. 1446/30.06.2010, i-a fost comunicat reclamantului ca, incepand cu data de 01.07.2010, aceste contracte au fost preluate de ..

Au sustinut reclamantii ca, in temeiul contractelor, au fost efectuate plati, respectiv suma de 102.010 lei, ce a fost achitata de catre . catre . SRL, in baza Contractului nr._/12.03.2007, reprezentand contravaloarea unor lucrari de constructii, in temeiul contractului de antreptiza nr. 1/01.08.2007 si, in temeiul aceluiasi contract, reclamanta a efectuat plati catre . si, ulterior ., in suma totala de 156.418,59 lei. S-a precizat ca, pentru Contractul nr._/12.03.2007, au fost efectuate doar plati catre . si, ulterior ., in suma totala de 26.643,35 lei, fara nicio contraprestatie din partea paratelor.

Au învederat reclamantii ca activitatile desfasurate in temeiul contractelor incheiate de . si ., potrivit Cererilor de aderare si Regulamentelor de functionare, care au un continut standard in ceea ce priveste drepturile si obligatiile partilor, singura diferenta fiind partile contractante si sumele pentru care au fost incheiate, au fost apreciate, in mod constant, de catre Banca N. a Romaniei ca fiind activitati a caror desfasurare este interzisa potrivit art. 5 alin. 1 din OUG nr. 99/2006, iar . si . nu sunt autorizate de catre BNR, in calitate de institutii de credit.

Ca atare, reclamantii au invocat nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice, din moment ce, conform mentiunilor de la Registrul Cmertului, cele doua societati comerciale, au ca obiect principal de activitate „comert cu autoturisme si autovehicule usoare”. Au apreciat reclamantii ca, intrucat . si . nu au avut si nici, in prezent, nu au, in obiectul principal sau secundar de activitate, potrivit actului constitutiv, desfasurarea de activitati de natura celor prev. de art. 5 alin. 1 din OUG nr. 99/2006, toate actele juridice incheiate de societate, avand ca obiect aceste activitati, sunt lovite de nulitate absoluta, fiind incalcat principiul specialitatii de folosinta a persoanelor juridice.

Au mai alegat reclamantii si nulitatea absoluta intemeiata pe existenta unei cauze ilicite, raportat la prev. art. 966 si art. 968 din Codul Civil. In acest sens, s-a aratat ca, prin Regulamentul de functionare semnat de catre parti, regulament ce reprezinta practic contractul dintre cele doua parti, s-a convenit cu privire la incheierea unui contract de mandat, insa scopul urmarit prin contractul incheiat consta in desfasurarea unor activitati bancare, respectiv atragerea unor sume de bani de la participantii reuniti in grupuri, constituite la initiativa acestora si acordarea unor împrumuturi din aceste fonduri, activitati care nu pot fi desfasurate decat de institutii de credite autorizate de BNR, ceea ce atrage nulitatea absoluta a unor astfel de acte juridice.

Totodata, au sustinut reclamantii si frauda legii, aratand ca un act juridic se socoteste savarsit in frauda legii cand anumite norme legale sunt folosite nu in scopul in care au fost edictate, ci pentru eludarea altor norme legale imperative. Ori, in speta, s-a aratat ca, prin activitatea desfasurata de ., s-a realizat o fraudare a normelor care reglementează activitatea bancară. În acest sens, au precizat reclamantii ca, prin ceea ce Regulamentul numește „îndreptățire”, este vorba despre o suma de bani acordata cu titlul de împrumut (credit), avand in vedere elementele specifice la care se face referire si, anume: obligatia de restituire a acestei sume sub forma de rate, stabilirea unor scadențe în plata ratelor și a unor penalități de întârziere.

S-a invederat ca efectele fata de terti ale actului juridic incheiat de mandatar in numele si pe seama mandantului produc efecte direct in persoana acestuia si, desi, scopul declarat al Regulamentului este acela al incheierii unui contract de mandat, ulterior urma sa fie acordat un imprumut.

Au apreciat, deci, reclamantii ca stabilirea unor obligatii de plata sub forma unor rate lunare nu este specifica unui contract de mandat, cum este declarat contractul incheiat între parti, deoarece mandatului ii este specifica doar plata unei remuneratii, in cazul in care mandatul este oneros si a cheltuielilor facute in executarea mandatului. Mai mult, au aratat reclamantii ca, pentru garantarea executarii obligatiilor de plata izvorate din contractele incheiate cu . aveau obligatia de a incheia contracte de garantie imobiliara, contracte incheiate de . in nume propriu si nu in calitate de mandatar al unor grupuri de persoane. S-a concluzionat ca este fara indoiala imprejurarea ca intreaga activitate desfasurata de . este o activitate specific bancara, in acceptiunea OUG nr. 99/2006.

Referitor la petitele actiunii privind restituirea sumelor achitate in baza contractelor, reclamantii au considerat ca aceste pretentii sunt intemeiate si se justifica ca urmare a constatarii nulitatii absolute si a repunerii partilor in situatia anterioara semnarii contractelor. S-a mai aratat ca plata sumelor de bani achitate in temeiul celor doua contracte nu este datorata, actele fiind lovite de nulitate absoluta, astfel ca se impune obligarea acestora si la plata dobanzii legale calculata incepand cu data platii pana la plata efectiva, pentru repararea integrala a pagubei suferita de reclamant, conform art. 994 din Codul Civil, din moment ce exista rea-credinta din partea paratelor, care au avut reprezentarea clara a activitatilor ilegale.

Totodata, s-a alegat ca se impune anularea contractului de ipoteca, ca efect al constatarii nulitatii absolute si al repunerii partilor in situatia anterioara semnarii contractului si restituirii tuturor prestatiilor.

În drept, au fost invocate prevederile art. 34 din Decretul nr. 31/1954, art. 5, art. 948, art. 966, art. 968, art. 994, art. 1084, art. 1088 din Codul Civil, OUG nr. 99/2006 si art. 453 din Codul de Procedura Civila.

In probatiune s-a solicitat administrarea probei cu inscrisuri, fiind atasate acțiunii documentele de la filele 17-86.

Prin Incheierea Civila Nr._/26.09.2014, a fost acordat ajutor public judiciar in favoarea reclamantilor, sub forma esalonarii taxei judiciare de timbru in cuantum de 6.210 lei, in 12 transe lunare.

Prin serviciul registratura al instantei, la data de 02.12.2014, paratele, prin avocat cu imputernicire la fila 298 din dosar, au formulat intampinare, solicitand respingerea cererii de chemare in judecata si obligarea reclamantilor la plata cheltuielilor de judecata.

Pe cale de exceptie, s-a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei ., intrucat, intre reclamant si ., nu mai exista raporturi contractuale, din moment ce, in cursul anului 2010, societatea a fost supusa unei proceduri de divizare, fapt ce rezulta neîndoielnic din Sentinta Comerciala Nr. 1742/27.04.2010, definitiva, pronuntata de Tribunalul Comercial Cluj, in dosarul nr._, prin care instanta a autorizat si a dispus infiintarea ..

Au precizat paratele ca, in baza proiectului de divizare admis de instanta, . a preluat, printre altele, creantele si datoriile aferente sistemului MLM (Multi Level Marketing), aplicat de C. R., precum si contractele incheiate cu tertii si care privesc sistemul MLM, inclusiv contractele contestate.

Au mai invederat paratele ca proiectul de divizare a fost publicat in Monitorul Oficial si nu s-a înregistrat, in termenul legal prevazut de lege, nicio opoziție.

Aratand ca, in urma acestei operatiuni, s-a produs o subrogare de drept a societatii nou infiintate cu privire la drepturile si obligatiile ce deriva din contractele transmise catre aceasta prin transferul patrimonial ce a avut loc ca efect al divizarii, s-a considerat ca se impune constatarea lipsei calitatii procesuale pasive in persoana ., admiterea exceptiei invocate si respingerea actiunii ca fiind introdusa impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.

Totodata, au sustinut paratele si incidenta puterii de lucru judecat, deoarece, in cadrul dosarului nr._/190/2010, in prezent solutionat irevocabil de Tribunalul Bistrita-Nasaud, instanta a analizat conditiile in care societatea si-a desfasurat activitatea si a retinut ca . nu a desfasurat o activitate bancara, iar contractul C. nu este un contract de credit bancar. In acest sens, s-a alegat ca notiunea de proces echitabil presupune ca dezlegarile irevocabile date problemelor de drept in litigii anterioare, dar identice sub aspectul problemelor de drept solutionate sa aiba caracter obligatoriu in litigiile ulterioare, deoarece s-ar incalca principiul securitatii raporturilor juridice. Totodata, s-a aratat ca prezumtia lucrului judecat are caracter absolut, inseamna ca ceea ce s-a dezlegat jurisdictional . va fi opus partilor din acel litigiu si succesorilor lor in drepturi, fara posibilitatea dovezii contrare din partea acestora, ., care are legatura cu chestiunea de drept sau cu raportul juridic deja solutionat, iar puterea de lucru judecat nu este limitata la dispozitivul hotararii, ci se intinde si asupra considerentelor, care constituie sustinerea necesara a dispozitivului.

Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea actiunii, ca netemeinica, deoarece nu a fost incalcat principiul specialitatii capacitatii de folosinta, reclamantul realizand o grava confuzie intre sanctiunea care intervine in cazul incalcarii principiului specialitatii capacitatii de folosinta si lipsa autorizarii obiectelor de activitate ale unei societati. In acest sens, s-a aratat ca obiectul de activitate nu este o veritabila restrictie a capacitatii de folosinta, iar lipsa autorizarii unei societati comerciale poate atrage cel mult o sanctiune contraventionala.

Referitor la sustinerile reclamantului potrivit carora parata ar desfasura o activitate bancara, s-a invederat ca obiectul contractului tip C. il constituie gestionarea de catre C. a unui grup de autofinanțare cu scopul de a oferi participanților posibilitatea achiziționarii de imobile.

S-a precizat ca activitatea societatii se deosebeste de activitatea bancara, din moment ce participantul nu rambureaza catre C. sumele de bani utilizate in vederea cumpararii bunurilor ce fac obiectul contractelor, ci rambursarea se realizeaza catre ceilalti participanti, in temeiul contractului de imprumut mutual, C. fiind imputernicit, prin contractul de mandat, sa efectueze toate platile si restituirile de imprumuturi civile intre participanti.

Au mentionat paratele ca acordarea indreptatirii in urma semnarii contractului de tip C. se face, fie prin extragere (tragere la sorti), fie prin licitatie (dobandirea indreptatirii de catre acei participanti care se ofera sa plateasca cu anticipatie mai multe rate lunare) si, ulterior obtinerii indreptatirii, societatea procedeaza la plata valorii bunului achizitionat in numele si pe seama participantului catre vanzatorul/furnizorul acestui bun.

S-a alegat ca, in fapt, contractul de tip C. inglobeaza in continutul sau mai multe contracte, fiecare cu o identitate proprie, interdependente, avand ca fundament mandatul fara reprezentare, astfel incat mandantele, participantul incheie actele juridice, prin mandatarul C..

Au apreciat reclamantele ca activitatile desfasurate de C. nu pot fi considerate ca fiind activitati bancare, conform art. 1 alin. 2 lit. a din Legea nr. 58/1998, deoarece nu exista un depozit bancar, participantul nu achita sumele de bani cu intentia de a le pune la dispozitia C. pentru a fi valorificate, ci pentru a fi folosite de acesta in vederea cumpararii imobilului solicitat, dupa cum nu exista nici acordarea unui credit, atat timp cat C. nu pune la dispozitia participantului o suma de bani, ci doar ii faciliteaza, in temeiul contractului de mandat, incheierea unui contract de vanzare-cumparare, utilizand pentru achitarea pretului, sumele de bani achitate de participant cu titlu de cheltuieli pentru executarea mandatului.

Au mai invederat paratele ca societatea nu pune la dispozitia participantului o suma de bani reprezentand fonduri banesti proprii si nici nu prelungeste scadenta unei datorii a participantului, ci doar ii faciliteaza, in temeiul unui mandat, dobandirea unui bun, operatiune care se realizeza din fondurile participantilor, platite lunar cu titlu de rata.

In ceea ce priveste petitul privind repunerea partilor in situatia anterioara, s-a aratat ca, in anumite situatii, prestatiile efectuate in temeiul actului juridic anulat nu sunt supuse restituirii, o asemenea ipoteza fiind cea derivand din principiul de drept potrivit caruia nimeni nu-si poate invoca propria culpa pentru a obtine protectia unui drept si, in aceste conditii, subliniindu-se faptul ca reclamantul a avut deplina cunostiinta de continutul contractelor de tip C. la momentul contractarii, presatiile efectuate nu sunt supuse restituirii.

Referitor la solicitatea reclamantului de a fi obligata societatea la achitarea sumei de 81.051,94 lei, s-a aratat ca nu este justificata pretentia reclamantului, deoarece obligatiile de plata nascute in temeiul contractului de tip C. sunt compuse din: rate lunare, comisioane de administrare pentru activitatea prestata de societate, contravaloarea primelor de asigurare pentru imobil si deces, precum si a penalitatilor de intarziere, iar comisioanele de administrare pentru activitatea prestata de societate, contravaloarea primelor de asigurare pentru imobil si deces, precum si a penalitatilor de intarziere sunt sume care nu pot fi solicitate si restituite. In acest sens, s-a precizat ca sumele achitate cu titlu de contravaloare prime de asigurare au fost achitate lunar catre societatea de asigurari, in temeiul politei de asigurare incheiata pe numele participantului si nu se mai gasesc in patrimoniul societatii. Totodata, s-a alegat ca suma incasata cu titlu de comision nu poate fi restituita, deoarece reprezinta o remuneratie pentru activitatea de mandatar, care nu este susceptibila de restituire in natura, cu atat mai mult cu cat societatea a achitat TVA si impozit pe profit pentru sumele incasate cu titlu de comision.

In sfarsit, cu privire la anularea contractului de garantie imobiliara nr. 3728/02.08.2007, paratele au sustinut ca sunt aplicate spetei prev. Noului Cod Civil, deoarece actiunea in nulitate a fost introdusa dupa . acestui act normativ si, fata de prev. art. 1635 alin. 1 si 3 din Codul Civil, in cazul unui contract de tip C., ipoteca stabilita initial pentru garantarea creantei C. avand ca obiect plata sumei achitate de societate in executarea contractului, va garanta, dupa momentul eventualei desfiintari a contractului, creanta C. de restituire a sumelor achitate in beneficiul reclamantei, in executarea contractului.

In drept, au fost invocate prev. Legii nr. 58/1998, OUG nr. 99/2006 si Codului Civil.

In probatiune, s-a solicitat administrarea probei cu inscrisuri, interogatoriul reclamantului S. V. si a celei constand in efectuarea unei expertize contabile.

Intampinarii i-au fost anexate inscrisuri in probatiune (filele 168-209).

Totodata, prin serviciul registratura al instantei, la data de 02.12.2014, paratele reclamante reconventional, prin avocat cu imputernicire la fila 298 din dosar, au formulat cerere reconventionala, solicitand instantei, in contradictoriu cu reclamantul parat reconventional S. V. si cu parata reconventional . SRL: obligarea paratilor reconventional, in solidar, la restituirea catre societate a sumei avansata in executarea contractului (restitutio in integrum), respectiv a sumei de 102.010 lei, insotita de plata echivalentului lipsei de folosinta cu privire la aceasta suma (imbogatire fara justa cauza), precum si la achitarea cheltuielilor de judecata.

Au sustinut reclamantele reconventional ca paratul reconventional S. V. este tinut la restituirea sumei de 102.010 lei, ca urmare a desfiintarii, cu efect retroactiv a contractului de tip C., in temeiul principiului restitutio in integrum, atat timp cat, in temeiul contractului nr._/12.03.2007, societatea a achitat suma de 102.010 lei, in beneficiul paratului, catre . SRL, cu titlu de contravaloare lucrari de constructii efectuate in baza contractului de antrepriza nr. 1/01.08.2007.

In ceea ce o priveste pe parata reconventional . paratele ca restituirea este datorata cu titlu de plata nedatorata, din moment ce . a achitat suma de 102.010 lei, reprezentand contravaloarea contractului de antrepriza nr. 1/01.08.2007, fata de care, in conditiile desfiintarii retroactive a contractului de tip C., societatea avea calitatea de tert.

Referitor la echivalentul lipsei de folosinta asupra sumei avansata de C., s-a apreciat ca este egal cu dobanda legala calculata de la momentul platii efective facuta in executarea contractului de tip C. si pana la restituirea propriu-zisa a sumei in integralitatea ei, fiind datorata in temeiul imbogatirii fara justa cauza, din moment ce, urmare a desfiintarii contractului de tip C., societatea se va fi insaracit fara just temei, in beneficiul paratilor care s-au imbogatit ca urmare a folosintei sumei respective.

In probatiune, s-a solicitat administrarea probei cu inscrisuri.

La solicitarea instantei, cererea reconventionala a fost legal timbrata (fila 226).

Prin serviciul registratura al instantei, la data de 29.12.2014, reclamantii S. V. si C. C., prin avocat cu imputernicire la dosar, au formulat raspuns la intampinarea paratelor, solicitand instantei respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive si respingerea apararilor formulate prin intampinare.

Au sustinut reclamantii ca subrogarea legala este aplicabila in raporturile juridice dintre . si ., nu si fata de reclamanti care sunt terti si care au calitatea de creditori ai obligatiilor rezultate din aceste contracte, deoarece transmiterea de datorie nu era posibila sub imperiul vechiului Cod Civil.

Au apreciat reclamantii ca nu este incidenta puterea lucrului judecat, cu atat mai mult cu cat acelasi contract ce a fost analizat in dosarul nr._/190/2010 al Judecatoriei Bistrita Nasaud a fost cercetat si in dosarul nr._/211/2011 al Tribunalului Specializat Cluj, care a constatat nulitatea absoluta a contractului nr. 7864/9/17.06.2003. S-a aratat ca efectul pozitiv al lucrului judecat se impune . proces care nu prezinta tripla identitate cu primul, dar are legatura cu aspectul litigis dezlegat anterior, fara posibilitatea de a mai fi contrazis, insa, in speta, reclamantii nu au fost parte in contractul nr. 7864/9/17.06.2003 si nici in dosarul nr._/190/2010 al Judecatoriei Bistrita Nasaud.

Pe fondul cauzei, au sustinut reclamantii ca paratele au actionat in nume propriu si nu in calitate de mandatari, activitatea de atragere a sumelor economisite sau administrate se constituie din sumele platite in conformitate cu art. 14 din Regulament, iar activitatea de creditare este realizata prin asa-numira indreptatire si prin plata bunului. Au apreciat reclamantii ca dobanda pe care o incaseaza societatea, in urma activitatii de creditare, este reprezentata de comisioane, dobanzi si celelalte sume percepute potrivit art. 14 si art. 39 din regulament.

Au mai invederat reclamantii ca P. de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a inceput urmarirea penala fata de . pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 410 din OUG nr. 99/2006.

Prin serviciul registratura al instantei, la data de 20.01.2015, parata reconventional . SRL, prin avocat cu imputernicire la fila 275 din dosar, a formulat intampinare la cererea reconventionala, solicitand instantei, respingerea, ca neintemeiata, a cererii reconventionale si obligarea reclamantelor reconventional la plata cheltuielilor de judecata.

A sustinut parata reconventional . SRL ca nu sunt indeplinite conditiile platii nedatorate, atat timp cat plata in suma de 102.010 lei, care a fost efectuata de catre . reprezinta pretul contrcatului de antrepriza nr. 1/01.08.2007, nu a fost efectuata din eroare, ci in temeiul contractului nr._/12.03.2007, in numele beneficiarului S. V., fiind realizata in executarea obligatiilor de plata asumate de catre . prin contractul nr._/12.03.2007.

In drept, au fost invocate prev. art. 992-art. 993 si art. 1092 din Codul Civil de la 1864.

Prin incheierea de sedinta din data de 31.03.2015, parte integranta din prezenta hotarare, instanta a respins, ca fiind neintemeiata, exceptia insuficientei timbrari a cererii principale.

Prin incheierea de sedinta din data de 26.05.2015, parte integranta din prezenta hotarare, instanta a dispus unirea cu fondul cauzei a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratei ., calificand, ca fiind aparari de fond, institutia puterii de lucru judecat si exceptia inadmisibilitatii petitului vizand radierea din cartea funciara a inscrierilor privitoare la contractul de ipoteca, astfel cum au fost invocate de catre parate. Prin aceeasi incheiere de sedinta, instanta a incuviintat probatoriul, fiind incuviintata ambelor parti proba cu inscrisuri si s-a luat act de renuntarea paratelor la administrarea probei cu interogatoriul reclamantului S. V. si a probei constand in efectuarea expertizei contabile.

Analizând actele si lucrarile dosarului, reține următoarele:

În fapt, intre reclamantul S. V. si pârâta . a fost incheiata o conventie al carei obiect, drepturi si obligatii au fost stabilite prin Cererea de aderare nr._/12.03.2007, Regulamentul de functionare din data de 12.03.2007, Certificatul de participare nr._ si Conventia de cesiune nr. 8005/26.06.2007 (filele 17-21). Contractul nr._/12.03.2007 a fost incheiat pentru un bun in valoare de 100.000 lei, pe o perioada de 150 luni.

In conformitate cu prev. art. 31 din Regulamentul de functionare, . a achitat antreprenorului . SRL suma de 102.010 lei, cu titlu de parte din contravaloarea lucrarilor de constructii ce fac obiectul contractului de antrepriza nr. 1/01.08.2007, solicitate de catre reclamantul S. V., a fi realizate asupra imobilului situat in ., jud. Cluj.

Pentru garantarea Contractului incheiat pe baza cererii de aderare nr._/12.03.2007, in baza art. 28 din Regulamentul de Functionare, a fost incheiat Contractul de Garantie Imobiliara autentificat sub nr. 3728/02.08.2007 de catre BNP F. D. A. (filele 32-34). Conform prevederilor contractului de ipoteca, reclamanta C. C., in calitate de proprietar tabular si garant imobiliar, a consimtit la instituirea ipotecii de rangul 1 in favoarea ., pana la concurenta sumei de 109.000 lei, asupra imobilului situat in localitatea Targu M., ., ., compus din apartament cu 2 camere si dependinte, inscris in CF nr._ a localitatii Targu M., cu nr. topografic 1505/39 si notarea interdictiei de instrainare si grevare in cartea funciara a imobilului, pentru garantarea tututor obligatiilor asumate de catre reclamantul S. V., in calitate de debitor, prin Contractul nr._/12.03.2007 si Conventia de cesiune nr. 8005/26.06.2007.

F. de prev. art. 29-30 din Regulamentul de functionare, . a impus reclamantului S. V. garantarea contractului prin incheierea unor polite de asigurare bunuri si asigurare credit ipotecar, politele de asigurare fiind dovedite prin prezentarea documentelor de la filele 312-315. Primele de asigurare au fost achitate direct de catre . catre societatea de asigurare . SA, din sumele platite lunar de catre reclamant, dupa cum s-a alegat prin intampinare si s-a dovedit prin prezentarea situatiei platilor si incasarilor (filele 309-310).

Totodata, reclamantul S. V. a incheiat cu parata . conventia al carei obiect, drepturi si obligatii au fost stabilite prin Cererea de aderare nr._/13.03.2007, Regulamentul de functionare din data de 12.03.2007, Certificatul de participare nr._ si Conventia de Cesiune Nr. 130/26.10.2010 (filele 40-47). Contractul nr._/12.03.2007 a fost incheiat pentru un bun in valoare de 100.000 lei, pe o perioada de 150 luni.

Indreptatirea prevazuta prin Regulamentul de functionare, ce trebuia achitata de catre . in conformitate cu prev. art. 31 din Regulamentul de functionare al Contractului nr._/12.03.2007 nu a fost acordata pana la acest moment.

În temeiul contractelor incheiate pe baza cererilor de aderare nr._/12.03.2007 si nr._/12.03.2007, au fost efectuate plati, recunoscute de catre paratele, ce au atasat la dosarul cauzei (filele 309-311) situatia exacta a platilor si incasarilor la contractele supuse analizei.

Raportandu-se la continutul situatiei platilor si incasarilor la contractul nr._/12.03.2007, instanta constata ca, in temeiul acestui contract, in perioada 13.03._14, reclamantul S. V. a efectuat plati in valoare totala de 156.818,6 lei, reprezentand: rate lunare in suma de 114.614,77 lei, comision de administrare in suma de 22.960,008 lei, TVA in suma de 5.085 lei, prime de asigurare pentru deces in suma de 90,6 lei, prime de asigurare pentru imobil in suma de 5.962 lei, dobanda de intarziere in suma de 8.106,36 lei.

Totodata, fata de continutul situatiei platilor si incasarilor la contractul nr._/12.03.2007, instanta constata ca, in temeiul acestui contract, in perioada 13.03._14, reclamantul S. V. a efectuat plati in valoare totala de 28.217,63 lei, reprezentand: rate lunare in suma de 16.045,24 lei, comision de administrare in suma de 9.119,10 lei, TVA in suma de 1.809,47 lei, prime de asigurare pentru deces in suma de 1.229,01 lei, dobanda de intarziere in suma de 14,81 lei; cu o excludere de 1.574,3 lei, astfel ca rezulta un cuantum al incasarilor efective de 26.643,35 lei.

In perioada de derulare a conventiilor incheiate intre reclamantul S. V. si parata ., societatea a facut obiectul unei operatiuni de divizare. Astfel, prin Sentinta Comerciala Nr. 1742/27.04.2010, pronuntata de catre Tribunalul Comercial Cluj, la data de 27.04.2010, in dosarul nr._, instanta a autorizat si a dispus infiintarea societatii comerciale pe actiuni C. S. SA. Aceasta dispozitie s-a intemeiat pe proiectul de divizare vizat de judecatorul delegat si publicat in Monitorul Oficial nr. 255/03.02.2010, dupa cum rezulta din mentiunile hotararii atasate la filele 184-188 din dosar, ramasa definitiva si irevocabila, prin neexercitarea caii de atac a recursului.

Proiectul de divizare (prin desprindere) a . Cluj-N., intocmit la data de 02.09.2009 si actualizat conform Hotararii de Indreptare Eroare Materiala din data de 15.12.2009, a fost depus la filele 189-193 din dosar. Conform acestui proiect, ce a fost admis de catre instanta de judecata, societatile rezultate in urma divizarii sunt societatea mama: . si societatea nou infiintata: ., ce a preluat, printre altele, creantele si datoriile aferente sistemului MLM (Multi Level Marketing), aplicat de C. R., precum si contractele incheiate cu tertii si care privesc sistemul MLM.

Ori, contractele ce fac obiectul litigiului de fata se subscriu acestui sistem si, ca atare, fata de mentiunile proiectului de divizare, la data inregistrarii in Registrul Comertului a ., conform Rezolutiei nr._/28.06.2010, a avut loc o subrogare in drepturile si obligatiile contractantului reprezentat de societatea mama .. Aceasta subrogare de drept a societatii nou infiintate cu privire la drepturile si obligatiile deriva din contractele transmise catre aceasta prin transferul patrimonial, ce a avut loc ca efect al divizarii s-a realizat in baza Legii nr. 31/1990.

Ca atare, paratele au considerat ca se impune constatarea lipsei calitatii procesuale pasive in persoana ., admiterea exceptiei invocate prin intampinare si respingerea actiunii ca fiind introdusa impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.

In ceea ce priveste excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei ., ce se impune a fi analizata cu prioritate, fata de criteriile stabilite prin disp. art. 248 alin. 1 raportat la art. 246 alin. 1 din Codul de Procedură Civilă, instanta va decide prin raportare la disp. art. 238 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, ce arata ca:

„ … (2) Divizarea este operatiunea prin care:

a) o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare, transfera mai multor societati totalitatea patrimoniului sau, in schimbul repartizarii catre actionarii societatii divizate de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate;

b) o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare, transfera totalitatea patrimoniului sau mai multor societati nou-constituite, in schimbul repartizarii catre actionarii societatii divizate de actiuni la societatile nou-constituite si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate.

(2^1) Divizarea poate avea loc si prin transferul simultan al patrimoniului societatii divizate catre una sau mai multe societati existente si una sau mai multe societati nou-constituite. Prevederile alin. (2) se aplica in mod corespunzator. ...”

In temeiul prev. art. 242 din Legea nr. 31/1990:

“(1) Proiectul de fuziune sau de divizare, semnat de reprezentanții societăților participante, se depune la oficiul registrului comerțului unde este înmatriculată fiecare societate, însoțit de o declarație a societății care încetează a exista în urma fuziunii sau divizării despre modul cum a hotărât să stingă pasivul său, precum și de o declarație privitoare la modalitatea de publicare a proiectului de fuziune sau de divizare.

(2) Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecatorul delegat, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala partilor, integral sau in extras, potrivit dispozitiei judecatorului delegat sau cererii partilor, cu cel putin 30 de zile inaintea datelor sedintelor in care adunarile generale extraordinare urmeaza a hotari, in temeiul art. 113 lit. h), asupra fuziunii/divizarii. …”

F. de prev. art. 243 din Legea nr. 31/1990:

“(1) Creditorii societăților care iau parte la fuziune sau la divizare au dreptul la o protecție adecvată a intereselor lor. În vederea obținerii de garanții adecvate, orice creditor care deține o creanță certă, lichidă și anterioară datei publicării proiectului de fuziune sau de divizare, în una dintre modalitățile prevăzute la art. 242, nescadentă la data publicării, a cărei satisfacere este pusă în pericol prin realizarea fuziunii/divizării, poate face opoziție, în condițiile prezentului articol.

(2) Opoziția se face în termen de 30 de zile de la data publicării proiectului de fuziune sau de divizare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. Ea se depune la oficiul registrului comerțului, care, în termen de 3 zile de la data depunerii, o va menționa în registru și o va înainta instanței judecătorești competente. Hotărârea pronunțată asupra opoziției este supusă numai apelului….”

In conformitate cu disp. art. 249 din Legea nr. 31/1990, fuziunea/divizarea produce efecte, în cazul constituirii uneia sau mai multor societăți noi, de la data înmatriculării în registrul comerțului a noii societăți sau a ultimei dintre ele.

Art. 250 din Legea nr. 31/1990, reglementeaza consecintele operatiunii de divizare, aratand ca:

“(1) Fuziunea sau divizarea are următoarele consecințe:

a) transferul, atât în raporturile dintre societatea absorbită sau divizată și societatea absorbantă/societățile beneficiare, cât și în raporturile cu terții, către societatea absorbantă sau fiecare dintre societățile beneficiare al tuturor activelor și pasivelor societății absorbite/divizate; acest transfer va fi efectuat în conformitate cu regulile de repartizare stabilite în proiectul de fuziune/divizare;

b) acționarii sau asociații societății absorbite sau divizate devin acționari, respectiv asociați ai societății absorbante, respectiv ai societăților beneficiare, în conformitate cu regulile de repartizare stabilite în proiectul de fuziune/divizare;

c) societatea absorbită sau divizată încetează să existe.

…”

Raportandu-se la aceste prevederi legale, instanta considera ca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei . este intemeiata, atat timp cat, in temeiul art. 250 alin. 1 lit. a din Legea nr. 31/1990, a avut loc o subrogare de drept in drepturile si obligatiile ce decurg din contractele incheiate cu tertii si care privesc sistemul MLM, dupa cum este si cazul actelor juridice ce fac obiectul litigiului de fata, conform regulilor privind divizarea aspectelor fiscale si contabile stabilite in proiectul de divizare avizat de judecatorul delegat si care a stat la baza autorizarii si infiintarii societatii pe actiuni C. S. SA, prin Sentinta Comerciala Nr. 1742/27.04.2010, pronuntata de catre Tribunalul Comercial Cluj, la data de 27.04.2010, in dosarul nr._ .

. prev. art. 36 din Codul de Procedura Civila, calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parti si subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecatii, rezultand ca excepția lipsei calității procesuale pasive este o excepție de fond, întrucât se referă la condițiile de exercitare a dreptului la acțiune, peremptorie deoarece admiterea excepției are drept rezultat respingerea acțiunii formulate împotriva acestuia și absolută pentru că poate fi invocată de către instanță din oficiu, de oricare dintre părți sau de procuror, în orice stare a pricinii. În doctrina, s-a aratat ca aceasta calitate procesuală este traducerea procesuală a calității de subiect obligat în raportul de drept material dedus judecății, putere în virtutea căreia paratul stă în justiție. Așadar, legitimarea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic litigios.

In conformitate cu disp. art. 40 alin. teza finala din Codul de Procedura Civila, in cazul lipsei calitatii procesuale, instanta va respinge cererea formulata ca fiind facuta de o persoana sau impotriva unei persoane fara calitate.

In speta, atat timp cat nu exista identitate intre parti si subiectele raportului juridic litigios, deoarece, ca urmare a subrogarii de drept a societatii nou infiintate prin proiectul de divizare din data de 02.09.2009, in drepturile si obligatiile societatii mame ce decurg din contractele cu privire la care se solicita constatarea nulitatii absolute, instanta arata ca subiect al raportului litigios nu poate fi decat ., societate ce are in patrimoniu, inca din data de 28.06.2010, creantele rezultand din actele juridice contestate.

Mai arata instanta ca reclamantii, in calitatea lor de creditori cu privire la creantele rezultand din contractele transferate in urma operatiunii de divizare in patrimoniul societatii nou înființate, nu au formulat opozitie cu privire la proiectul de divizare, conform prev. art. 243 din Legea nr. 31/1990. Ca atare, au fost efectuate operatiunile prevazute de lege pentru executarea acestui proiect si realizarea efectiva a divizarii, ce a indeplinit exigentele de publicitate si este de deplin opozabila reclamantilor.

In sfarsit, instanta precizeaza ca nu pot fi primite apararile reclamantilor in sensul ca nu era posibila transmiterea de datorie sub imperiul Codului civil de la 1864 si, in consecinta, subrogarea nu poate produce efecte in ceea ce-i priveste, deoarece exista o reglementare speciala, redata in cele ce preced, stipulata in cuprinsul Legii nr. 31/1990, care a reglementat conditiile subrogarii de drept si efectele fata de terti a operatiunii de divizare. Acest act normativ, caruia instanta ii va da eficienta in conformitate cu principiul de drept civil „specialia generalibus derogant”, arata, fara urma de echivoc, in cuprinsul art. 250 alin. 1 lit. a, ca transferul, atât în raporturile dintre societatea divizată și societatea beneficiar, cât și în raporturile cu terții, către societatea beneficiar se produce cu privire la toate activele și pasivelor societății divizate.

Pentru aceste considerente, in temeiul art. 40 alin. 1 din codul de procedură civilă raportat la art. 250 alin. 1 lit. a din Legea nr. 31/1990, instanța va admite exceptia lipsei calității procesuale pasive a paratei ., invocata prin intampinare si va respinge actiunea formulata de catre reclamantii S. V. si C. C. in contradictoriu cu parata ., ca fiind introdusa împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

F. de solutia oferita cererii de chemare in judecata formulata in contradictoriu cu parata ., instanta apreciază că este justificata cererea paratei de acordare a cheltuielilor de judecata, respectiv a sumei de 620 lei, ce a fost avansata cu titlu de onorariu avocatial, conform ordinului de plata atasat la dosarul cauzei, din moment ce, în temeiul art. 453 alin. 1 din Codul de Procedura Civilă, reclamantii sunt „partea care pierde procesul” in sensul legii. Astfel, fata de prev. art. 451 alin. 1 din Codul de Procedura Civila, instanta urmează a-i obliga pe reclamanti sa plătească paratei . cheltuieli de judecata in cuantum de 620 lei, reprezentând onorariu avocatial.

În precizarea sumei acordata cu titlu de cheltuieli de judecată, instanta arată că se justifică cuantumul solicitat cu titlu de onorariu avocatial, ce este proportional cu munca prestata de avocat, avand in vedere importanta procesului pentru parata, valoarea pretentiilor deduse judecatii, apărarea construită si asistenta acordata partii pe tot parcursul procesului. Acest onorariu de avocat reprezinta o cheltuiala de judecata necesara, fata de atitudinea reclamantilor de a promova o actiune in justitie impotriva unei persoane fara calitate procesuala si a fost efectuata in mod real de catre parata, astfel ca, in temeiul jurisprudentei CEDO, trebuie acordata partii care a fost nevoita sa parcurga procedura judiciara, pentru a-si formula apararea, in caz contrar fiindu-i incalcat dreptul la un proces echitabil, garantat prin reglementari adoptate la nivel national si international.

PE FONDUL CAUZEI, instanta constata ca, fata de motivele de nulitate absolută invocate de reclamanți care se referă la încălcarea dispozițiilor art. 5 alin. 1 din OUG 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, ce au reluat dispozițiile art. 10 alin. 1 din Legea nr. 58/1998, este incidentă puterea de lucru judecat a Deciziei Civile Nr. 250/15 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj, în dosarul nr._/211/2011.

Avand in vedere data nașterii raporturilor juridice dintre părți și prevederile art. 6 alin. 2 și alin. 6 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, in conformitate cu disp. art. 3 și art. 5 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, instanta arata ca legislația aplicabilă raporturilor juridice dintre părți este reprezentată de OUG nr. 99/2006, ca lege speciala și de Codul civil din 1864, ca lege generală, deoarece raporturile juridice dintre părți s-au născut înainte de . Noului Cod civil. Contrar sustinerilor paratei, raporturile juridice dintre parti sunt guvernate, in integralitatea lor, de disp. Codului Civil de la 1864, inclusiv in ceea ce priveste contractul de ipoteca, atat timp cat actul juridic de instituire a dreptului de ipoteca a fost incheiat intre parti la data de 02.08.2007, iar conditiile de valabilitate si efectele oricarui act juridic sunt guvernate de legea in vigoare la data intervenirii actului.

Sub aspect procedural, spetei ii sunt aplicabile prev. Codului de procedură civilă adoptat prin Legea nr. 134/2010, astfel ca instanta va aprecia cu privire la efectele hotărârii judecătorești asupra părților și asupra terților prin raportare la disp. art. 430 alin. 1 și 2 din Codul de Procedura Civila, pe baza carora: „Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.”

In conformitate cu disp. art. 435 din Codul de Procedura Civila: „Hotărârea judecătorească este obligatorie și produce efecte numai între părți și succesorii acestora. Hotărârea este opozabilă oricărei terțe persoane atât timp cât aceasta din urmă nu face, în condițiile legii, dovada contrară”.

Astfel, datorită caracterului de ordine publică al normelor care o consacră, dar și în aplicarea consecventă a principiului autorității de lucru judecat, s-a impus soluția obligativității efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, în sensul că partea în litigiul tranșat irevocabil nu poate renunța la beneficiul autorității de lucru judecat si, fata de prev. art. 432 din Codul de Procedura Civila, în măsura în care partea interesată nu invocă autoritatea de lucru judecat, judecătorul, din oficiu, are posibilitatea de a invoca existența lucrului judecat în cauza dedusă judecății.

. de lucru judecat reglementata in cuprinsul art. 431 alin. 2 din Codul de Procedura Civila reprezinta tot o manifestare a autoritatii de lucru judecat- manifestarea pozitiva- si este la indemana oricareia dintre partile unui litigiu sau a instantei de judecata, oferind posibilitatea invocarii lucrului anterior judecat ., daca are legatura cu solutionarea cauzei. Calea invocarii acestei prezumtii este, de altfel, tot exceptia autoritatii de lucru judecat, ca exceptie procesuala, de fond, peremptorie si absoluta, reglementata in cuprinsul art. 432 din Codul de Procedura Civila drept o adevarata institutie de drept procesual.

În cazul prev. de art. 431 alin. 2 din Codul de Procedura Civila nu este necesar sa existe tripla identitate de parti, obiect si cauza, ci este suficient ca, in judecata anterioara, sa fie adusa in discutie o chestiune litigioasa care sa aiba legatura cu ceea ce s-a solutionat anterior, asa incat aceasta sa nu poata fi contrazisa, indiferent daca rezolvarea a fost data prin dispozitiv sau numai in considerente. Ca atare, nu se poate nega sau afirma ceea ce s-a negat anterior asupra unei chestiuni litigioase care a facut obiect al dezbaterilor si al verificarii jurisdictionale, lucrul judecat avand si o functie pozitiva care impune judecatii ulterioare respectarea unei chestiuni litigioase transate deja printr-o alta hotarare, inzestrata cu autoritate de lucru judecat. Cea de-a doua instanta nu mai poate face evaluari proprii asupra acelei chestiuni, ci ea constituie premisa demonstrata de la care trebuie sa porneasca si pe care nici nu o poate ignora.

Instanta mai arata ca puterea de lucru judecat se impune nu doar asupra dispozitivului hotărârii judecătorești, ci și asupra considerentelor decisive și decizorii care au determinat soluția, iar, in conformitate cu disp. art. 435 alin. 2 din Codul de Procedura Civila, față de terți hotărârea judecătorească este un mijloc de probă, având valoarea unei prezumții legale relative.

Raportandu-se la situația de fapt și de drept dedusă judecății în speța de față, atat timp cat reclamanții S. V. si C. C. sunt cei care, prin acțiunea formulată, au solicitat a se constata nulitatea absolută a Regulamentului de funcționare C., a cererilor de aderare si a certificatelor de participare, ce constituie contractele nr._/12.03.2007 si nr._/12.03.2007 si repunerea partilor in situatia anterioara, in urma constatarii nulitatii absolute a acestor acte juridice, sanctiune determinata de incalcarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice, instanta constata ca nu există identitate de părți si obiect intre prezentul dosar si cel inregistrat pe rolul Tribunalului Specializat Cluj, în dosarul nr._/211/2011, însă există putere de lucru judecat cu privire ca cauza juridica a demersului judiciar, anume: respectarea sau încălcarea de către ., in calitatea sa de continuator al personalitatii ., prin Regulamentul de funcționare și contractele încheiate în baza acestuia, a dispozițiilor Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară și, respectiv a OUG 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului.

Incidenta puterii de lucru judecat, astfel cum fost invocată de pârâta prin întâmpinare, precum și de reclamanți prin raspunsul la intampinare, vizează dezlegarea dată de instanțele judecătorești conformității sau nelegalității contractelor de tip C. prin raportare la dispozițiile art. 10 alin. 1 ale Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară, reluate prin disp. art. 5 alin. 1 din OUG 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului.

Dupa cum s-a retinut deja, actele juridice a căror nulitate absolută o solicită reclamanții au fost încheiate sub imperiul OUG 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, respectiv in data de 12.03.2007. Ori, in conformitate cu prev. art. 5 alin. 1 din OUG nr. 99/2006, se interzice oricărei persoane fizice, juridice sau entități fără personalitate juridică, ce nu este instituție de credit, să se angajeze într-o activitate de atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public ori într-o activitate de atragere și/sau gestionare de sume de bani provenite din contribuțiile membrilor unor grupuri de persoane constituite în vederea acumulării de fonduri colective și acordării de credite/împrumuturi din fondurile astfel acumulate pentru achiziționarea de bunuri și/sau servicii de către membrii acestora. Art. 5 alin. 5 din acelasi text de lege arata ca Banca Națională a României este abilitată să determine dacă o activitate reprezintă ori nu atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public, activitate bancară ori activitate de atragere și/sau gestionare de sume de bani provenite din contribuțiile membrilor unor grupuri de persoane constituite în vederea acumulării de fonduri colective și acordării de credite/împrumuturi din fondurile astfel acumulate pentru achiziționarea de bunuri și/sau servicii de către membrii acestora. Determinarea naturii activității, exprimată de Banca Națională a României, este obligatorie pentru părțile interesate.

Pârâta . a invocat puterea de lucru judecat față de considerentele și dispozitivul deciziei civile nr. 307/R/2011 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul nr._/190/2010, in timp ce reclamantii au invocat puterea lucrului judecat fata de continutul Deciziei Civile Nr. 250/15 aprilie 2013, pronuntata de catre Tribunalul Specializat Cluj, în dosarul nr._/211/2011.

Pentru a aplica, in mod corespunzator, prezumtia de lucru judecat reglementata in cuprinsul art. 431 alin. 2 din Codul de Procedura Civila la speta dedusa judecatii, instanta retine că, prin Sentința Civilă nr. 2625/22.03.2011, pronunțată de Judecătoria Bistrița, în dosarul nr._/190/2010, judecatorul a ajuns la concluzia că actele atacate: contractul de tip C. și contractul de garanție reală imobiliară, nu fac parte din categoria contractelor de credit. Judecatoria Bistrita a apreciat ca sumele de bani puse la dispoziția participantului nu sunt fonduri proprii, iar participantul nu plătește dobânzi către C. pentru sumele utilizate în vederea cumpărării unui bun. Totusi, Judecatoria Bistrita a analizat incidența dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 58/1998 (reluate ca atare prin disp. art. 5 alin. 1 din OUG nr. 99/2006, ce sunt aplicabile litigiului de fata), strict din perspectiva operațiunilor de „economisire, în varianta atragerii de depozite sau în alte variante similare, fie creditarea, fie emiterea de monedă electronică”, insă nu a analizat cea mai importantă parte a articolului 10 alin. 1 din Legea nr. 58/1998, respectiv desfășurarea unei activități de „atragere și/sau administrare a unor sume de bani rezultate din asocierea în vederea economisirii și creditării într-un sistem colectiv”. Aceasta hotarare judecatoreasca a ramas definitiva si irevocabila, prin Decizia Civilă nr. 307/R/2011, pronunțată în același dosar nr._/190/2010, de catre Tribunalul Bistrița-Nasaud, instanta de recurs menținand soluția pronunțată de Judecătoria Bistrița, de respingere, ca neîntemeiată a acțiunii, fără a mai face vreo analiză a dispozițiilor art. 10 alin. 1 teza finală din Legea nr. 58/1998.

In schimb, instanta trebuie sa constate ca, în dosarul nr._/211/2011, Tribunalul Specializat Cluj, ca instanță de recurs, ce a pronunțat Decizia Civilă nr. 250/15 aprilie 2013, hotarare judecatoreasca irevocabilă, intrata in puterea lucrului judecat, a constatat nulitatea absolută a Regulamentului de funcționare al ., persoana juridica devenita prin divizare persoana juridica parata ., precum și a cererii de aderare, a certificatului de participare si a contractului de garanție imobiliară incheiat pentru garantarea obligatiilor, efectuand o analiza a disp. art. 10 din Legea nr. 58/1998, reluate și de art. 5 alin. 1 din OUG nr. 99/2006, analiza completa si sustinuta prin mijloace de proba. În considerentele Deciziei Civile nr. 250/2013, Tribunalul Specializat Cluj a reținut că: „Din cuprinsul regulamentului de funcționare rezultă că intenția părților a fost aceea de a califica contractul încheiat între ele, ca fiind un contract de mandat, însă și drept un contract de finanțare…, . și-a asumat obligația de a încheia acte juridice necesare realizării obiectivelor în numele și pe seama membrilor grupului ... răspunderea sa putând fi angajată pentru felul în care administra interesele grupului ... actul juridic cuprinde și clauze specifice referitoare la un contract de finanțare, cu obligația mandantului, de a achita anumite rate lunare.” Sub cel din urmă aspect, Tribunalul Specializat Cluj a avut in vedere că „raporturile juridice dintre părți au indubitabil și trăsăturile unui contract de împrumut, aspect care reiese fără echivoc, în principal, din cuprinsul contractului de garanție imobiliară încheiat între partile contractului de mandat, în cuprinsul căruia se arată expres faptul că ipoteca garantează restituirea sumei de_ lei vechi plus comisioane și dobânzi legale din contractul de credit nr.7864/2003…În absența unui împrumut de restituit nu s-ar fi justificat încheierea unui contract de ipotecă¨.

Aceeasi maniera de incheiere a contractului de ipoteca se regaseste si in speta dedusa judecatii, mentiunile Contractului de garantie imobiliara autentificat sub nr. 3728/02.08.2007, de catre BNP F. D. A., fiind neechivoce in a dovedi instituirea ipotecii de rang 1, pana la concurenta sumei de 109.000 lei, in favoarea . (devenita, prin divizare, persoana juridica parata in cauza, .), pentru garantarea unui contract de imprumut. . garantie imobiliara stabileste instituirea ipotecii, de catre proprietarul tabular, in calitatea sa de garant imobiliar, pentru garantarea tututor obligatiilor asumate de catre debitorul S. V., prin Contractul nr._/12.03.2007 si Conventia de cesiune nr. 8005/26.06.2007. Ori, prin coroborarea calitatii partilor contractante ale conventiei de garantie imobiliara cu maniera de instituire a dreptului real accesoriu, rezulta incheierea unui contract de ipoteca pentru garantarea unui credit, concluzie pe deplin sustinuta de mentiunile politei de asigurare pentru creditele ipotecare din data de 06.08.2007 (fila 314), ce a fost impusa reclamantului S. V., conform art. 29-30 din Regulament, pentru garantarea contractului nr._/12.03.2007, in completarea garantiei reale imobiliare constatata prin contractul de ipoteca din data de 02.08.2007.

Este important de mentionat faptul ca Tribunalul Specializat Cluj, ca instanța de control judiciar, ce a pronuntat o hotarare intrata in puterea lucrului judecat, a statuat in sensul că dispozițiile art. 10 alin. 1 din Legea nr. 58/1998 și art. 5 alin. 1 din OUG 99/2006, ambele incidente pe parcursul derulării relațiilor contractuale dintre părțile dosarului nr._/211/2011, reglementează două tipuri de activități, permise doar instituțiilor de credit: atragerea și/sau administrarea ..., cea de-a doua activitate fiind cea care prezintă relevanță si în speța dedusa judecatii in prezentul dosar civil, din moment ce reprezintă exact activitatea pe care a desfășurat-o persoana juridica parata în temeiul actelor juridice încheiate cu reclamantul S. V..

. (devenita, prin divizare, persoana juridica parata in cauza, .), s-a obligat să administreze afacerile grupului, participanții fiind obligați să plătească lunar o rată de bază, ce reprezenta sumele cu care participanții contribuie lunar în favoarea grupului. Ori, acest tip de activitate a fost apreciat de catre Tribunalul Specializat Cluj, pe baza unei analize corespunzatoare a dispozitiilor legale aplicabile in materie, printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila, intrata in puterea lucrului judecat- hotarare ale carei considerente au valoarea unei prezumții legale absolute, in privinta activitatii derulată potrivit Regulamentului de funcționare C., ce explica dispozitivul deciziei civile, solutia de constatare a nulitatii absolute ce afecteaza contractele de tip C.-, ca reprezentand o activitate de atragere și/sau administrare a unor sume de bani rezultate din asocierea în vederea economisirii și creditării într-un sistem colectiv, activitate calificată de legiuitor, conform art. 5 alin. 1 din OUG 99/2006 drept o activitate specifică instituțiilor de credit și care este interzisă oricărei entități ce nu este autorizată ca instituție de credit, deci inclusiv . și ..

Concluzionand, instanta va da eficienta prezumtiei de lucru judecat reglementata in cuprinsul art. 431 alin. 2 din Codul de Procedura Civila, ce se impune pârâtei . cu forța unei prezumții legale absolute, irefragabile, pe care această enititate juridica, parte in litigiul ce face obiectul dosarului civil nr._/211/2011, aflat pe rolul Tribunalului Specializat Cluj, nu o poate înlătura și nu o poate ignora. În ceea ce îi privește pe reclamanți, terți față de litigiul din dosarul_/211/2011, aceeași hotărâre judecătorească are valoarea unui mijloc de probă, respectiv o prezumție legală relativă, potrivit art. 435 alin. 2 din Codul de Procedura Civila, impotriva careia nu s-a facut dovada contrara.

Considerentele Deciziei Civile nr. 250/15 aprilie 2013, pronuntata în dosarul nr._/211/2011, de catre Tribunalul Specializat Cluj, referitoare la activitatea mandatarului, activitate specifică instituțiilor de credit și care este interzisă oricărei entități care nu este autorizată ca instituție de credit, deci inclusiv . și ., ce au valoarea unui mijloc de proba pentru reclamanti, este sustinuta pe deplin de probatoriul cu inscrisuri administrat in cauza de fata, din moment ce reclamantii au prezentat adresa emisa de catre Directia Reglementare si Autorizare din cadrul Bancii Nationale a Romaniei, sub nr. V/4/592/24.04.2013. Rezulta, astfel, ca, in opinia Bancii Nationale a Romaniei, activitatea . se regaseste in categoria activitatilor a caror desfasurare este interzisa potrivit art. 5 alin. 1 si este sanctionata potrivit disp. art. 410 din OUG nr. 99/2006. Ori, fata de disp. art. 5 alin. 5 din OUG nr. 99/2006, redate in cele ce preced, punctul de vedere al Bancii Nationale a Romaniei este obligatoriu pentru partile litigiului cu privire la determinarea naturii activitatii desfasurate de catre partea ce are calitatea de mandatar in contractul de tip C..

Asadar, in speța dedusă judecății în prezentul litigiu, puterea de lucru judecat derivand din considerentele Deciziei Civile nr. 250/15 aprilie 2013, pronuntata în dosarul nr._/211/2011, de catre Tribunalul Specializat Cluj, cu privire la activitatatea mandatarului in contractele de tip C., activitate specifică instituțiilor de credit și care este interzisă oricărei entități ce nu este autorizată ca instituție de credit, se impune cu necesitate, dat fiind ca situația premisă este identică: încheierea contractelor de tip C. în temeiul aceluiași Regulament de funcționare, contracte guvernate de dispozițiile art. 5 alin. 1 din OUG nr. 99/2006.

Aratand ca activitatea desfășurarea de către mandatarul din actele juridice atacate in speta, ., societate devenita prin divizare ., corespunde unei activități de atragere și/sau administrare a unor sume de bani rezultate din asocierea în vederea economisirii și creditării într-un sistem colectiv, activitate ce reprezinta, fara putinta de tagada, o activitate de creditare, expres prohibită de lege acelor entități care nu au fost autorizate ca instituții de credit să se angajeze în desfășurarea unei asemenea activități, instanta retine ca a fost probată desfășurarea unei activități pentru care persoana juridica parata nu a primit autorizație, ca institutie de credit, din partea Bancii Nationale a Romaniei, fiind încălcate dispozițiile art. 34 din Decretul nr. 31/1954 privind capacitatea specială de folosință a persoanei juridice, act normativ aplicabil spetei avand in vedere data incheierii actelor juridice contestate (12.03.2007).

Contrar sustinerilor paratei, nu poate fi pusa la indoiala imprejurarea ca autorizarea, in calitate de institutie de credit, este parte componenta a capacitatii de folosinta pentru persoana juridica autorizata sa desfasoare activitatile reglementate prin disp. OUG nr. 99/2006, reprezinta un drept al persoanei juridice, drept care trebuie sa fie conform scopului infiintarii entitatii si sa fie reglementat prin statut. . dispozițiile art. 34 din Decretul nr. 31/1954, persoana juridică nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de înființare sau statut. Orice act juridic care nu este făcut în vederea realizării acestui scop este nul, nulitatea ce sanctioneaza actul incheiat in pofida disp. art. 34 din Decretul Nr. 31/1954 neputand fi decat una absoluta, atat timp cat interesul protejat este unul general.

Din moment ce partea contractanta ., societate devenita prin divizare persoana juridica parata . nu fusese infiintata ca institutie de credit si nu avea o asemenea autorizare din partea BNR, dupa cum s-a dovedit prin probatoriul cu inscrisuri administrat in cauza, imprejurare ce nici nu a fost contestata de catre parata, instanta apreciaza ca nu se mai impune efectuarea analizei celorlalte motive de nulitate invocate de catre reclamanti in motivarea cererii de chemare in judecata si va admite capatul de cerere principal al actiunii reclamantilor, urmand a constata nulitatea absoluta a conventiei încheiata intre reclamantul S. V. si ., pe baza Cererii de aderare nr._/12.03.2007, a Regulamentului de functionare din data de 12.03.2007, a Certificatului de participare nr._, in valoare de 100.000 lei si a Conventiei de cesiune nr. 8005/26.06.2007, precum si nulitatea absoluta a conventiei încheiata intre reclamantul S. V. si ., pe baza Cererii de aderare nr._/12.03.2007, a Regulamentului de functionare din data de 12.03.2007, a Certificatului de participare nr._, in valoare de 100.000 lei si a Conventiei de cesiune nr. 130/26.10.2010.

F. de solutia de constatare a nulitatii absolute a contractelor de tip C. ce fac obiectul demersului judiciar promovat de catre reclamanti, instanta va da eficienta principiului restituirii prestatiilor executate in temeiul clauzelor lovite de nulitate absoluta si vor fi admise petitele privind restituirea sumelor de bani achitate in executarea obligatiei de plata asumata prin contractele de credit anulate.

Trebuie precizat ca sanctiunea nulitatii produce efecte retroactive, incepand cu data incheierii actului juridic, in speta- a contractelor de tip C. lovite de nulitate absoluta-, data de 12.03.2007, independent de imprejurarea ca este vorba despre un contract cu executare dintr-o data sau un contract cu executare succesiva. Nu poate fi primita sustinerea paratei cu privire la imposibilitatea restituirii sumelor de bani achitate in plus, pe considerentul ca actul juridic anulat ar fi fondat pe o cauza ilicita si nimeni nu-si poate invoca propria culpa pentru a obtine protectia juridica a unui drept, din moment ce nulitatea absoluta a contractelor de tip C., astfel cum a fost constatata in cele ce preced, a intervenit ca urmare a conduitei culpabile manifestata de catre parata, prin incalcarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice.

Ca atare, atat timp cat contractele de tip C. nr._/12.03.2007 si nr._/12.03.2007, au fost desfiintate cu efect retroactiv, ca efect al sanctiunii nulitatii absolute determinata de incalcarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice ce a acordat imprumutul, incepand cu data incheierii contractului de credit, in virtutea principiului restituirii prestatiilor executate in temeiul actului juridic lovit de nulitate absoluta, raportandu-se la documentele contabile prezentate de catre parata si care atesta situatia platilor si incasarilor efectuate in temeiul contractelor ce fac obiectul analizei, instanta va admite petitul actiunii vizand repunerea partilor in situatia anterioara, prin restituirea sumei de 81.051,94 lei.

. facut dovada ca, in temeiul contractului nr._/12.03.2007, reclamantul S. V. a efectuat plati in valoare de 156.418,59 lei, dupa cum alega prin actiunea introductiva, parata prezentand instantei documente care atesta incasari in suma de 156.818,6 lei (filele 309-310). Prin petitul 3 al actiunii, se solicita restituirea diferentei achitata in plus, fata de suma de 102.010 lei, ce a fost platita de catre . in executarea contractului si, atat timp cat, in cauza, pe calea cererii reconventionale, s-au formulat si pretentii pentru restituirea sumei de 102.010 lei, ce a fost prestata de catre parata in executarea contractului nevalabil incheiat, pentru respectarea efectului nulitatii de repunere a partilor in situatia anterioara incheierii actului juridic, prin restituirea prestatiilor executate in temeiul actului juridic lovit de nulitate absoluta, instanta apreciaza ca reclamantului S. V. i se cuvine restituirea sumei de 54.408,59 lei, aceasta prestatie a partii fiind executata, cu titlu de obligatie de plata, in temeiul unui contract de credit afectat de sanctiunea nulitatii absolute.

Contrar sustinerilor paratei, instanta arata ca îndreptatirea reclamantului la redobandirea in patrimoniu a sumei de 54.408,59 lei decurge din efectul repunerii partilor in situatia anterioara intervenirii actului juridic nevalabil incheiat, iar nu din aplicarea normelor de drept civil referitoare la compensarea judiciara a creantelor. In acest sens, instanta are in vedere ca suma de 102.010 lei, ce a fost dedusa din contravaloarea totala a platilor efectuate de catre reclamant in executarea contractului incheiat pe baza cererii de aderare nr._/12.03.2007, constituie pretul (parte din pretul) unor lucrari de constructie de care reclamantul a beneficiat si a caror contravaloare trebuia platita. Astfel, suma de 102.010 lei ar fi iesit, oricum, din patrimoniul beneficiarului contractului de antrepriza si, ca efect al restabilirii situatiei anterioare, nu ii poate fi restituita de catre parata, chiar daca a fost achitata acesteia, prin platile efectuate pe parcursul derularii contractului de credit.

Referitor la pretentiile deduse judecatii prin cererea reconventionala formulata de catre parata, instanta considera ca nu sunt intemeiate. Astfel, suma de 102.010 lei, se impune a fi restituita paratei, ca urmare a repunerii partilor in situatia anterioara, din moment ce a constituit prestatia paratei, realizata in executarea contractului de tip C. incheiat pe baza cererii de aderare nr._/12.03.2007 si a fost avansata paratei reconventional . SRL, cu titlu de pret al lucrarilor de constructii de fac obiectul contractului de antrepriza nr. 1/01.08.2007. Ori, atat timp cat contractul de tip C. este afectat de sanctiunea nulitatii absolute, parata trebuie repusa in situatia anterioara, prin redobandirea in patrimoniu a sumei de bani ce a fost achitata in executarea actului juridic nevalabil incheiat. Totusi, prin platile efectuate pe parcursul derularii contractului de tip C. incheiat pe baza cererii de aderare nr._/12.03.2007, reclamantul S. V. a restituit paratei prestatia efectuata de catre societate in executarea actului juridic lovit de nulitate absoluta, suma de 102.010 lei regasindu-se la acest moment in patrimoniul persoanei juridice.

In contextul probatoriului cu inscrisuri administrat in cauza, nu poate fi contestata restituirea acestei sume de bani catre parata, platile efectuate in executarea contractului de tip C. incheiat pe baza cererii de aderare nr._/12.03.2007 fiind in masura sa asigure, pentru persoana juridica parata, restabilirea situatiei anterioare incheierii actului juridic, din moment ce insasi parata a prezentat situatia incasarilor la acest contract, ce atesta faptul ca participantul a efectuat plati in valoare totala de 156.818,6 lei si, pe calea actiunii de fata, reclamantul S. V. solicita doar obligarea paratei la restituirea sumelor de bani achitate in plus, a diferentei fata de suma ce i-a fost imprumutata.

In consecinta, nu este intemeiata cererea paratei de obligare a reclamantului S. V. la plata sumei de 102.010 lei, ce a fost efectuata in temeiul contractului de antrepriza nr. 1/01.08.2007, deoarece plata s-a realizat deja si suma de bani a reintrat in patrimoniul paratei. Totodata, instanta considera ca nu este intemeiata nici solicitarea paratei de obligare a paratei reconventional . SRL la restituirea sumei de 102.010 lei, ce i-a fost avansata cu titlu de pret al contractului de antrepriza nr. 1/01.08.2007, intrucat, la momentul efectuarii platii, a existat o datorie, plata s-a efectuat in executarea unei obligatii asumata de catre parata fata de beneficiarul lucrarii, mai exact fata de reclamantul S. V. si, ca orice act juridic, plata trebuie apreciata, din prisma valabilitatii sale, prin raportare la momentul efectuarii sale.

De altfel, nu se justifica pretentiile paratei de obligare a paratei reconventional . SRL la plata sumei de 102.010 lei, atat timp cat pretul lucrarilor de constructii ce fac obiectul contractului de antrepriza nr. 1/01.08.2007, ce a fost achitat de catre parata in temeiul contractului de tip C. incheiat pe baza cererii de aderare nr._/12.03.2007, a fost redobandit de catre parata in patrimoniu, ca urmare a platilor efectuate de catre reclamantul S. V. pe parcursul derularii contractului de credit si obligarea paratei reconventional . SRL la plata aceleiasi sume de bani ar insemna o imbogatire fara justa cauza a societatii parata reclamanta reconventional, ce ar dobandi in patrimoniu dublul sumei de bani executata cu titlu de prestatie, in baza actului juridic lovit de nulitate absoluta.

Ori, fata de solutia de respingere a cererii reconventionale formulata de catre reclamanta reconventional . in contradictoriu cu parata reconventional . că parata reconventional estre indreptatita sa solicite acordarea cheltuieilor de judecata pe care le-a efectuat in proces pentru a-si asigura apararea. Insa, nu a fost dovedita avansarea niciunei sume de bani cu acest titlu si, ca atare, instanta nu poate admite solicitarea paratei reconventional de obligare a reclamantei reconventional la plata cheltuielilor de judecata.

In ceea ce priveste petitul cererii reconventionale cu privire la echivalentul lipsei de folosinta asupra sumei avansata de catre C., instanta considera ca nu este justificat. Nu poate fi acordata paratei dobanda legala penalizatoare aferenta sumei de 102.010 lei, incepand cu momentul platii, deoarece obligatia de restituire a sumelor de bani avansate in temeiul actelor juridice lovite de nulitate absoluta va deveni scadentă la data ramanerii definitive a prezentei hotarari, ce a constatat incheierea actului juridic cu nerespectarea conditiilor de valabilitate prevazute de lege. D. la acel moment va exista o creanta certa, lichida si exigibila in patrimoniul paratei in ceea ce priveste obligatia de restituire a prestatiilor executate in temeiul actului juridic lovit de nulitate absoluta, creanta de natura a produce dobanzi legale.

Probatoriul cu inscrisuri administrat in cauza a mai dovedit si faptul ca, in temeiul contractului incheiat pe baza cererii de aderare nr._/12.03.2007, reclamantul S. V. a efectuat plati in valoare totala de 26.643,35 lei. Ori, pentru respectarea efectului nulitatii, de repunere a partilor in situatia anterioara incheierii actului juridic, prin restituirea prestatiilor executate in temeiul actului juridic lovit de nulitate absoluta, dat fiind efectul „ex tunc” al sanctiunii nulitatii absolute, inca de la data incheierii actului juridic ce nu respecta conditiile de valabilitate prevazute de lege, suma de 26.643,35 lei se cuvine a fi restituita reclamantului S. V., prestatia fiind executata, cu titlu de obligatie de plata, in temeiul unui contract de credit lovit de nulitate absoluta.

In conformitate cu disp. art. 1523 alin. 2 lit. d din Codul Civil adoptat prin Legea Nr. 287/2009 (aplicabil spetei fata de disp. art. 114 din Legea nr. 71/2011), parata este de drept in intarziere pentru executarea obligației de plata a sumelor de bani derivand din exercițiul activității profesionale, astfel ca, prin raportare la prev. art. 1535 alin. 1 din Codul Civil adoptat prin Legea Nr. 287/2009 (aplicabil spetei fata de disp. art. 114 din Legea nr. 71/2011), instanta va admite si cererea reclamantilor de obligare a paratei la plata dobanzii penalizatoare, retinand ca reclamantii creditori ai obligatiei de restituire au dreptul la daune moratorii, în cuantumul prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. Acest cuantum prevazut de lege este reglementat in cuprinsul OG nr. 13/2011 si dobanda legala penalizatoare aferenta debitului principal restant- obligatia de restituire a sumelor de bani avansate in temeiul actelor juridice lovite de nulitate absoluta- va fi acordata de la scadentă, ce va interveni, in cauza, la data ramanerii definitive a prezentei hotarari, cand va exista o creanta certa, lichida si exigibila in patrimoniul reclamantilor in ceea ce priveste obligatia de restituire ce incumba paratei si până în momentul plătii.

Ca atare, petitul privind acordarea dobanzii legale urmeaza a fi admis doar in parte, atat timp cat reclamantii au formulat pretentii in acest sens, incepand cu data efectuarii fiecarei plati. Nu poate fi primita sustinerea reclamantilor din aceasta perspectiva, in sensul aplicarii disp. art. 994 din Codul Civil de la 1864, deoarece platile realizate in temeiul contractelor de tip C. nr._ si nr._ din data de 12.03.2007 au fost datorate, au fost efectuate in executarea obligatiei asumata de catre reclamantul S. V. prin conventiile incheiate cu .. Dupa cum s-a mentionat deja, plata, ca orice act juridic, trebuie apreciata, din prisma valabilitatii sale, prin raportare la momentul efectuarii sale. Obligatia de restituire stabilita in sarcina paratei in cele ce preced nu deriva, asadar, din faptul licit generator de obligatii al platii nedatorate, ci din efectul retroactiv al nulitatii, ce determina repunerea partilor in situatia anterioara, prin restituirea prestatiilor executate in baza actului lovit de nulitate.

Chiar daca situatia platilor si incasarilor efectuate in temeiul contractelor supuse analizei identifica, in mod defalcat, sumele ce au fost prestate in executarea contractelor de tip C. lovite de nulitate absoluta, instanta nu considera ca pot fi primite apararile paratei, din cuprinsul intampinarii, cu privire la imposibilitatea restituirii sumelor achitate cu titlu de contravaloare prime de asigurare si a sumei incasate cu titlu de comision, suma pentru care societatea mandatar a achitat TVA si impozit pe profit. Nu poate fi identificata in speta niciuna dintre exceptiile prevazute de lege de la principiul repunerii partilor in situatia anterioara, ca efect al constatarii nulitatii absolute, prin restituirea integrala a prestatiilor executate in temeiul actelor juridice lovite de nulitate absoluta si, ca atare, instanta apreciaza ca trebuie restabilita situatia patrimoniala a reclamantului la un moment anterior incheierii actului juridic incheiat cu nerespectarea conditiilor de valabilitate prevazute de lege.

In ceea ce priveste comisionul de administrare, instanta arata ca aceasta prestatie constituie tocmai obiectul contractului de tip C. ce ilustreaza activitatea de creditare desfasurata cu nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice, de catre o entitate juridica ce nu a fost infiintata ca institutie de credit si nici nu a fost autorizata in acest sens si, in consecinta, prestatia nu poate fi imputata reclamantului care a executat obligatia de plata a acestor comisioane de administrare in virtutea unor clauze lovite de nulitate absoluta. Mai mult, fata de prev. art. 117 alin. 1 lit. b din OG nr. 92/2003, instanta arata ca nu se justifica nici pretentiile paratei cu privire la retinerea sumelor platite cu titlu de TVA si impozit pe profit pentru sumele reprezentand comisionul de administrare incasat in temeiul contractelor lovite de nulitate absoluta. Pe baza hotararii judecatoresti de constatare a nulitatii absolute cu privire la contractele de tip C. ce au stat la baza emiterii titlului de creanta de catre organul fiscal, rezulta inexistenta obligatiei fiscale si, ca atare, societatea parata are posibilitatea de a se adresa organului fiscal competent pentru rambursarea sumelor de bani achitate in plus, fara existenta unei obligatii fiscale in sarcina debitorului.

Referitor la primele de asigurare, chiar daca sumele de bani avansate de catre reclamant cu acest titlu au fost achitate direct de catre . catre societatea de asigurare . SA si nu au intrat in patrimoniul paratei, instanta are in vedere ca incheierea unor polite de asigurare, atat asigurarea de bunuri, cat si asigurarea pentru creditul ipotecar, dovedite prin prezentarea documentelor de la filele 312-315 au fost impuse reclamantului fata de prev. art. 29-30 din Regulamentul de functionare, de catre ., pentru garantarea contractului de credit, beneficiarul politei de asigurare fiind tocmai ., persoana juridica ce a acordat imprumutul, in temeiul unui act juridic lovit de nulitate absoluta.

Rezulta, astfel, ca nu i se poate impune reclamantului plata unor sume de bani executate in virtutea unor contracte de credit nevalabil incheiate, din moment ce nu a beneficiat de serviciile de asigurare, politele fiind intocmite in favoarea societatii parate ce a desfasurat activitati de creditare cu incalcarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice. Mai mult, instanta arata ca sanctiunea nulitatii absolute a contractului de credit are ca efect, in virtutea repunerii partilor in situatia anterioara, si anularea actului juridic subsecvent ca urmare a actului juridic principal, iar contractele de asigurare sunt acte juridice subsecvente contractelor de credit afectate de sanctiunea nulitatii absolute, acte juridice impuse de catre persoana juridica parata pentru garantarea sumelor de bani ce au fost acordate reclamantului cu titlu de imprumut.

Principiul de drept civil aplicabil in materia efectelor nulității actului juridic civil, al anulării actului juridic subsecvent ca urmare a anulării actului juridic inițial: resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis, determina si temeinicia petitului 4 al actiunii introductive. Astfel, pentru garantarea Contractului de tip C. nr._/12.03.2007, in baza art. 28 din Regulamentul de Functionare, a fost incheiat Contractul de Garantie Imobiliara autentificat sub nr. 3728/02.08.2007 de catre BNP F. D. A. (filele 31-34). Conform prevederilor contractului de ipoteca, reclamanta C. C., in calitate de proprietar tabular si garant imobiliar, a consimtit la instituirea ipotecii de rangul 1, in favoarea ., pana la concurenta sumei de 109.000 lei, asupra imobilului situat in localitatea Targu M., ., ., compus din apartament cu 2 camere si dependinte, inscris in CF nr._ a localitatii Targu M., cu nr. topografic 1505/39 si notarea interdictiei de instrainare si grevare in cartea funciara a imobilului, pentru garantarea tututor obligatiilor asumate de catre reclamantul S. V., in calitate de debitor, prin Contractul nr._/12.03.2007 si Conventia de cesiune nr. 8005/26.06.2007.

În ceea ce privește constatarea nulității absolute a contractului de garanție reală imobiliară, atat timp cat s-a constatat nulitatea absolută a contractului de credit în temeiul căruia a fost încheiat, din moment ce ipoteca este un drept real accesoriu, a carui valabilitate este conditionata de valabilitatea obligatiei principale in considerarea careia a fost instituit, instanta apreciaza ca sanctiunea nulitatii absolute afecteaza si contractul de ipotecă autentificat sub nr. 3728/02.08.2007 de catre BNP F. D. A.. In acest sens, instanta are in vedere prev. art. 1770 din Codul civil de la 1864, pe baza carora: „Acei care au asupra unui imobil un drept suspens prin o condiție, sau rezolubil în oarecare cazuri, sau supus la o acțiune de resciziune, nu pot consimți decât o ipoteca supusă acelorași condiții sau acelorași resciziuni”.

În speță, a fost desființat, ca urmare a sanctiunii nulității absolute, contractul principal de împrumut tip C.. Nu mai exista obligatiile asumate de catre debitorul reclamant S. V. prin contractul nr._/12.03.2007, incheiat cu ., ce au fost garantate prin instituirea dreptului de ipotecă de rang 1 in favoarea paratei. Ca atare, in virtutea principiului anularii actului juridic subsecvent, ca urmare a anularii actului juridic initial, raportandu-se la caracterul de drept real accesoriu ce caracterizeaza dreptul de ipoteca, instanta va constata nulitatea absolută a Contractului de Garantie Imobiliara autentificat sub nr. 3728/02.08.2007 de catre BNP F. D. A..

Cu privire la solicitarea reclamantilor de radiere din Cartea Funciară a inscrierilor ilustrand Contractul de Garantie Imobiliara autentificat sub nr. 3728/02.08.2007 de catre BNP F. D. A., instanța apreciază că nu este admisibila, deoarece, potrivit art. 21 alin. 2 si art. 22 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, publicitatea imobiliară se efectuează de către birourile de cadastru și publicitate imobiliară, activitatea de publicitate imobiliară în cadrul oficiilor teritoriale fiind îndeplinită de registratori de carte funciară. Este, astfel, justificata apararea paratei in sensul de a se respinge, ca inadmisibil, acest petit al actiunii reclamantilor.

Avand in vedere prevederile Titlului II, Capitolul II din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, instanta constata ca operațiunea de radiere a sarcinii se efectueaza, prin Încheiere, de către registratorii din cadrul Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara, pe bază de cerere și documente justificative. Partea interesata va trebui, astfel, prin raportare la dispozitiile prezentei hotarari judecatoresti, in maniera in care va ramane definitiva, să efectueze demersurile impuse de lege, prin adresarea unei cereri in acest sens, care sa fie insotita de documentele justificative de natura a atesta inexistenta dreptului de ipoteca, catre Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara, institutie avand competența functionala pentru efectuarea operatiunilor de inscriere in cartea funciara, aceste operatiuni nefiind de competența instanțelor judecatoresti.

În ceea ce priveste capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecata, instanta apreciază că suma avansata de reclamanti cu acest titlu: taxa judiciara de timbru in cuantum de 6.210 lei si onorariul avocatial in suma de 6.000 lei (fila 308), este datorata de parata în temeiul art. 453 alin. 1 din Codul de Procedura Civilă, fiind „partea care pierde procesul” in sensul legii, prin raportare la cuantumul infim al pretentiilor ce nu au fost admise (data de la care a fost acordata dobanda legala si respingerea cererii de radiere a dreptului de ipoteca din cartea funciara a imobilului). Astfel, fata de prev. art. 451 alin. 1 din Codul de Procedura Civila, instanta urmează a o obliga pe pârâta . sa plătească reclamantilor suma de 12.210 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.

În precizarea sumei acordata cu titlu de cheltuieli de judecată, instanta arată că se justifică cuantumul solicitat cu titlu de onorariu avocatial, ce este proportional cu munca prestata de avocat, avand in vedere importanta procesului pentru reclamanti, valoarea pretentiilor deduse judecatii, apărarea construită si asistenta acordata partilor pe tot parcursul procesului. Acest onorariu de avocat reprezinta o cheltuiala de judecata necesara, fata de atitudinea persoanei juridice parate de a desfasura activitati de creditare cu incalcarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta si in lipsa autorizarii impusa de lege, incheind acte juridice lovite de nulitate absoluta, a fost efectuata in mod real de catre reclamanti si, in temeiul jurisprudentei CEDO, trebuie acordata partii ce a fost nevoita sa parcurga procedura judiciara, in caz contrar fiindu-i incalcat dreptul la un proces echitabil, garantat prin reglementari adoptate la nivel national si international.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite exceptia lipsei calității procesuale pasive a paratei ., astfel cum a fost invocata prin intampinare si, in consecinta:

Respinge actiunea formulata de catre reclamantii S. V. si C. C. in contradictoriu cu parata ., ca fiind introdusa împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Obliga reclamantii sa plătească paratei . cheltuieli de judecata in cuantum de 620 lei, reprezentând onorariu avocatial.

Admite in parte cererea de chemare in judecata formulata de catre reclamantii S. V., CNP_, cu domiciliul in localitatea Târgu-M., ., jud. M. si C. C., CNP_, cu domiciliul in localitatea Târgu-M., ., ., ambii cu domiciliul procesual ales la sediul profesional al av. C. Bâta, din localitatea Târgu-M., ., jud. M.în contradictoriu cu parata ., CUI RO_, J_, cu sediul in localitatea Cluj-N., .. 32A, jud. Cluj.

In consecinta:

Constata nulitatea absoluta a conventiei încheiata intre reclamantul S. V. si ., pe baza Cererii de aderare nr._/12.03.2007, a Regulamentului de functionare din data de 12.03.2007, a Certificatului de participare nr._, in valoare de 100.000 lei si a Conventiei de cesiune nr. 8005/26.06.2007, precum si nulitatea absoluta a conventiei încheiata intre reclamantul S. V. si ., pe baza Cererii de aderare nr._/12.03.2007, a Regulamentului de functionare din data de 12.03.2007, a Certificatului de participare nr._, in valoare de 100.000 lei si a Conventiei de cesiune nr. 130/26.10.2010.

Dispune repunerea partilor in situatia anterioara.

Dispune restituirea prestatiilor executate in temeiul actelor juridice nevalabil incheiate si obliga parata sa plateasca reclamantului S. V. suma de 54.408,59 lei, reprezentand prestatia executata in temeiul contractului incheiat pe baza cererii de aderare nr._/12.03.2007 si suma de 26.643,35 lei, reprezentand prestatia executata in temeiul contractului incheiat pe baza cererii de aderare nr._/12.03.2007, precum si dobanda legala penalizatoare aferenta acestor sume, incepand cu data ramanerii definitive a prezentei hotarari si pana la data platii integrale si efective.

Dispune anularea actului juridic subsecvent ca urmare a anulării actului juridic inițial si, ca atare, constata nulitatea absolută a Contractului de Garantie Imobiliara autentificat sub nr. 3728/02.08.2007 de catre BNP F. D. A., avand ca obiect instituirea ipotecii de rangul 1, in favoarea ., pana la concurenta sumei de 109.000 lei, asupra imobilului situat in localitatea Targu M., ., ., inscris in CF nr._ a localitatii Targu M., cu nr. topografic 1505/39, pentru garantarea tututor obligatiilor asumate de catre reclamantul S. V., prin Contractul nr._/12.03.2007 si Conventia de cesiune nr. 8005/26.06.2007.

Respinge, ca fiind inadmisibila, solicitarea reclamantilor de radiere din Cartea Funciară a inscrierilor ilustrand Contractul de Garantie Imobiliara autentificat sub nr. 3728/02.08.2007 de catre BNP F. D. A..

Respinge, ca fiind neintemeiata, cererea reconventionala formulata de parata reclamanta reconventional ., CUI RO_, J_, cu sediul in localitatea Cluj-N., .. 32A, jud. Cluj in contradictoriu cu reclamantul parat reconventional S. V., CNP_, cu domiciliul in localitatea Târgu-M., ., jud. M. și domiciliul procesual ales la sediul profesional al av. C. Bâta, din localitatea Târgu-M., ., jud. M..

Respinge, ca fiind neintemeiata, cererea reconventionala formulata de catre parata reclamanta reconventional ., CUI RO_, J_, cu sediul in localitatea Cluj-N., .. 32A, jud. Cluj in contradictoriu cu parata reconventional . SRL, CUI RO258360, J_, cu sediul social in localitatea Targu M., ., jud. M..

Obliga pârâta . sa plătească reclamantilor suma de 12.210 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea si motivele de apel se vor depune la Judecatoria Cluj-N..

Pronunțată în sedinta publica din data de 02.06.2015.

Președinte, Grefier,

D. O.-M. Z. R.

Red. D./Dact. D.

7 ex./02.06.2015

← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6115/2015....		Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 5945/2015. Judecătoria... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Contestaţie la executare. Sentința nr. 6376/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA Contestaţie la executare. Sentința nr. 6023/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA Plângere contravenţională. Sentința nr. 6115/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 5945/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA Întoarcere executare. Sentința nr. 6486/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA Plângere contravenţională. Sentința nr. 5493/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 6238/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA