Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 7925/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7925/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 01-09-2015 în dosarul nr. 11165/211/2015
RO M Â N I AOperator de date cu caracter personal nr. 3185
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
JUDEȚUL CLUJ
DOSAR NR._
SENTINTA CIVILĂ NR. 7925/2015
Ședința Camerei de Consiliu din data de 01.09.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: T. R.-V.
GREFIER: S. E.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile formulate de către reclamanta . în contradictoriu cu pârâtii I. V. I. V. ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALA si I. V., având ca obiect cerere de valoare redusă.
La apelul nominal făcut în cauză, atât la prima cât și la a doua strigare, lipsă părțile.
Instanța nu a apreciat necesară prezența părților și nu a dispus citarea lor.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Verificându-și competența, în temeiul art. 131alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța constată că este competentă general, material si teritorial să soluționeze cererea, raportat la dispozițiile art. 1028 si art. 126 din Codul de Procedură Civilă, avand in vedere alegerea de competenta stipulata in contractul depus la dosar.
În probațiune, conform prev. art. 1030 alin. 9 raportat la art. 250, 255 și 265 din Codul de procedura Civilă, instanța încuviințează proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, considerând că este admisibilă potrivit legii și poate duce la soluționarea procesului.
Întrucât părțile nu sunt prezente pentru a li se acorda cuvântul asupra cererii, în temeiul art. 1031 din Codul de procedura Civilă, instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față având ca obiect pronunțarea unei hotărâri conform prevederilor art. 1026- art. 1033 din Codul de Procedura Civilă, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instante la data de 10.06.2015, sub nr. de mai sus, reclamanta . a solicitat, în contradictoriu cu pârâții I. V. I. V. ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALA si I. V., pronunțarea unei hotărâri prin care paratii să fie obligati, în solidar, la plata sumei de 1500 lei cu titlu de pretentii reprezentand contravaloare facturi, precum si la plata dobanzii contractuale in cuantum de 0,5 % pentru fiecare zi de intarziere; cu cheltuieli de judecata.
În esență, în motivarea cererii, reclamanta a arătat că, intre parti, a fost incheiat contractul de furnizare produse si servicii nr. 2412/04.11.2014, in temeiul caruia a pus la dispozitia paratei un terminal de tip TP8300, dotat cu cititor de bare, pentru efectuarea operatiunilor de incasare electronica, respectiv a colectarii de sume. Debitoarea desi a efectuat operatiuni de colectare sume in valoare totala de 1500lei prin incasarea de facturi de utilitati a unor diferiti furnizori de la consumator, aceasta nu a depus sumele in contul reclamantei, in termenul stabilit. Toate operatiunile de colectare sume efectuate . fost comunicate partenerului sub forma unui raport de tranzactii, conf. art. 4.9 din contract, iar conf. art. 4.12 sumele datorate se pot dovedi pe baza tranzactiilor inregistrate in sistemul informatic. A mai aratat reclamanta ca indeplinirea obligatiilor contractuale a fost garantata, in solidar, de catre I. V., in calitate de fideiusor.
Cererea a fost legal timbrata cu taxă de timbru de 50 lei (fila 5).
In probațiune, reclamanta a depus inscrisuri la dosarul cauzei (filele 12-29).
Conform art. 1029 alin. 3 din Codul de Procedura Civila, instanta a comunicat paratilor formularul de cerere, insa acestia nu au formulat nici un fel de raspuns fata de cererea reclamantei.
In probatiune, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
În fapt, din coroborarea înscrisurilor depuse la dosar, rezultă că, între parti, s-au desfășurat relații civile de natura profesionala in temeiul contractului de furnizare produse si servicii inregistrat sub nr. 2412/04.11.2014 (filele 18-27). Conform prevederilor contractuale, reclamanta a pus la dispozitia paratei I. V. I. V. ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALA un terminal de tip TPS800, pentru efectuarea operatiunilor de incasare electronica, respectiv a colectarii de sume, individualizat in cuprinsul procesului-verbal de la fila 28 din dosar. Atat contractul incheiat intre parti cat si procesul-verbal de predare a terminalului au fost insusite de catre ambele parti pe baza de semnatura si ștampila. Debitoarea desi a efectuat operatiuni de colectare sume in valoare totala de 1500 lei prin incasarea de facturi de utilitati a unor diferiti furnizori de la consumator, aceasta nu a depus sumele in contul reclamantei, dupa cum rezulta din rapoartele de tranzactii depuse la f. 15-17.
Instanța reține că, potrivit art. IX din contractul încheiat intre parti, obligațiile pârâtei au fost garantate de catre paratul I. V., asociatul societatii contractante, care, in calitate de fideiusor, s-a obligat, in solidar, la respectarea acestora, prin semnarea contractului de produse si servicii depus la dosar.
În drept, având în vedere că, între părți, a fost încheiată o convenție, care este dovedită prin contractul și facturile fiscale depuse la dosar, se impun a fi respectate ca atare dispozițiile art. 1270 din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil. Potrivit dispozițiilor legale menționate “contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante”. Astfel, din moment ce reclamanta și-a îndeplinit prestația asumată, de a pune la dispozitia paratei terminalul pentru efectuarea operatiunilor de incasare electronica, respectiv a colectarii de sume pentru utilitati, trebuia ca și pârâta să-și îndeplinească obligația de plată a sumelor incasate de la diversi consumatori pentru utilitati.
Obligatia de plata nefiind respectata, a devenit eficace raportul de fideiusiune si garantul trebuia sa achite debitul, conform art. 2280 raportat la art. 2293 din Codul Civil.
Instanța reține că reclamanta are o creanță certă, lichidă și exigibilă în sensul dispozițiilor art. 662 din Codul de procedura Civilă, în cuantum de 1500 lei, creanța față de care reclamanta și-a dovedit pretențiile conform prevederilor art. 249 din Codul de Procedură Civilă, prin depunerea la dosarul cauzei a contractului semnat și ștampilat de pârâți și a rapoartelor de tranzactii însușite de pârâți, potrivit art. 4.12 din contract. Potrivit art. 4.4 din contractul partilor debitoarea trebuia ca in a treia zi de la colectarea sumelor de la consumatori sa faca plata catre reclamanta, astfel ca obligatia de plata este exigibila. Ca atare, instanta urmeaza a obliga pârâții, în solidar, să plătească reclamantei suma de 1500 lei, reprezentând contravaloare facturi.
Instanța reține că, penalitățile de întârziere prevăzute în contract la art. 4.8 și 9.6, au natura unei clauze penale raportat la prevederile art. 1538 Noul C.civ., clauza penală pe care pârâții și-au însușit-o prin semnarea contractului astfel fiind întrunit acordului de voință al părților.
Astfel, potrivit art. 1538 Noul C. civ. clauza penală este aceea prin care părțile stipulează că debitorul se obligă la o anumită prestație în cazul neexecutării obligației principale. Prin urmare, clauza penală reprezintă o evaluare anticipată, realizată pe cale convențională, a daunelor interese contractuale.
Instanța reține că obligația de plată a sumei reprezentând contravaloarea facturilor depuse la dosar este exigibila de la data scadentei conform celor aratate mai sus . În consecință, instanța urmează a admite capătul de cerere privind acordarea penalitatilor de intarziere in cuantum de 0,5% pentru fiecare zi de intarziere și a-i obliga pe pârâti, în solidar, să platească reclamantei penalitatile de intarziere datorate de la data scadentei fiecarei facturi, care formează debitul principal de 1500 lei, si pana la achitarea integrala si efectiva a debitului.
Potrivit dispozițiilor art. 1032 alin. 1 din Noul Cod de procedura civila:” Partea care cade în pretenții va fi obligată, la cererea celeilalte părți, la plata cheltuielilor de judecată.”
Având în vedere, acest temei juridic, precum și împrejurarea că, reclamanta pentru a promova prezenta cerere a achitat taxa judiciară de timbru în valoare de 50 lei (f.5) și a solicitat restituirea acestei sume, instanța va obliga pârâții, în solidar, să plătească reclamantei suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru aceste considerente, apreciind că pretențiile reclamantei sunt întemeiate, instanța urmează a admite cererea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta ., avand RO_, J_, cu sediul în localitatea Cluj-N., ., jud. Cluj în contradictoriu cu pârâții I. V. I. V. ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALA, avand CUI_, F_, cu sediul in Targu N., .. 71, jud. N., si I. V., avand CNP_, cu domiciliul in Targu N., .. 71, jud. N., și, în consecință:
Obligă pârâtii, in solidar, să plătească reclamantei suma de 1500 lei, reprezentând contravaloare facturi, precum si penalitatile de intarziere in cuantum de 0,5% pentru fiecare zi de intarziere datorata de la data scadentei fiecarei facturi, care formează acest debit, si pana la achitarea integrala si efectiva a debitului.
Obliga paratii, in solidar, sa plateasca reclamantei cheltuieli de judecata in cuantum de 50 lei.
Executorie de drept.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea si motivele de apel se vor depune la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.09.2015.
Președinte, Grefier,
T. R.-V. S. E.
Red. /Dact. TRV/SE
5 ex./05.10.2015
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 8783/2015.... | Evacuare. Sentința nr. 7941/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
